Circulaţie rutieră

Prin rechizitorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti nr.xxx/P din 27 martie 2013, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată în stare de libertate, a inculpatului xxx pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe un drumurile publice având o alcoolemie de 0,74 mg/l, alcool pur în aerul expirat, iar la solicitarea organelor de poliţie i s-au recoltat două probe biologice, stabilindu-se o valoare a alcoolemiei de 1,40 respectiv 1,25 gr%0.

în fapt, s-a reţinut că în seara zilei de 22.11.2012, în jurul orei 19,45, organele de poliţei au oprit în trafic pe str. xxx din oraşul xxxpentru control autoturismul marca WV xxx cu număr de înmatriculare xxx, ocazie cu care s-a stabilit că inculpatul era sub influenţa băuturilor alcoolice.

Cu ocazia legitimării conducătorului auto s-a stabilit că acesta se numeşte xxx.

Situaţia de fapt reţinută se probează cu următoarele mijloace de probă

indicate în actul de sesizare: procesul verbal de constatare a infracţiunii , buletin de examinare clinică ( fl.9 ds.u.p.), buletin de analiză

toxicologică ( fl.7 Ds.u.p.), declaraţie martor ( fi. 10), declaraţii inculpat

Inculpatul a recunoscut fapta săvârşită în tipul urmăririi penale.

Analizând materialul probator administrat în cauză instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

In seara zilei de 22 noiembrie 2012, în jurul orei 19,45, organele de poliţie au oprit în trafic pe str. xxx din oraşul xxx, pentru control, autoturismul marca WV xxx cu număr de înmatriculare xxx.

întrucât inculpatul emana halenă alcoolică a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind 0,74 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Pentru a reţine această situaţie de fapt, instanţa a avut în vedere declaraţia inculpatului în faza de urmărire penală, care a recunoscut fapta săvârşită, respectiv ca a condus autoturismul cu număr de înmatriculare xxx pe drumurile publice care se afla sub influenţa băuturilor alcoolice coroborată cu declaraţia martorului xxx în drept fapta inculpatului xxx de a conduce autoturismul cu număr de înmatriculare xxx în oraşul xxx, având în sânge o imbibaţie alcoolică peste limita legală iar la solicitarea organelor de poliţie acesta a fost testat cu aparatul etilotest în vederea stabilirii alcoolemiei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 87 alin.l din OUG 195/2002 R.

Elementul material al laturii obiective este realizat prin fapta inculpatului de a conduce autoturismul pe drumurile publice aflat sub influenţa băuturilor alcoolice peste limita legală, respectiv 1,40 - 1,25 gr %0.

Astfel, drumul parcurs de că're inculpat reprezintă un drum public, potrivit art. 6 pct. 14 din O.U.G. nr. 195/ 2002, fiind special amenajat pentru traficul rutier şi deschis circulaţiei publice.

Fapta inculpatului este socialmente periculoasă prin crearea unei stări de pericol cu privire la siguranţa circulaţiei pe drumurile publice. De asemenea, între fapta inculpatului şi starea de pericol social există o legătură de cauzalitate. Instanţa reţine că sub aspectul laturii subiective inculpatul a săvârşit fapta sub formă de vinovăţie a intenţiei directe, în sensul dispoziţiilor art. 19 pct. 1 lit. a) C. pen., deoarece el a prevăzut rezultatul faptei sale, relevante fiind în această privinţă declaraţiile date de către inculpat în care a recunoscut că a condus autoturismul pe drumurile publice în timp ce se afla sub influenţa băuturilor alcoolice.

Constatând că infracţiunile există, că au fost săvârşite de inculpat cu vinovăţia specifică, în baza art. 345 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală, instanţa va dispune condamnarea acestuia pentru săvârşirea infracţiunilor care fac obiectul judecăţii.

Având în vedere cele expuse, instanţa va aplica inculpatului pedeapsa închisorii, care să corespundă scopului acesteia, definit prin art.52 din Codul penal, prin observarea criteriilor generale de individualizare prevăzute de art.72 din Codul penal.

In cadrul procesului complex de individualizare a pedepsei, instanţa apreciază ca activitatea infracţională trebuie raportată nu numai la pericolul social concret al faptei comise, dar şi la urmările ei, la ansamblul condiţiilor în care a fost săvârşită, precum şi la orice element de natură să caracterizeze persoana infractorului.

Sub acest aspect, la proporţionalizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului pentru infracţiunea săvârşită, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 al. 1 Cod penal şi va ţine seama, în acest sens, de limitele de pedeapsa fixate in partea speciala a Codului penal, de gradul de pericol social concret al infracţiunii având în vedere circumstanţele reale ale faptei şi împrejurările săvârşirii acesteia, de modalitatea de comitere a infracţiunii, de natura acesteia, atitudinea inculpatului, care a recunoscut săvârşirea faptei pe tot parcursul procesului penal.

Faţă de aceste considerente, va aplica inculpatul la o pedeapsă de 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 87 alin.l din OUG nr. 195/2002 republicată.

In ceea ce priveşte pedeapsa accesorie, instanţa reţine că natura faptei săvârşită, ansamblul circumstanţelor personale ale inculpatului duc la concluzia existenţei unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzută de art.64 lit. a teza a Ii-a şi lit. b din Codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, motiv pentru care exerciţiul acestora va fi interzis pe perioada executării pedepsei.

Nu va interzice inculpatului dreptul de a alege ci doar pe cel de a fi ales, având în vedere exigenţele CEDO, reflectate în Hotărârea din 6 octombrie 2005, în cauza Hirst împotriva Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, în care Curtea a apreciat, păstrând linia stabilită prin decizia Sabou şi Pîrcălab împotriva României, că nu se impune interzicerea ope legis a drepturilor electorale, aceasta trebuind să fie dispusă în funcţie de natura faptei sau de gravitatea deosebită a acesteia.

Or, fapta care a făcut obiectul prezentei cauze nu are conotaţie electorală sau vreo gravitate specială, astfel că instanţa apreciază că nu se impune interzicerea dreptului de a alege.

Dreptul de a fi ales se impune însă a fi interzis deoarece nu ar putea reprezenta un model de conduită pentn* cetăţeni.

Instanţa apreciază că scopul pedepsei poate fi atins si prin pronunţarea unei hotărâri cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei , experienţa unui proces penal şi riscul revocării suspendării cu consecinţa executării pedepsei într-un loc de detenţie, motiv pentru care în baza art.81 Cod penal, dispune suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului, pe durata unui termen de încercare de 2 ani şi 3 luni stabilit conform art.82 din Codul penal.

Conform art. 71 alin. 5 Cod penal, suspendă condiţionat executarea pedepsei accesorii.

In baza dispoziţiilor art. 359 Cod procedură penală, atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 Cod penal, privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei, în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de încercare.

In baza art. 191 alin.l Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către stat, din care suma de 200 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu pentru avocat xxx care va fi avansat din fondurile Ministerului de Justiţie.

Domenii speta

Spete similare