Acţiune în anulare

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA CĂMPULUNG

Dosar nr…../205/2010 (Număr în format vechi …/2010)

SENTINŢĂ COMERCIALĂ Nr. 1/2011

Şedinţa publică de la 04 Ianuarie 2011

Completul compus din:

PREŞEDINTE: ……….

Grefier: ……………….

Pe rol judecarea cauzei comerciale privind pe reclamanta S.C. ……… S.R.L.

în contradictoriu cu pârâta S.C. …… S.A. S.., având ca obiect acţiune în anulare.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns reclamanta, prin

apărător A. A. şi pârâta, prin apărător A.F..

Procedura de citare este  legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care,

Nemaifiind cereri noi de formulat, instanţa constată terminată cercetarea

judecătorească şi acordă cuvântul asupra fondului cauzei.

Apărătorul reclamantei, având cuvântul, solicită admiterea acţiunii în anulare,

întrucât nu a existat creanţă certă, lichidă şi exigibilă, astfel încât să se poată emite

somaţia de plată. Mai arată că între părţi a fost încheiat un contract de închiriere, iar

după o lună reclamanta a părăsit spaţiul, lăsându-l în starea în care  l-a preluat, însă

creditoarea a solicitat ca reclamanta să fie obligată la plata unei sume pe perioada

octombrie 2008-august 2009, fără a avea în vedere şi dispoziţiile contractuale. De

asemenea, arată că facturile depuse nu sunt însuşite de către reclamantă şi nici nu au

fost comunicate în termen procedural.

Apărătorul pârâtei, având cuvântul, solicită respingerea acţiunii ca

neîntemeiată, întrucât nu s-a făcut dovada susţinerilor reclamantei, iar creanţa este

certă, lichidă şi exigibilă, reclamanta nu dat curs în totalitate solicitărilor pârâtei, în

sensul că a părăsit spaţiul, dar nu a achitat nici o parte din suma pe care o datora şi

nu a făcut dovada că a stat în spaţiu doar o lună.

Apărătorul reclamantei, având cuvântul, arată că nu se ştie exact dacă această sumă

este contravaloarea chiriei sau lipsă de folosinţă., opinia sa fiind aceea că ar reprezenta o

lipsă de folosinţă, situaţie în care nu se poate vorbi de o creanţă certă, lichidă şi

exigibilă şi nici nu trebuia să facă dovada că a părăsit spaţiul după o lună.

Instanţa constată dezbaterile închise şi reţine cauza spre soluţionare.

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă, deliberând, constată următoarele:

Pe rolul acestei instanţa, la data de 19.11.2010, sub nr. …/205/2010 (Număr

în format vechi …/2010), reclamanta S.C. …………… S.R.L. a chemat în judecată

pârâta S.C. …. S.A. S.., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa sa se dispună:

anularea Ordonanţei nr. ../05.11.2010, pronunţata de Judecătoria Câmpulung, în

dosarul nr. ../205/2010 al Judecătoriei Câmpulung, iar pe fond respingerea cererii

de emitere a Ordonanţei care să conţină somaţia de plata, în principal, ca

inadmisibilă.

În motivarea acţiunii, reclamanta arată că în mod netemeinic şi nelegal, s-a

dispus obligarea acesteia, în calitate de debitoare, să plătească creditoarei suma de

7.854 lei, reprezentând contravaloare chirie plus T.V.A. pentru perioada octombrie

2008 – august 2009 şi penalităţi de întârziere de 0,1% din suma datorată.

Arată că, potrivit art. l din OG 5/2001, procedura somaţiei de plată se

desfăşoară la cererea creditorului în scopul realizării de buna voie sau prin executare

silită a creanţei certe, lichide si exigibile ce reprezintă obligaţia de plata a unor sume

de bani, asumate printr-un contract însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod

admis de lege şi care atestă drepturi si obligaţii privind executarea anumitor

servicii, lucrări sau orice alte prestaţii.

Mai arată reclamanta că pentru a putea fi admisă o cerere pe calea specială a

procedurii somaţiei de plata, trebuie sa fie îndeplinite cumulativ toate condiţiile,

respectiv creanţa să fie certă, lichidă si exigibilă, ceea ce înseamnă ca existenta să fie

neîndoielnica, să nu fie contestată de debitor în ceea ce priveşte existenţa şi

cuantumul valoric al acesteia.

