Civil. partaj succesoral. criterii de atribuire a bunurilor. coroborarea dispoziţiilor art. 741 cod civil cu cele ale art. 673 ind. 5 şi art. 673 ind. 9 cod procedură civilă.

Deliberând asupra acţiunii civile de faţă,  constată:

Prin acţiunea introdusă la această instanţă reclamanta CNA a chemat în judecată civilă pe pârâtele OM, TV şi CV solicitând pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti prin care să se dispună ieşirea din indiviziune asupra averii succesorale rămase de pe urma defunctei CM, fostă cu ultimul domiciliu în comuna T.

În motivarea acţiunii s-a învederat că, de pe urma defunctei, au rămas ca moştenitoare cu vocaţie succesorală aceasta împreună cu pârâtele, toate în calitate de fiice.

Ca avere succesorală arată reclamanta, au rămas bunurile mobile şi imobile evidenţiate în certificatul de moştenitor, înscris ce se găseşte în dosarul judecătoriei Buzău.

Ca temei juridic, reclamanta a invocat art 728 cod civil.

Pentru dovedirea susţinerilor făcute, a depus copia cererii de apel formulat împotriva sentinţei civile dată de judecătoria Buzău;procură autentică şi memoriul depus  în dosarul al judecătoriei Buzău, înscrisuri consemnate la filele 5-11.

Pârâtele au formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională, conform prevederilor art 115-119 cod procedură civilă, solicitând dezbaterea succesiunii rămase de pe urma autoarei acestora, CM decedată la data de 20.04.1993, fostă cu ultimul domiciliu în comuna T şi ieşirea din indiviziune asupra masei succesorale rămase de pe urma defuncţilor lor părinţi.

Bunurile imobile rămase se compun din 3744 teren curte şi casa construită pe acesta, formată din 2 camere, sală, magazie, edificate din paiantă şi acoperite cu tablă, cu excepţia magaziei care este acoperită cu ţiglă; 44-500 mp teren agricol  şi 4500 mp teren fâneaţă, cum rezultă şi din menţiunile certificatului de moştenitor, eliberat de fostul Notariat de Stat judeţean Buzău.

Imobilului succesoral, se arată în continuare, pârâtele TV şi OM i-au refăcut gardul, montat porţi noi, l-au întreţinut, motiv pentru care solicită să le fie atribuit în natură.

De asemenea, cele două pârâte au suportat taxele şi impozitele legale după cum au îngrijit şi de defuncta lor mamă şi au suportat cheltuielile de înmormântare şi cele de pomenire.

În drept, pârâtele au invocat prevederile art 115-120, art 6731 şi  următoarele 6739 cod procedură civilă, art 728 şi următoarele cod civil şi au depus, în sprijinul celor susţinute copie de pe următoarele înscrisuri:actul de vânzare încheiat la data de 17 august 1936; certificatul de deces privind pe defuncta CM; 2 certificate fiscale ; mai multe chitanţe de plată a impozitelor pe clădiri şi teren; sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale de pe urma  defuncţilor CM şi CC; certificatul de moştenitor.

Prin răspunsul la întâmpinare şi cererea reconvenţională, reclamanta a precizat că pârâtele  nu şi-au adus nicio contribuţie la dobândirea bunurilor succesorale, că autorii acestora” au avut bani depuşi la CEC pentru toate cheltuielile de înmormântare” solicitând, în final, ca partajarea averii succesorale să se facă în părţi egale pentru toate părţile aflate în conflict.

La termenul de judecată din 16.02.2007, în şedinţă publică, procuratoarea reclamantei a depus precizări scrise la cerere introductivă, sub aspectul componenţei masei succesorale, solicitând şi partajarea următoarelor bunuri imobile:3744 mp teren construcţii, o magazie compusă din 2 încăperi;pomii fructiferi aflaţi pe suprafaţa de 3744 mp.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti, pârâtele au declarat că nu au pretenţii asupra îmbunătăţirilor aduse de acestea imobilului succesoral, că terenurile rămase de pe urma părinţilor lor sunt cele înscrise în adeverinţa primăriei comunei Tisău,nu au făcut obiectul legilor funciare şi au depus adeverinţa susmenţionată şi extras din registrul agricol.

În baza probatoriului administrat, prin încheierea interlocutorie din  09.03.2007, s-a admis în principiu şi în parte acţiunea principală precizată, formulată de reclamanta CNA in contradictoriu cu pârâtele OM, TV si  CV.

