Furt

Dosar nr. 3976/260/2012

SENTINŢA PENALĂ NR. 517

Din 39.13.2012

Deliberând asupra cauzei penale de faţă constată următoarele:

Prin Rechizitoriul din data de 29.06.2012 din dosarul nr. 1662/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria M. s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului C.G., pentru săvârşirea infracţiunii de furt prevăzută de art. 208 alin. 1 C.pen şi violare de domiciliu prevăzută de art. 192 alin 1 C.pen, cu aplicarea art. 37 lit b C.pen ;i art. 33 lit a C.pen.

In cuprinsul actului de sesizare al instanţei, s-a reţinut următoarea situaţie de fapt:

La data de 15.06.2012, în jurul orelor 20-20,30, aflându-se sub influenţa băuturilor alcoolice, învinuitul C.G. s-a deplasat la locuinţa părţii vătămate A. V. din C, str. Podeiului nr. 43, jud. Bacău şi a pătruns fără drept în curte şi ulterior în locuinţa acesteia, solicitându-i părţii vătămate să-i dea banii pe care îi are în locuinţă, întrucât partea vătămată a refuzat, a căutat în sertarele unui şifonier de unde a sustras un cuţit de bucătărie, iar de pe masă şi-a însuşit suma de 36 lei. Apoi, învinuitul s-a deplasat la o magazie din curtea locuinţei de unde a sustras un motofierăstrău marca işithill şi apoi a plecat cu bunurile sustrase către domiciliul său. Partea vătămată s-a deplasat la locuinţa numitului P. G.C. care 1-a anunţat telefonic pe fiul părţii vătămate, A .1., iar acesta a apelat organele de poliţie. Organele de poliţie s-au deplasat în aceeaşi seară la locuinţa învinuitului, acesta predând bunurile sustrase care au fost rstituite părţii vătămate.

Situaţia de fapt a fost reţinută pe baza următoarelor probe: proces verbal de cercetare la faţa locului şi planşe foto, f.4-10, declaraţie parte vătămată A.V., f. 11-14, declaraţie învinuit şi făptuitor C.G., f. 20-23, declaraţii martori P. G.C. şi A. I., f. 25-27, proces verbal de identificare, f. 28, planşe foto, f. 29-30, dovadă de predare, f. 31.

La data de 18.06.2012 a fost începută urmărirea penală faţă de învinuit sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt prevăzută de art. 208 alini C.pen şi violare de domiciliu prevăzută de art. 192 alin 1 C.pen, ambele cu aplicarea art. 37 lit b C.pen, aflate în concurs real.

învinuitul a fost audiat şi i s-a prezentat materialul de urmărire penală.

Conform fişei de cazier judiciar a inculpatului, acesta a fost arestat la data de 28:09.2012, înainte de primul termen de judecată din această cauză, pentru executarea unei pedepse de 3 ani închisoare, la care a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 314 din 25.06.2012 a Judecătoriei M., definitivă la data de 27.09.2012 prin respingerea scursului inculpatului.

- » La termenul de judecată la care inculpatul a fost adus în instanţă, respectiv 5.11.2012, acesta a declarat că recunoaşte fapta pentru care a fost trimis în judecată şi a solicitat admiterea cererii de judecare a cauzei pe baza probelor administrate în cursul cercetării penale, arătând că îşi însuşeşte dovezile administrate în cursul urmăririi penale, declaraţia acestuia fiind consemnată la dosarul cauzei.

2

Constatând ca fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 3201 C.pr.pen, instanţa a admis cererea inculpatului de judecare a cauzei pe baza dovezilor administrate în dosarul de urmărire penală nr. 1662/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria M.

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

La data de 15.06.2012, oraganele de poliţie din cadrul IPJ B.-Poliţia oraşului C. au fost sesizate telefonic de către A. I. cu privire la faptul că în seara aceleiaşi ziiii, inculpatul C. G. a pătruns în locuinţa mamei sale, A. V. situată pe str. Bradului nr. 3 şi a sustras suma de 36 de lei şi o drujbă marca Sthill.

Din declaraţia părţii vătămate A. V., dată în cursul urmăririi penale, rezultă că seara zilei de 15.06.2012, îm jurul orei 20,00 în locuinţa sa, care nu era încuiată, a intrat inculpatul C.G., vecinul său, aflat în stare de ebrietate. Aceasta a întrebat dacă fiul ei este acasă şi constatând că este singură i-a solicitat suma de 1.000 lei. Partea vătămată i-a spus acestuia că nu are aceşti bani şi i-a solicitat să plece. Inculpatul a rămas şi a căutat prin sertarele şifonierului şi pe masă, de unde a luat suma de 36 lei iar dintr-un sertar a luat un cuţit de bucătărie. A ieşit apoi din locuinţă şi s-a îndreptat spre o magazie de unde a sustras o drujmă marca Sthill. După plecarea inculpatului, arată partea vătămată, s-a deplasat la locuinţa vecinului Prisecaru Cornel căruia i-a relatat ce s-a întâmplat acesta anunţându-1 telefonic pe fiuluiei, A. L, care la rândul său a anunţat organele de poliţie.

