Granituire

Dosar nr. 772/214/2010

R O M Â N I A

JUDECATORIA COSTESTI

SENTINTA CIVILA Nr. 32/2011

:

PRESEDINTE R G

Grefier S G

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul I P. C si pe pârâtii M I. ION, N ST. R C, M GE, având ca obiect granituire.

Dezbaterile pe fond asupra cauzei au avut loc în sedinta publica din 11 ianuarie 2011, fiind consemnate în încheierea de sedinta din acea data, parte integranta din prezenta hotarâre, când instanta a amânat pronuntarea pentru astazi, când, în aceeasi compunere, a decis urmatoarele:

INSTANTA

Deliberând asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:

Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instante la data de 13.04.2010, reclamantul I C a chemat în judecata pe pârâtii M, N I, R C si M G, solicitând ca prin hotarârea ce se va pronunta sa se granituiasca terenul proprietatea sa, situat în satul D Bradului.

În motivarea cererii, reclamantul a aratat ca este proprietarul terenului de 5000 m.p., însa vecinii sai refuza sa-si delimiteze proprietatile astfel cum reiese din planul cadastral din anul 1962.

În dovedirea actiunii, neîntemeiate în drept, reclamantul a atasat cererii sale un set de acte.

Actiunea a fost legal timbrata conform art.3 lit.i L.146/1997, potrivit chitantei de la fila 3 din dosar.

La data de 8.06.2010, pârâtul Nicolae Ion a depus la dosar un înscris cu rol de întâmpinare, prin care a aratat ca terenul sau a fost masurat de Comisia locala de fond funciar, iar ca semn de hotar exista un prun plantat înainte de 1960.

Instanta a încuviintat si administrat urmatoarele mijloace de proba: înscrisuri, declaratiile martorilor D I si V G, precum si raport de expertiza tehnica în specialitatea topografie-cadastru. De asemenea, a fost atasat dosarul nr.253/214/2007 al Judecatoriei Costesti.

La termenul de judecata din 11.01.2011, având cuvântul pe fondul cauzei, pârâtii Rosu Constantin si Mondiru G au invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, deoarece nu sunt proprietarii terenurilor învecinate reclamantului.

Cu privire la exceptia invocata de pârâti, reclamantul a aratat ca persoanele chemate de el în judecata sunt posesorii terenurilor învecinate lui.

Analizând cu prioritate, conform art.137 C.pr.civ., exceptia invocata, instanta constata urmatoarele:

Actiunea în granituire prev.de art. 584 C.civ. reprezinta actiunea prin care un proprietar îi solicita vecinului sau la granituirea proprietatii lipite de a sa.

În speta, cei doi pârâti nu au depus la dosar niciun act de proprietate, instanta neputând prin urmare verifica sustinerile lor privind cine este adevaratul proprietar.

La rândul sau, reclamantul i-a indicat pe cei doi pârâti ca fiind detinatorii terenurilor vecine lui.

Având în vedere ca pentru terenurile în litigiu dreptul de proprietate se stabileste ope legis, în temeiul art.23 L18/1991, iar martorii audiati în cauza au confirmat ca pârâtii sunt vecinii reclamantului, instanta va respinge ca neîntemeiata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de pârâtii Rosu Constantin si M G.

De altfel, cel care suporta riscul formarii gresite a cadrului procesual este reclamantul care nu va putea sa opuna hotarârea sa în granituire decât partilor procesului.

Instanta a retinut deja, potrivit sustinerilor partilor, declaratiilor martorilor si raportului de expertiza, ca dreptul de proprietate al partilor asupra terenurilor în litigiu este recunoscut în baza art.23 L18/1991.

Potrivit acestui din urma articol, terenurile aferente casei de locuit si anexelor gospodaresti, precum si curtea si gradina din jurul acestora, sunt si ramân în proprietatea detinatorilor.

Suprafata acestor terenuri se stabileste conform alineatului al 2-lea, respectiv este cea evidentiata în actele de proprietate, în cartea funciara, în registrul agricol sau în alte documente funciare, la data intrarii în cooperativa agricola de productie.

