Contestaţie la executare

SENTINŢA CIVILĂ NR. 461/30.01.2012

DREPT CIVIL

Domeniu asociat – contestaţie la executare

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Călăraşi sub nr. 7532/202/2011 contestatorul Palatul Copiilor Călăraşi a formulat în contradictoriu cu intimata X contestaţie la executare şi a solicitat:

- suspendarea executăriii silite până la soluţionarea contestaţiei la executare şi

- anularea executării silite pornite de BEJ S.V. în dosarul 382/2011.

În motivarea cererii contestatoarea a arătat că intimata X a pornit executarea silită a unor drepturi salariale provenite dintr-o hotărâre judecătorească pronunţată în anul 2009, iar efectul executoriu al unei astfel de hotărâri judecătoreşti a fost prorogat de dispoziţiile OUG 71/2009, aşa cum a fost aceasta modificată de OG 45/2010.

A precizat că executorul judecătoresc nu a explicat modul în care a calculat suma solicitată, că suma stabilită prin hotărârea judecătorească este mai mică şi că sumele indicate sunt brute, nu nete, iar executorul judecătoresc nu indică exact cuantumul cheltuielilor de executare, aşa cum îi impune legea.

În drept cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 399 şi urm. C.civ.

În dovedirea celor afirmate contestatoarea a depus la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: somaţia 382/2011 din data de 7.11.2011 emisă de BEJ ………., adresele Palatului Copiilor Călăraşi 273/14.07.2010 şi 274/15.07.2010, o confirmare de primire a corespondenţei.

Inspectoratul Şcolar al judeţului Călăraşi a depus la dosar o cerere identică cu cea a contestatoarei Palatul Copiilor Călăraşi, calificată de instanţă drept intervenţie în interes propriu.

Intervenientul a ataşat următoarele înscrisuri: adresa Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului 40950/12.10.2010, adresa Inspectoratului Şcolar Călăraşi 3334/20.07.2010, adresa 273/14.07.2010 a Palatului Copiilor Călăraşi.

La dosar a fost ataşat dosarul de executare 382/2011 al BEJ ……., cuprinzând: cererea intimatei X nr. 2929/8.10.2011, sentinţa civilă 1708/18.11.2009 a Tribunalului Călăraşi, decizia civilă 2579/R/4.06.2010 a Curţii de Apel Bucureşti, încheierea pronunţată în data de 25.10.2011 în dosarul 7141/202/2011, raport de expertiză contabilă extrajudiciară (expert contabil Alexe Virginia – filele 47-55 din dosar), chitanţa 169/21.10.2011, contractul de executare silită 382/21.10.2011, somaţii adresate debitorilor Inspectoratului Şcolar Călăraşi şi Palatul Copiilor Călăraşi şi dovezile de comunicare ale acestora.

Intimata a formulat întâmpinare şi a solicitat respingerea cererilor şi obligarea petenţilor la plata cheltuielilor de judecată, deoarece creanţa nu se încadrează în prevederile OUG 71/2009, iar în subsidiar a solicitat să se constate contrarietatea directă dintre norma legislativă internă (OUG 71/2009 şi OG 45/2010) şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Primul Protocol Adiţional la aceasta.

La termenul din data de 13.01.2012 instanţa a dispus conexarea dosarului 7566/202/2011, având ca părţi pe contestatoarea Inspectoratul Şcolar al Judeţului Călăraşi şi intimata X şi ca obiect contestaţie la executare împotriva somaţiei 382/2011 emise la data de 7.11.2011 de către BEJ ……...

În motivarea contestaţiei s-a afirmat că aprobarea actelor de executare silită este nelegală şi s-a dat cu încălcarea dispoziţiilor OUG 71/2009, potrivit căreia orice procedură de executare silită se suspendă de drept.

A apreciat că este practica generală a instanţelor să dea eficienţă prevederilor OUG 71/2009, cu atât mai mult cu cât aceasta a fost declarată constituţională în integralitate prin Decizia 188/2010 a Curţii Constituţionale.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine:

În dosarele conexate 7532/202/2011 şi 7566/202/2011 Inspectoratul Şcolar Călăraşi şi Palatul Copiilor Călăraşi au formulat în contradictoriu cu X contestaţii la executare împotriva executării silite a titlului executoriu sentinţa civilă 1708/18.11.2009 a Tribunalului Călăraşi irevocabilă prin decizia civilă 2579/R/4.06.2010 a Curţii de Apel Bucureşti, executare concretizată în emiterea somaţiei 382 din 7.11.2011 de către BEJ …...