In măsura în care este necesară admiterea de probe pentru a se stabili

existenţa sau cuantumul unei creanţe, emiterea unei somaţii de plata nu este

posibilă, creditorul trebuind să aleagă calea acţiunii de drept comun, concluzie

întărită şi de dispoziţiile ordonanţei.

Urmează a observa că, intre părţi s-a încheiat la data de 11.09.2008 un

contract de închiriere, prin care reclamanta a închiriat mai multe bunuri, aşa cum au

fost prevăzute în contractul nr. 1422, însă la numai puţin de o lună, mai precis luna

octombrie, reclamanta a părăsit spaţiul, lăsându-l în starea în care l-a preluat.

Art. 5.3 din contract, prevede o cauză de încetare de drept a contractului şi

anume, întârzierea cu peste 30 de zile calendaristice a termenului de plata a chiriei,

fără somaţie prealabilă şi fără intervenţia instanţei de judecată. Deoarece a părăsit

spaţiul în luna octombrie nu a mai plătit chiria, apreciind că acest contract a încetat

cel târziu cu luna noiembrie, astfel încât pârâta ar fi îndreptăţită la a primi chirie

doar pe luna octombrie.

Aceasta din urmă a solicitat însă ca reclamanta să fie obligată la plata sumei

de 7.845 lei (chirii +TVA) pe perioada octombrie 2008 - august 2009, fără însă a

avea în vedere dispoziţiile contractuale, care reprezintă, conform art. 969 Cod civ.,

legea părţilor.

Mai mult decât atât, se apreciază că reclamanta-debitoare ar fi trebuit să facă

dovada celor relatate prin întâmpinare, lucru ce necesita administrarea de probe ce

ar fi dat acestei cereri un caracter contencios, deoarece aceste apărări vizează fondul

raporturilor juridice dintre părţi şi care impun o probaţiune inadmisibilă în

procedura specială a somaţiei de plată.

Mai arată că pe rolul Judecătoriei Câmpulung, se afla înregistrată sub nr.

2764/2010 acţiunea în pretenţii formulată de S.C. …Si.. împotriva reclamantei-

debitoare, astfel încât toate probele urmează a fi administrate în acel dosar.

In drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art. 13 din OUG 119/2007.

La data de 07.12.2010, pârâta S.C. …..S.A. S.. a fost întâmpinare, solicitând

respingerea cererii privind anularea ordonanţei nr. …./05.11.2010, pronunţată de

Judecătoria Câmpulung, ca inadmisibilă.

În susţinerea întâmpinării, se arată că instanţa a pronunţat această hotărâre în

mod legal, deoarece potrivit art.379 alin.3 şi 4 C.p.civ., creanţa este certă atunci

când existenţa ei rezultă din chiar înscrisul constatator al creanţei şi lichidă atunci

când cuantumul acesteia este determinat sau determinabil prin înscrisul ce o

constată ori prin alte înscrisuri ce emană, sunt recunoscute sau opozabile

debitorului. Potrivit disp. art. 1 alin.l din O.G. nr. 5/2001, privind procedura

somaţiei de plată, creanţele ce reprezintă obligaţia de plată a unor sume de bani

trebuie să fie certe, lichide şi exigibile.

Din actele existente rezultă că pârâta a închiriat reclamantei mai multe

bunuri, iar în schimbul bunurilor închiriate aceasta s-a obligat, conform art. 5.2 din

contractul de închiriere nr. 1422/11.09.2008 să plătească chiria în cuantum de 600

lei plus T.V.A. pe lună, obligându-se totodată să achite chiria până la data de 05

pentru luna în curs.

Mai arată că, în baza art. 5.2 din contractul menţionat mai sus s-a stipulat că

în caz de neplată a chiriei la termenele prevăzute, chiriaşul, respectiv reclamanta

datorează penalităţi de întârziere de 0.1% din suma datorată pentru fiecare zi de

întârziere. Deşi la data de 14.09.2009, pârâta-creditoare a notificat-o pe reclamanta-

debitoare, prin executor judecătoresc, conform notificării anexate la dosar,

solicitându-i acesteia să-i achite suma de 7.854 lei, reprezentând chiria plus T.V.A.,

pentru perioada octombrie 2008 - august 2009 şi penalităţi de întârziere,

solicitându-i totodată acesteia evacuarea din spaţiile închiriate, spaţii în care la acel

moment erau depozitate cantităţi de material lemnos, reclamanta nu a înţeles să dea

curs în totalitate solicitărilor, în sensul că aceasta a părăsit spaţiul închiriat fără a

plăti chiria datorată.