În speta, reclamantul a prezentat proces verbal de punere în posesie pentru suprafata de 4002 m.p. (f.48), precum si fila din borderoul populatiei la nivelul anului 1948, unde autoarea sa, Ionescu Gherghina, figura cu suprafata de 4160 m.p. pentru curti-constructii.

De asemenea, reclamantul a solicitat ca la stabilirea limitelor proprietatii sale sa se aiba în vedere si planurile cadastrale existente ale zonei în litigiu, respectiv cele din 1963 si 1978.

Expertul desemnat în cauza a masurat suprafata de teren detinuta de reclamant si a transpus actele invocate de acesta, stabilind linia de hotar între terenul reclamantului si proprietatile vecine.

Astfel, potrivit raportului de expertiza, reclamantul detine suprafata de 4166 m.p., suprafata în totala concordanta cu cea din BAP-ul din 1948 invocat de acesta.

În ce priveste planurile cadastrale, expertul a subliniat faptul ca acestea nu pot fi relevante în cauza deoarece reclamantul revendica lungimi de cca 0,4 m, respectiv cca. 1,5 m, lungimi prea mici fata de precizia acestor planuri realizate la scara de 1:5000, respectiv 1:2000.

De asemenea, fata de elementele de la fata locului, expertul cauzei a putut identificate semne de hotar fata de care pretentiile reclamantului nu pot fi retinute.

În concordanta cu aceasta concluzie a expertului sunt si declaratiile martorilor audiati în cauza.

Astfel, martora D I (f.67) a aratat ca între proprietatile partilor nu au existat modificari de hotar, iar între autorii partilor nu au existat litigii cu privire la granituire.

De asemenea, martorul V Gh (f.72) a declarat ca el a confectionat gardul de la fatada gospodariei reclamantului, precum si pe cel de la gospodaria pârâtului M C, în urma cu 30 de ani. A precizat acest martor ca la solicitarea mamei reclamantului a confectionat rame de gard pentru o lungime de 40 m, însa la capete ramele au fost taiate pentru a se potrivi exact.

Prin urmare, si fata de declaratia acestui din urma martor, instanta nu poate retine ca reclamantul are o deschidere la teren de 40 m, cum sustine.

Pentru aceste considerente, apreciind ca modul în care expertul cauzei a stabilit linia de hotar respecta modul în care autorii partilor au detinut terenurile la momentul intrarii în cooperativa agricola, având în vedere ca dreptul de proprietate are ca temei art.23 din L18/1991, instanta va admite actiunea si va stabili linia de hotar între terenul proprietatea reclamantului si terenurile vecine pe aliniamentul stabilit de expert.

De asemenea, instanta va respinge ca neîntemeiata cererea reclamantului de obligare a pârâtilor la plata cheltuielilor de judecata, având în vedere ca acestia nu au culpa în declansarea prezentului proces, linia de hotar ce se va stabili nefiind contestata de acestia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Respinge ca neîntemeiata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de pârâtii Rosu Constantin si Mondiru G.

Admite actiunea formulata de reclamantul  I P. C, domiciliat în comuna S, sat XX , judetul Arges  în contradictoriu cu pârâtii M I. I, domiciliat în comuna Sapata, sat Dl Bi, judetul Arges, N ST. I, domiciliat în comuna S, sat D B, judetul Arges, R C, domiciliat în comuna S, judetul Arges, M G, domiciliat în comuna S, sat D Bi, judetul Arges.

Stabileste linia de hotar între terenul proprietatea reclamantului, în suprafata de 4166 m.p. situat în intravilanul satului Dealul Bradului, comuna Sapata, judetul Arges, si terenurile vecine pe aliniamentul 7-16-26-35-46-40-37-36-34-25-22-21-10-6-7 din schita anexa la raportul de expertiza efectuat în cauza de expert G G, aflata la f.96 din dosar, care face parte integranta din prezenta hotarâre.

Respinge ca neîntemeiata cererea de obligare a pârâtilor la plata cheltuielilor de judecata.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronuntata în sedinta publica de la 18 Ianuarie 2011.

Presedinte,

R G

Grefier,

S G

Red. R.G

7 ex./14.02.2011

Domenii speta

Spete similare