Stabilire paternitate

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal sub nr.5218/2005, reclamanta D.C.R., în numele şi ca reprezentant legal al minorei D.S.L. a chemat în judecată pe pârâtul N.S.R., solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să constate că acesta este tatăl minorei, arătând că în perioada de concepţie a copilului a întreţinut relaţii de concubinaj de notorietate, existând promisiunea din partea acestuia că se va perfecta căsătoria.

Prin sentinţa civilă nr.49/12.01.2006 a Judecătoriei Caracal, a fost respinsă acţiunea reclamantei, reţinându-se, în considerentele hotărârii, că afirmaţiile acesteia şi depoziţiile martorilor audiaţi nemijlocit în instanţă sunt insuficiente pentru stabilirea cu certitudine a paternităţii minorei şi că este necesară efectuarea unei expertize ştiinţifice din care să rezulte alte elemente pentru stabilirea certă a paternităţii.

Prin decizia civilă nr.197/20.04.2006 a Tribunalului Olt a fost admis apelul declarat de reclamantă şi a fost schimbată sentinţa în sensul că s-a admis acţiunea şi s-a stabilit că pârâtul este tatăl minorei D.S.L. născută la 06.09.2005.

Pentru a pronunţa aceasta soluţie, Tribunalul a reţinut că din declaraţiile martorilor audiaţi la instanţa de fond a rezultat cu prisosinţă faptul că au existat legături intime între reclamantă şi pârât în perioada concepţiei minorei, iar admisibilitatea acţiunii în stabilirea paternităţii are la baza posibilitatea administrării tuturor mijloacelor de probă: înscrisuri, declaraţii de martori, prezumţii din care să rezulte că pârâtul este tatăl copilului.

Instanţa de control a reţinut că declaraţiile martorilor audiaţi au dovedit convieţuirea dintre părţi în perioada concepţiei copilului, faptul că relaţia părţilor era de notorietate, acestea urmând să se căsătorească, astfel că faţă de ansamblul probator menţionat, admisibilitatea acţiunii nu era condiţionată şi de efectuarea unei expertize medico-judiciare.

Domenii speta

Spete similare