Anulare parţială a titlului de proprietate. Excepţia lipsei de interes.

Sentinţă civilă 871 din 27.02.2008


Prin sentinţa civile nr. 871/ 27 februarie 2008, pronunţată de Judecătoria Caracal în dosarul civil cu nr. 5568/207/2007,  a fost admisă  excepţia lipsei de interes pentru acţiunea formulată de reclamanţii C.L. şi P.E.M., în acţiunea având ca obiect anularea parţială a titlului de proprietate nr. 19743/60/5.08.1993 emis pe numele autorului pârâtei Ivan Constanţa în sensul de a se menţiona în titlu suprafaţa de 693 mp. şi nu 800 mp. deoarece în acest fel s-a constituit proprietate pentru Ivan Constanţa pentru o suprafaţă mai mare de teren decât cea la care avea dreptul – respingându-se acţiunea reclamaţilor cu această motivare.

Fondul cauzei a examinat înscrisurile depuse în dosar,  constatând că în raport de probatoriul administrat suprafaţa de teren care este inclus în titlul de proprietate al autorului pârâtei I. C. nu li se cuvine deoarece nu au făcut dovada faptului că ar fi avut acest teren în proprietate.

Impotriva acestei sentinţe au formulat recurs P. E. şi C. L., criticând soluţia pentru faptul că pârâţii ridică pretenţii asupra proprietăţii recurenţilor reclamaţio care îi prejudiciază, pretenţii  justificate prin contractul de vânzare nr. 1103/12.09.1961 care însă nu corespunde cu înscrierile din registrul agricol şi cu actul de vânzare cumpărare, ci doar, cu certificatul de moştenitor al pârâtei I. C. în care aceasta a dat declaraţii false în legătură cu suprafaţa de teren rămasă de pe urma soţului său I. G..

S-a mai motivat că pârâta invocă uzucapiunea ca mod de dobândire a proprietăţii pentru restul de teren situaţie ce dovedeşte caracterul nelegitim al posesie sale, pârâta revendicând diferenţa de teren pe care nu o are în posesie de la recurenţii reclamanţi.

Recursul este nefondat şi în condiţiile art., 312 c.p.civ. urmează a fi respins.

Pentru a ajunge la această concluzie, instanţa a avut în vedere că în speţa de faţă nu sunt întrunite condiţiile art. III din Legea 169/1997 pentru promovarea unei asemenea acţiuni şi nici susţinerile invocate de recurenţii reclamanţi în legătură cu revendicarea de teren cu invocarea uzucapiunii.

Din materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine că pentru I. D. G. s-a constituit drept de proprietate prin titlul nr. 19743/60/5.08.1993 pentru 0,800 mp. teren intravilan situat în tarlaua 30, parcele 30 şi 31 din municipiul Caracal.

Pentru autorul P.N.N. s-a constituit drept de proprietate prin titlul 19743/59/5.08.1993 pentru 0,800 mp. situaţi în Caracal, în T 30, P 32.

Examinând vecinătăţile celor două parcele, instanţa reţine că acestea nu sunt identice şi nu se suprapun cu terenurile aflate în proprietatea şi posesia părţilor.

Deşi titlurile sunt emise în anul 1993, nici unul din actele premergătoare eliberării acestora nu a fost contestat până la data sesizării instanţei din 19.11.2007 iar susţinerile făcute de reclamanţii recurenţi în sensul revendicării de teren prin invocarea uzucapiunii de către pârâta intimată nu au fost dovedite cu nici o probă din dosar, astfel că motivele invocate în recurs apar ca fiind  nedovedite.

De altfel, solicitările de anulare titlu în condiţiile art. III din legea 169/1997 se fac doar pentru terenurile reconstituite ca proprietate , ori în speţa dedusă judecăţii este vorba de constituire de proprietăţi, situaţie în care acest temei de drept nu este aplicabil, singura posibilitate legală a rezolvării conflictului dintre părţi putând fi doar o acţiune în revendicare prin care să se ceară compararea de titluri pentru a se observa care din ele este mai bine individualizat – cu atât mai mult cu cât în arhivele Primăriei Caracal nu există acte referitoare la planuri de parcelare, măsurători efectuate de Comisia locală de lege 18, OCOT, propuneri de validare etc.

Toate aceste considerente impun în speţa dedusă judecăţii să se dispună respingerea recursului, ca nefondat.

Postat 27.10.2008