S-a  admis în principiu şi în parte cererea reconvenţională precizată.

S-a constatat deschisă succesiunea defunctului CC, decedat, fost cu ultimul domiciliu în comuna T.

S-a declarat deschisă succesiunea  defunctei CM, decedată, fostă cu ultimul domiciliu în comuna T.

S-a constatat, că de pe urma defuncţilor, a rămas ca avere succesorală imobilul, casă de locuit cu anexă(magazie) situat în comuna T şi suprafaţa totală de 2, 47 ha, teren situat pe teritoriul comunei T compusă din :2 ha teren arabil, 0,45 ha  fâneţe naturale;0,02 ha curţi-construcţii iar ca moştenitoare părţile aflate în proces, în calitate de fiice, cu cote egale de câte ? fiecare din masa succesorală.

Reţinând astfel componenţa masei succesorale, instanţa a avut în vedere următoarele considerente

Părinţii părţilor, CC-tatăl şi CM –mama au decedat la şi au avut ultimul domiciliu în comuna T.

Ca avere succesorală,de pe urma defuncţilor a rămas suprafaţa totală de 2,47 ha, situată pe teritoriul satului T,  din care 2 ha reprezintă teren arabil, 0,45 ha fâneţe naturale iar 0,02 ha curţi şi clădiri, astfel cum rezultă din conţinutul adresei întocmită de primăria comunei T, necontestată de niciuna din părţile litigante.

Cu această suprafaţă de teren, antecesorii părţilor figurează înscrişi în registrul ogricol din perioada 1986-1991, al comunei T, la poziţia …., teren ce nu a fost supus cooperativizării şi, pe cale de consecinţă, nu a făcut obiectul legilor fondului funciar.

În componenţa masei succesorale se va mai reţine un imobil casă de locuit cu anexă (magazie), situate în satul  T.

Procuratoarea reclamantei a solicitat includerea în masa de partajat şi a pomilor fructiferi, aspect pe care expertul urmează să-l analizeze cu prilejul evaluării bunurilor succesorale.

Prin aceeaşi încheiere interlocutorie  s-au numit experţi specialităţile construcţii şi topo pentru evaluarea şi lotizarea bunurilor  ce compun masa  de partajat.

Astfel, ing. PL a efectuat  lucrarea în specialitatea topografie iar lucrarea în domeniul construcţii a fost întocmită de expert tehnic judiciar BVM.

În raport de  dispoziţiile art. 129 -130 Cod procedură civilă, instanţa – în exerciţiul rolului său activ şi pentru a ajuta părţile în ocrotirea drepturilor şi intereselor lor legitime – a pus în vedere expertului  topograf să  refacă raportul de expertiză cu respectarea  întocmai a suprafeţelor de teren reţinute prin încheierea interlocutorie de admitere în principiu şi să întocmească schiţă de plan cu indicarea  vecinătăţilor şi a lungimilor laturilor.

Raportul de expertiză a fost refăcut de expert ing. PL, inclusiv lucrarea centralizatoare, fiind, cu privire la care au fost formulate obiecţiuni de reclamantă prin  procurator  SM.

Astfel, cea în cauză, a solicitat propunerea unei variante de lotizare în care imobilul – casă  şi terenul curţi – construcţii să fie partajate în mod egal între moştenitoare, cerere respinsă de instanţă cu motivaţia că,  construcţia  nu poate fi  transformată  în patru unităţi locative distincte, fiind compusă numai din două camere, cu  vechimea de 96 ani. Pe de altă parte, împărţirea în patru sole a terenului în suprafaţă de 3744 mp (în realitate 3494 mp cum rezultă din măsurători), ar duce, indiscutabil, la  deprecierea valorică a acestuia.

În raport  de situaţia de fapt  reţinută, fundamentată pe probatoriul administrat şi analizat, văzând şi  prevederile art. 728 Cod civil potrivit cu care  nimeni nu poate fi obligat să  rămână în indiviziune, instanţa urmează să admită, în parte, atât acţiunea principală cât şi cererea  reconvenţională, astfel cum au fost precizate şi să dispună ieşirea  din indiviziune  a părţilor conform încheierii interlocutorii  din data de 09.03.2007 prin confirmarea  raportului de expertiză centralizator întocmit de ing. PL în varianta a III-a, agreată de pârâtele – comoştenitoare  OM, TV  şi  CV.