Titlul executoriu îl reprezintă sentinţa civilă 1708/18.11.2009 a Tribunalului Călăraşi,  irevocabilă prin decizia civilă 2579/R/4.06.2010 a Curţii de Apel Bucureşti, este emis ca urmare a contestării de către intimata X  a unei concedieri nelegale iar prin dispozitivul acesteia:

S-a admis în parte contestaţia formulată de reclamanta X în contradictoriu cu pârâţii INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI CĂLĂRAŞI  şi PALATUL COPIILOR CĂLĂRAŞI;

S-a constatat nulitatea deciziilor nr. 163/29.08.2007 şi nr. 175/12.09.2007 emise de Inspectoratul Şcolar Călăraşi şi a deciziei nr. 53/24.09.2007 emisă de Palatul Copiilor Călăraşi;

S-a dispus reintegrarea reclamantei pe postul deţinut anterior emiterii deciziei nr. 163/29.08.2007;

Au fost obligaţi pârâţii, în solidar, către reclamantă la plata drepturilor salariale cuvenite, indexate, majorate şi actualizate, respectiv la diferenţa dintre salariul încasat ca profesor suplinitor şi salariul cuvenit ca profesor titular pentru perioada 01.09.2007 – 14.06.2008 şi diferenţa dintre ajutorul de şomaj încasat şi salariul cuvenit ca profesor titular pentru perioada 17.06.2008 – 17.09.2009;

Au fost obligaţi pârâţii, în solidar, către reclamantă la plata drepturilor salariale cuvenite ca profesor titular, drepturi indexate, majorate şi actualizate, începând cu data de 17.09.2009  până la reintegrarea efectivă;

Au fost obligaţi pârâţii, în solidar, către reclamantă la plata sumei de 10.000 lei daune morale;

Au fost obligaţi pârâţii, în solidar, către reclamantă la plata sumei de 1.900 lei cheltuieli de judecată;

În principal, reclamanţii au solicitat să se constate faptul că executarea silită ar fi suspendată de drept, conform prevederilor OUG 71/2009 cu completările ulterioare.

Curtea Constituţională a analizat prin decizia 355 din 22 martie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar situaţia în care o persoană din acest sector a fost concediată în mod netemeinic sau nelegal, iar la solicitarea salariatului, instanţa care a dispus anularea concedierii a repus părţile în situaţia anterioară emiterii actului de concediere.

Astfel, Curtea a reţinut că:

Din economia textelor criticate se constată că acestea reglementează o procedură de executare după care se va realiza plata unor sume prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii.

 Deşi prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, cu modificările şi completările ulterioare, nu fac diferenţa explicită între drepturile salariale obţinute prin sentinţe judecătoreşti definitive şi executorii în cazul salariaţilor din instituţiile publice care au obţinut o majorare sau o completare a acestor drepturi, prin care li s-au acordat anumite sporuri, prime etc. la salariul stabilit prin contractul individual de muncă, şi drepturile salariale cuprinse în contractul individual de muncă, se poate reţine că întinderea de aplicare a acesteia, aşa cum de altfel reiese şi din titlul său, este circumscrisă la hotărâri judecătoreşti prin care au fost acordate drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar şi nu la hotărâri judecătoreşti prin care instituţiile publice sunt obligate la plata unor sume de bani în favoarea salariaţilor ca urmare a concedierilor efectuate în mod netemeinic sau nelegal.

Prin urmare, una este situaţia în care anumite categorii de salariaţi au sesizat instanţele judecătoreşti pentru a obţine aplicarea unor dispoziţii legale prin care să obţină o majorare a drepturilor salariale, majorare care le-a fost refuzată de angajator tocmai pe motivul că acele dispoziţii legale nu se aplică, şi alta este situaţia în care un salariat a sesizat instanţa pentru ca aceasta să constate concedierea sa nelegală şi să dispună revenirea la situaţia anterioară, prin urmare să restabilească ordinea de drept încălcată.

 În prima situaţie este vorba de obţinerea unor drepturi de natură salarială care nu au fost acordate prin procedura normală şi nu este cazul a distinge motivele pentru care angajatorii - instituţii publice - nu au acordat aceste drepturi, iar drepturile astfel obţinute grevează bugetul public fără ca Guvernul să aibă posibilitatea să angajeze cheltuieli de natură salarială prin bugetul de stat.

 Doar pentru această stare de lucruri Guvernul a emis Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, care a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2010 şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2010, prin care a eşalonat acordarea acestor drepturi cuprinse în hotărâri judecătoreşti pe o perioadă de timp care să poată fi susţinută de resursele financiare ale bugetului.

 În consecinţă, ţinând cont de intenţia legiuitorului, este evident că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar nu vizează ipoteza art. 78 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, ci ipoteza unor drepturi salariale suplimentare obţinute prin legi speciale.

