Partaj

Sentinţă civilă 494 din 13.02.2013


Deliberând asupra acţiunii civile de faţă,

Constată că prin acţiunea înregistrată pe rolul acestei instanţe la

sub nr.reclamantul M.- B.D.V. cu domiciliul ales la SCA ,

F.M.M. D. in asociere, cu sediul ina chemat in judecată pe pârâţii

CP. Ş. şi CP.S. ambii cu domiciliul in , solicitând partajarea

bunurilor comune ale acestora, respectiv a suprafeţei de 3064 mp situat in

or.__, a unui apartament şi a părţilor sociale ale SC P. Comăneşti.

Acţiunea a fost legal timbrată cu chitanţă anulată la dosar. Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa retine următoarele: Constată că reclamantul a solicitat pe calea acţiunii oblice, partajarea bunurilor comune obţinute de către pârâţii soţi CP.S. si CP.Ş in timpul căsătoriei.

S-au cerut la masa bunurilor de impărtit un teren intravilan de 3064 mp situat in Comăneşti, pe str. Macului, un apartament şi părţile sociale ale unei SRL, la care reclamantul a renunţat ulterior intrucât aceste bunuri au fost executate silit anterior.

Astfel, a rămas la masa bunurilor de impărtit doar terenul aparţinând pârtilor ca fiind bun comun achiziţionat de către pârâţi in timpul căsătoriei.

Acţiunea de faţă este motivată pe faptul că reclamantul are un drept de creanţă impotriva pârâtului CP.Ş. rezultat dintr-un contract de imprumut (nr. 139/30.01.2008) pentru suma de 30.000 euro.

Reclamantul nu şi-a putut valorifica dreptul său de creanţă intrucât debitorul fie nu a avut bunuri urmăribile, fie au existat creditorii privilegiaţi sau cazul de fată când bunul este unul comun.

Instanţa apreciază că acţiunea reclamantului, acţiune oblică este justificată raportat la art. 728 si 974 V.C.C.

Pârâtul are un bun ce poate fi urmărit, terenul in cauză, insă urmărirea lui se poate face doar pe cota parte de lA din acest bun, intrucât bunul este comun şi in faţa instanţei nu s-a arătat in mod expres că vreunul dintre pârâţi ar avea drept la o cotă mai mare asupra bunului in cauză.

 

Pârâta C.P.S. recunoaşte prin intampinare că este coproprietară cu soţul ei asupra imobilului teren. Părţile pârâte au inregistrat acest teren la rolul agricol al or. Comănesti pentru care au plătit impozitele aferente. Terenul a fost cumpărat de către pârâţi in timpul căsătoriei.

In cauză s-a solicitat efectuarea unei expertize care să partajeze bunul cerut la masa de impărtit.

Expertul Ghiurcă Mihai stabileşte două variante de atribuire a terenului, din care instanţa raportat la situaţia părţilor si la interesul acestora in momentul de faţă va alege varianta I ce implică atribuirea a câte Vi din suprafaţa de teren fiecărei părţi pârâte in cauză.

Situaţia este justificată de faptul că in prezent părţile s-au separat prin acţiunea de divorţ, nemaiavând calitatea de soţi şi atribuirea integii suprafeţe de teren in lotul pârâtului debitor Csoboth Patrona Ştefan ar defavoriza pe celalalt pârât care ajunge in situaţia de a fi prejudiciat intrucât nu ar mai putea recupera contravaloarea lotului său. De aceea, instanţa va dispune partajarea bunului comun atribuind in lotul fiecărui pârât cate lA din suprafaţa de teren conform expertizei Ghiurcă Mihai si pe aliniamentele stabilite de către expertiză. In această modalitate de atribuire, loturile sunt egale şi nu implică atribuirea de sulte.

Instanţa va lua act că reclamantul a renunţat la capetele de cerere privind partajarea apartamentului şi a acţiunilor la societatea pârâtului debitor.

Va lua act de asemenea că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

In cauză a fost admisă cererea reclamantului privind ajutorul public judiciar atât pentru taxa de timbru aferenta soluţionării cauzei cât si pentru onorariului de expert ce a fost achitat din fondurile MJ.

Raportat la art. 274 CPC instanţa faţă de admiterea cereri de ajutor public judiciar va obliga pe fiecare pârât in parte la 405 lei reprezentând cota de lA din onorariul de expert şi la câte 3279,5 lei reprezentând cota de Vi din taxa de timbru şi timbru judiciar aferentă cauzei.

Instanţa va dispune in acest mod plecând de la faptul că partajarea bunului comun profită ambelor părţi pârâte, pârâtului C.P.Ş in calitate de pârât-debitor şi de persoană care a generat prezentul conflict juridic datorită neachitării debitului de 30.000 euro către reclamantul-creditor şi profită pârâtei C.P.S. care prin prezentul partaj de bunuri şi-a câştigat in fizic lA din terenul bun comun care astfel ar fi fost supus in totalitate excutării silite.

Partea pârâtă C.P.S.a avut in cauză apărător ales cu onorariu de 800 lei.

întrucât părţile pârâte sunt in aceeaşi poziţie procesuală, cheltuielile de judecată se apreciază a fi datorate unul către celalalt, respectiv pârâtul Csoboth Patrona Ştefan va achita fostei soţii lA din onorariul de apărător plătit de către aceasta pentru a se apăra in prezenta cauză, motivat de faptul că pârâtul-debitor a fost cel care a generat prezenta acţiune, dar că in acelaşi timp acţiunea profită ambelor părţi pârâte.