În susţinerea întâmpinării au fost depuse facturile fiscale de la filele 14-22

dosar.

În cauză s-au citat părţile şi s-a ataşat dosarul de fond.

Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarele:

Prin ordonanţa comercială nr. 700 din 05.11.2010, pronunţată de Judecătoria

Câmpulung în dosarul nr. 4434/205/2010 s-a admis ordonanţa de plată formulată

de creditoarea SC …. S.A. S…, dispunându-se somarea debitoarei să achite

acesteia, în termen de 20 zile, suma de 7.854 lei contravaloare chirie, plus T.V.A.

pentru perioada octombrie 2008 - august 2009 şi penalităţi de întârziere de 0,1%

din suma datorată pe zi de întârziere.

În motivarea ordonanţei s-a reţinut că în cauză există o creanţă certă, lichidă

şi exigibilă, rezultând din contractul de închiriere nr. 1422/2008, încheiat între cele

două părţi, potrivit căreia debitoarea datorează creditoarei suma de 7.854 lei

contravaloare chirie restantă şi penalităţi de întârziere de 0,1% din suma datorată pe

zi de întârziere, înlăturând apărările invocate de către debitoare – prin întâmpinare,

care a contestat suma pretinsă, invocând clauza prevăzută la art. 5.3 din contract.

Investită cu soluţionarea prezentei cereri în anulare, analizând actele aflate la

dosar, instanţa reţine că, între  cele două societăţi comerciale s-a încheiat contractul

de închiriere nr. 1422/2008, prin care pârâta-creditoare a pus la dispoziţie

reclamantei-debitoare spaţiul înscris la cap. II, art. 2 pct. 1 din contract – pentru o

perioadă de 2 ani, pentru o chirie în cuantum de 600 lei lunar, plus T.V.A.

Potrivit apărărilor formulate de reclamanta-debitoare, aceasta a părăsit spaţiul

după o lună, motiv pentru care nu a mai achitat chiria, astfel încât apreciază că, în

cauză nu este vorbă despre o creanţă certă în raport de prevederile art. 5.3 din

contract, care stipulează o cauză de încetare de drept a contractului, şi anume,

întârzierea cu peste 30 de zile calendaristice a termenului de plata a chiriei, fără

somaţie prealabilă şi fără intervenţia instanţei de judecată.

Instanţa, fără a intra în cercetarea fondului, reţine că între părţi există o

situaţie litigioasă pentru a cărei lămurire se impune administrarea de probe, astfel că

cerinţele speciale de admisibilitate ale procedurii somaţiei de plată nu sunt 

întrunite.

Din ansamblul reglementarii procedurii speciale a somaţiei de plata rezultă că

această procedură specială este pusă la dispoziţia creditorilor care au o creanţă certă,

lichidă şi exigibilă constatată printr-un înscris semnat de părţi sau însuşit în alt mod

de părţi. Scopul procedurii speciale a somaţiei de plată a fost tocmai reglementarea

unei proceduri prin care creditorii titulari ai unor asemenea creanţe să obţină un

titlu executoriu, fără a se analiza fondul raporturilor juridice pe calea procedurii de

drept comun.

Ori în speţa dedusă judecăţii, creanţa este contestată, fiind invocate

dispoziţiile contractuale ce reglementează raporturile juridice dintre părţi şi care

reprezintă legea părţilor.

Aceste aspecte pot fi analizate numai  în condiţiile procedurii reglementate

de calea dreptului comun, procedură ce ar necesita administrarea de probe care nu

sunt admisibile în procedura specială a somaţiei de plată, conform art. 6 din O.G.

5/2001.

Pentru aceste considerente, în baza art. 8 din O.G. 5/2001, instanţa va

admite acţiunea în anulare, va anula ordonanţa comercială nr. ….din 05.11.2010,

pronunţată de Judecătoria Câmpulung, în dosarul comercial numărul …/205/2010.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite cererea în anulare formulată de reclamanta S.C. K…. E… S.R.L., cu

sediul în ……, judeţul Argeş, în contradictoriu cu pârâta S.C. I… S.A. S…, cu

sediul în ….., judeţul Prahova.

Anulează ordonanţa comercială nr. …/05.11.2010, pronunţată de

Judecătoria Câmpulung, în dosarul nr. …./205/2010.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică, azi, 04 ianuarie 2011.

Judecător, Grefier,

I

1

Domenii speta

Spete similare