 Persoanele care au câştigat în instanţă drepturi salariale ca urmare a concedierii, după ce instanţa de judecată a stabilit că aceasta a fost efectuată în mod netemeinic sau nelegal, aşa cum este prevăzut în art. 78 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, se află în altă situaţie juridică decât cea vizată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 şi de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009.

Potrivit prevederilor invocate din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, în cazul în care concedierea a fost efectuată în mod netemeinic sau nelegal, instanţa va dispune anularea ei şi va obliga angajatorul la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul, iar la solicitarea salariatului instanţa care a dispus anularea concedierii va repune părţile în situaţia anterioară emiterii actului de concediere.

Potrivit principiului de drept quod nullum est, nullum producit effectum, consecinţele juridice ale aplicării sancţiunii nulităţii constau, pe de o parte, în lipsirea actului de efectele contrarii normelor ce ar fi trebuit avute în vedere la încheierea sa şi, pe de altă parte, în restabilirea legalităţii.

Or, restabilirea legalităţii, ca efect al nulităţii, implică restabilirea situaţiei anterioare. Aceasta presupune ca persoana în cauză, ca urmare a anulării concedierii, să ajungă la situaţia de a-şi recupera toate drepturile de care a fost deposedată prin actul nelegal al angajatorului, respectiv să îşi recupereze statutul de salariat, funcţia sau postul, locul de muncă, să primească salariul retroactiv cu titlu de despăgubiri şi celelalte drepturi de care ar fi beneficiat.

În consecinţă, Curtea Constituţională a stabilit că prevederile OUG 71/2009 nu sunt aplicabile în situaţii similare celei ce constituie obiectul prezentei cauze.

Referitor la celelalte critici aduse executării formulate de Palatul Copiilor Călăraşi, respectiv faptul că sumele solicitate ar fi mai mari decât cele datorate, că ar fi sume brute, iar nu nete, instanţa le apreciază ca fiind neîntemeiate, deoarece raportul de expertiză contabilă extrajudiciară al expertului contabil Alexe Vergilia de la filele 47-55 din dosarul 7532/202/ 2011, anexele 1 (calcul salariu) şi 2 (calcul actualizat cu inflaţia pentru perioada 1.09.2007 – 31.08.2011) stabileşte drepturile salariale brute şi ulterior nete aşa cum au fost stabilite prin sentinţa civilă 1708/2009 a Tribunalului Călăraşi, individualizând pentru fiecare lună în parte salariul lunar de încadrare acordat, sporul lunar de vechime acordat, salariul lunar brut acordat, salariul lunar brut cuvenit, sporul lunar de vechime cuvenit, salariul lunar brut cuvenit, salariul brut acordat, cas–ul reţinut, cas–ul corectat, şomajul reţinut, şomajul corectat, sănătatea reţinută, sănătatea corectată, baza de calcul plătită, baza de calcul corectată, deducerile aplicate, deducerile corectate, impozitul reţinut, impozitul corectat, salariul net plătit şi salariul net corectat, diferenţa dintre acestea.

De altfel, contestatorul nu a formulat vreo critică concretă la adresa modului de calcul al sumei, nu a specificat care este suma drepturilor salariale datorate intimatei pe care o consideră corectă, mulţumindu-se să anexeze 2 adrese emise de Palatul Copiilor Călăraşi, 273/14.07.2010 şi 274/15.07.2010, adrese ce nu conţin modul de calcul al sumelor indicate.

Referitor la aspectul că executorul judecătoresc nu ar fi indicat concret cuantumul cheltuielilor de executare, instanţa reţine că acestea sunt individualizate chiar în cuprinsul somaţiei 382/7.11.2011.

În privinţa cererii de suspendare a executării silite a până la soluţionarea prezentei cauze, instanţa reţine că aceasta a rămas fără obiect.

Pentru aceste motive, văzând şi dispoziţiile art. 399 c.pr.civ., va respinge contestaţiile la executare formulate de Palatul Copiilor Călăraşi şi Inspectoratul Şcolar al Judeţului Călăraşi în contradictoriu cu intimata X împotriva executării silite pornite în dosarul 382/2011 al BEJ ……ca neîntemeiate.

Va respinge cererea de intervenţie în interes propriu formulată de  Inspectoratul Şcolar al Judeţului Călăraşi ca neîntemeiată.

Va respinge cererea de suspendare a executării silite până la soluţionarea prezentei cauze formulată de Palatul Copiilor Călăraşi ca rămasă fără obiect.

Va obliga contestatorii, în solidar, conform prevederilor art. 277 c. proc. civ. la plata a 1400 lei cheltuieli de judecată, onorariu de avocat, conform chitanţelor anexate la filele 69 şi 70 din dosarul 7532/202/2011.

1

Domenii speta

Spete similare