Martorul P. G. C, audiat în cursul urmăririi penale, a confirmat faptul că la locuinţa lui, în jurul orei 20,00, a venit partea vătămată speriată spunându-i că inculpatul a intrat peste ea în casă şi i-a sustras bunuri, el anunţându-1 prin telefon pe fiul părţii vătămate A. L.

în aceeaşi seară în care au fost sesizate, organele de poliţie, după efectuarea cercetărilor la locuinţa părţii vătămate pentru identificarea urmelor materiale ale infracţiunilor, s-au deplasat la locuinţa inculpatului, în prezenţa martorilor asistenţi A. I. şi P. G. C, unde l-au găsit pe inculpat care a recunoscut săvârşirea faptelor şi a predat organelor de poliţie bunurile sustrase, respectiv suma de 31 lei, un cuţit cu lungimea de 32, 5 cm şi un motofierăstrău marca Sthill cu carcasă de culoare portocalie MS 460, care au fost recunoscute de partea vătămată ca fiind bunurile sustrase de inculpat şi au fost restituite acesteia.

Audiat atât în etapa actelor premergătoare începerii urmăririi penale cât şi în cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut săvârşirea faptelor declarând că, fiind în stare de ebrietate, a pătruns în curtea şi locuinţa părţii vătămate, pe poarta şi ulterior pe uşa de acces care nu erau încuiate, a găsit-o pe aceasta singură la domiciliu şi i-a solicitat acesteia să-i dea bani, aceasta a refuzat, motiv pentru care el a luat suma de 36 lei pe care i-a găsit pe masă, un cuţit dintr-un sertar, a ieşit din casă şi a intrat într-o magazie de unde a luat un motofierăstrău marca Sthill, apoi a plecat la domiciliu, în aceeaşi seară fiind căutat de către organele de poliţie cărora le-a restituit bunurile sustrase.

In drept

Din coroborarea acestor probe instanţa constată că faptele pentru care a fost trimis în judecată inculpatul respectiv furt prevăzută de art. 208 alin 1 C.pen şi violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin 1 C.pen, există şi au fost săvârşite de inculpat cu forma de vinovăţie a intenţiei directe.

Elementul material al infracţiunii a fost realizat prin acţiunea de luare a bunurilor din posesia părţii vătămate, fără consimţământul acesteia, specifică acestei infracţiuni. Au fost realizate astfel, cele două acte specifice acţiunii de luare, şi anume, deposedarea, şi respectiv, imposedarea. De asemenea, coroborarea probelor mai sus

3 enumerate au dovedit existenţa unei urmări imediate ce constă în prejudiciul cauzat părţii vătămate, precum şi raportul de cauzalitate între fapta săvârşită şi urmarea socialmente periculoasă produsă.

în privinţa laturii subiective, inculpatul a săvârşit fapta cu intenţie directă în sensul art. 19 pct. 1 lit. a Cod Penal, având reprezentarea faptei sale şi urmărind producerea rezultatului, bunurile fiind sustrase în scopul însuşirii pe nedrept. Intenţia inculpatului rezultă din modul de săvârşire a faptei şi din ansamblul mijloacelor de probă administrate.

Fapta inculpatului de a pătrunde fără drept în curtea şi în locuinţa părţii vătămate, fără consimţământul acesteia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. 1 Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracţiunii constă în acţiunea de pătrundere efectivă în curtea fabricii părţii vătămate. Urmarea imediată este reprezentată de încălcarea dreptului la inviolabilitatea spaţiului privat, iar legătura de cauzalitate dintre fapta şi prejudiciu este dovedită prin probatoriul administrat.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârşit infracţiunea cu intenţie directă, în accepţiunea art. 19 pct. 1 lit a Cod penal. Inculpatul a avut reprezentarea faptelor lor şi a consecinţelor păgubitoare asupra inviolabilităţii domiciliului părţii vătămate şi a urmărit acest rezultat.

_. între cele 2 fapte există o conexitate etiologică, infracţiunea de violare de domiciliu fiind săvârşită pentru înlesnirea comiterii infracţiunii de furt.

Pe cale de consecinţă, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute cjg art. 345 alin. 2 Cod procedură penală, în sensul că faptele săvârşite de inculpat g$istă, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, instanţa va dispune condamnarea acestuia.

La individualizarea pedepsei în conformitate cu prevederile art. 72 Cod penal instanţa va avea în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârşite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală şi limitele de pedeapsă stabilite de lege.

Raportat la aceste criterii, în privinţa gradului de pericol social concret al faptei săvârşite de inculpat, instanţa apreciază că gradul de pericol social este specific acestui tip de infracţiuni dar nu este unul foarte ridicat, faţă de modalitatea de săvârşire.