Omologând  această variantă  de lotizare a bunurilor succesorale, instanţa fondului  a  avut în vedere exigenţele  art. 741 Cod  civil potrivit cu care „la formarea şi compunerea loturilor, trebuie  să se dea  în fiecare parte, pe cât se poate, aceeaşi, cantitate de mobile, d imobile , de drepturi sau de creanţe, de aceeaşi natură şi valoare ”, urmând a se evita , însă , ” cât va sta în putinţă, îmbucătăţirea peste măsură a eritajelor şi diviziunea  exploataţiunilor”(alin 2 al art. 741) precum şi cele  ale art. 6739 Cod procedură civilă care statuează că, la formarea şi  atribuirea loturilor , se va  ţine seama „şi de acordul părţilor, mărimea cotei părţi ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor,  domiciliul şi ocupaţia părţilor….”.

De observat că,  exigenţa unei egalităţi în natură nu este decât  subsidiară în raport cu cea  privind menţinerea integrităţii imobilelor şi exploataţiunilor, dispoziţiile art. 741 Cod civil fiind în sensul de a se  evita  îmbucătăţirea peste măsură a imobilelor.

Pentru a  exprima posibilitatea partajului în natură cu referire la  un bun imobil, practica judiciară a creat  noţiunea de comod partajabil.

În speţa de faţă,  este necontestat că, nu este comod partajabilă în natură locuinţa care , dacă ar fi divizată, nu s-ar  mai  prezenta ca o  unitate  închegată datorită numărului  redus de camere de locuit ce ar  trebui împărţite (două) iar,  pe de lată parte, diviziunea  materială a terenului în suprafaţă de 3744 mp din acte (3494 mp  din  măsurători) i-ar afecta valoarea şi  utilitatea. Având în vedere că,  parte din imobilele  existente nu sunt  comod partajabile în natură, ele au fost incluse în  unele  din loturi fără a fi  divizate, iar celelalte  loturi au primit alte bunuri imobile şi sulte, realizându-se în acest fel egalitatea în valoare.

În adoptarea variantei de lotizare,  instanţa a avut în vedere şi cota  majoritară de ? a părţilor care solicită această  modalitate de partajare, pârâtele  TV şi OM fiind  cele  care  s-au îngrijit de întreţinerea  imobilului succesoral  atât în timpul vieţii  antecesorilor lor cât şi după  decesul acestora, cu acordul tacit al celorlalte comoştenitoare -  CV şi  CNA.

În contextul expus, va atribui reclamantei – pârâte CNA lotul în valoare  de 6379 lei  compus  din suprafaţa  de 5000 mp  teren arabil, situată pe  raza  comunei T, evaluată la 800 lei şi primeşte 4675 lei cu titlul de sultă  de la  pârâta  TV şi,  respectiv,  904  lei de la  pârâta  OM.

Va atribui pârâtei - reclamante TV  lotul în valoare  de 6379 lei, compus din  suprafaţa de 1747 mp teren loc de casă şi teren aferent casei de locuit, situată pe raza comunei T, evaluată la  2620  lei; ? din casa  de locuit, evaluată la  7634  lei şi 5000 mp  teren arabil – 800  lei şi dă sultă reclamantei  CN suma de 4675  lei.

Va atribui pârâtei - reclamante OM lotul în valoare de 6379 lei, compus din suprafaţa de  1747 mp teren loc de casă şi teren aferent casei de locuit, situată pe raza  comunei  T, evaluată la 2620 lei; ? din casa de locuit – 7634 lei,  anexe gospodăreşti -1748 lei şi  suprafaţa de 5000 mp teren  arabil – 800 lei;  dă sultă reclamantei CNA  suma de 904,04 lei iar pârâtei  CV suma de  5518,97 lei.

Va atribui pârâtei  CV lotul în valoare de 6379  lei, compus din suprafaţa de  1206 mp categoria de folosinţă fâneaţă -60,03 lei şi 5000 mp teren arabil -800 lei, situate pe teritoriul comunei T precum şi suma  de 5518,97  lei  pe care o primeşte  cu titlul de sultă de la pârâta  OM.

Având în vedere că, ieşirea  din indiviziune profită – deopotrivă -  tuturor comoştenitorilor, în baza prevederilor art. 274 – 277 Cod procedură civilă va compensa cheltuielile  de judecată suportate  de acestea.

Conform art.  67310 Cod procedură civilă va stabili termen pentru  achitarea  sultelor  o lună de zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri judecătoreşti.

Domenii speta

Spete similare