Art. 494 Cod civil, DL 42/1990
Instanţa a admis acţiunea civilă formulată de reclamantă pentru constatare drept de proprietate asupra construcţie şi de folosinţă asupra terenului.
Pentru a hotărî astfel , instanţa a reţinut că ,conform art. 111 Cod procedură civilă ,partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept . Reclamanta solicită constatarea dreptului de proprietate asupra casei , casă edificată în perioada anilor 1965, pe un teren proprietatea Statului român. Întrucât casa a fost ridicată cu bună credinţă , conform art. 494 Cod civil, proprietarul terenului nu va putea cerere ridicarea construcţiei. Dreptul de folosinţă asupra terenului aferent construcţiei este un drept real de tip nou , opozabil tuturor , care se naşte de regulă în temeiul unui act administrativ. Dreptul de folosinţă al reclamantei asupra terenului aferent construcţiei nu este atribuit expres de unitatea administrativ teritorială , respectiv comuna , proprietara terenului , dar este recunoscut prin adeverinţele de la fila 6-7 dosar şi prin însăşi acceptarea situaţiei juridice , creată prin construirea casei , acceptare materializată în înregistrarea în Registrul agricol şi plata impozitelor şi taxelor.
Faţă de aceste considerente, instanţa a apreciat cererea reclamantei întemeiată şi , faţă de disp. art. 494 Cod civil şi a DL 42/1990, raportat la art. 111 Cod procedură civilă şi a admis acţiunea civilă formulată de reclamantă
Judecătoria Roșiori de Vede
Pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic
Judecătoria Mediaș
Fara titlu
Curtea de Apel Iași
Proprietate comună. Indiviză. Cheltuieli de întreţinere
Curtea de Apel Oradea
Obligaţie de a face. Nelegalitatea măsurii înstrăinării imobilului în litigiu, ulterior promovării acţiunii în revendicare de către moştenitorii fostului proprietar tabular şi a declarării imobilului monument istoric.
Tribunalul Bistrița Năsăud
Suprafaţa de teren în discuţie, de 1864 mp, nu a fost transmisă în patrimoniul asociaţiei enunţate din dispoziţia contestată, astfel că nu subzistă considerentul pentru care a fost refuzată retrocedarea acesteia în natură