Instanţa va avea în vedere şi circumstanţele referitoare la persoana şi conduita inculpatului.

Astfel, acesta are antecedente penale, conform fişei de cazier judiciar, fiind condamnat anterior pentru mai multe infracţiuni de aceeaşi natură, faptele pentru care este judecat în cauză fiind săvârşite în stare de recidivă postexecutorie.

Faţă de scopul imediat şi mediat al pedepsei respectiv prevenirea săvârşirii unor noi infracţiuni şi crearea unei atitudini corecte a inculpatului faţă de muncă, ordinea de drept şi regulile de convieţuire socială, având în vedere că prejudiciul creat nu a fost foarte mare, că inculpatul a acoperit prejudiciul creat prin restituirea bunurilor către partea vătămată, că nu a avut o atitudine agresivă faţă de partea vătămată şi se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, şi având în vedere reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă stabilite de lege pentru infracţiunea săvârşită, făcând în cauză aplicarea dispoziţiilor art. 320 ' C.pr.pen instanţa va condamna inculpatul la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt şi la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de violare de domicliu.

Instanţa constată că faptele pentru care a fost trimis în judecată inculpatul în prezenta cauză sunt concurente cu fapta de furt calificat, prev. de art. 208 alin 1-209 alin 1 lit g,i C.pen, cu aplicarea art. 37 lit b C.pen săvârşită la data de 9.09.2011 şi pentru care acesta a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 314 din 25.06.2012 a

4 Judecătoriei M., pronunţată în dosar nr. 60/260/2012, la pedeapsa de 3 ani închisoare, toate cele trei fapte fiind săvârşite înainte de rămânerea definitivă a acestei sentinţe penale.

Prin urmare, făcând aplicarea dispoziţiilor art. 33 lit a C.pen rap. la art. 34 alin 1 lit b C.pen, instanţa va contopi pedepsele de 1 an şi 6 luni închisoare şi 1 an închisoare aplicate inculpatului prin prezenta sentinţă cu pedeapsa de 3 ani închisoare la care a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 314 din 25.06.2012 a Judecătoriei M., pronunţată în dosar nr. 60/260/2012, definitivă la data de 27.09.2012, în pedeaspa rezultantă de 3 ani închisoare.

Instanţa va anula formele de executare emise pentru executarea sentinţei penale nr. 314 din 25.06.2012 a Judecătoriei M. şi va dispune emiterea unor noi forme de executare.

In ceea ce priveşte pedepsele accesorii, instanţa reţine că, aşa cum a stabilit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauza Sabou şi Pîrcălab c. României şi Hirst c. Marii Britanii), a cărei jurisprudenţă este obligatorie, aplicându-se cu preeminenţă faţă de dreptul intern, potrivit art. 20 alin. 2 din Constituţie, exerciţiul unui drept nu poate fi interzis decât în măsura în care există o nedemnitate.

Instanţa reţine că natura faptelor săvârşite, reflectând o atitudine de sfidare de către inculpat a unor valori sociale importante, relevă existenţa unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 lit. a teza a Ii-a şi b C.pen. Prin urmare, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice sau de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat vor fi interzise inculpatului pe durata executării pedepsei.

în ceea ce priveşte dreptul de a alege, având în vedere cauza Hirst c. Marii Britanii, prin care Curtea Europeană a statuat că interzicerea automată a dreptului de a participa la alegeri, aplicabilă tuturor deţinuţilor condamnaţi la executarea unei pedepse cu închisoarea, deşi urmăreşte un scop legitim, nu respectă principiul proporţionalităţii, reprezentând, astfel, o încălcare a art. 3 Protocolul 1 din Convenţie, instanţa apreciază că, în raport de natura infracţiunilor săvârşite de inculpat, acesta nu este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu va interzice exerciţiul acestui drept. '*"'

Având în vedere faptul că infracţiunile comise sunt absolut independente de aspectele referitoare la exercitarea funcţiei şi profesiei sau legate de exercitarea autorităţii părinteşti, instanţa apreciază că nu se impune interzicerea pentru inculpat a drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. c, d şi e Cod penal.

Cu privire la latura civilă, instanţa constată partea vătămată A.V., atât în cursul urmăririi penale, prin declaraţia dată, cât şi în faţa instanţei, la termenul de judecată din 22.10.2012 a declarat că nu se constituie parte civilă în cauză, prejudiciul fiind recuperat prin restituirea de către inculpat a bunurilor sustrase.

în baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, instanţa va obliga inculpatul la plata sumei de 450 lei, reprezentând chetuieli judiciare către stat din care suma de 200 lei, onorariu apărător din oficiu M. I. care a asigurat asistenţa juridică a inculpatului, urmează a fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.

Domenii speta

Spete similare