Anulare titlu proprietate

Dosar nr. 8855/318/2011*

R O M Â N I A

Cod operator 2445

JUDECĂTORIA TÂRGU JIU

TÂRGU JIU

JUDEŢUL GORJ

SECŢIA CIVILĂ

Sentinţa civilă Nr. 6512/2013

Şedinţa publică de la 26 Septembrie 2013

Completul compus din:

PREŞEDINTE PARASCHIVA CATRINOIU

Grefier ALEXANDRINA BLOANŢĂ CĂRĂVAN

Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamanta  Autoritatea Naţională pentru restituirea proprietăţilor - reprezentată de Cristian - Sebastian Mihai, în contradictoriu cu pârâţii Chifu Radu, Chifu lulia, Chifu Aurelia, Stănescu Olga Ruxandra, Stănescu Radu Vasile şi  Stanovici Ion şi cu intimatele Comisia Locală Bumbeşti - Jiu pentru aplicarea legilor fondului funciar, Direcţia Silvică Gorj şi Comisia Judeţeană Gorj pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, având ca obiect fond funciar, precum şi a cererii de intervenţie în interes propriu formulată de intervenientul Prefectul Judeţului Gorj.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile, pârâţii Chifu Radu, Chifu lulia, Chifu Aurelia şi  Stănescu Olga Ruxandra fiind reprezentaţi de procurator Păun Rodica,  pârâţii Stănescu Radu Vasile şi Stanovici Ion fiind reprezentaţi de avocat Groza Constantin, intimata Comisia Locală Bumbeşti-Jiu fiind reprezentată de consilier juridic Mihăescu Ruxandra, intimata Direcţia Silvică Gorj fiind reprezentată de consilier juridic Andonie Ion, intimata Comisia Judeţeană  Gorj şi intervenientul în interes propriu fiind reprezentaţi de consilier juridic Diaconescu Liviu.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, după care, nemaifiind alte cereri de formulat, excepţii de invocat sau probe de administrat, instanţa a constatat cauza în stare de judecată şi a acordat cuvântul pe fond.

Avocat Groza Constantin a solicitat respingerea acţiunii, cu cheltuieli de judecată, conform concluziilor scrise depuse la dosar.

Procurator Păun Rodica a depus  la dosar concluzii scrise.

Consilier juridic Mihăescu Ruxandra a solicitat admiterea acţiunii.

Consilier juridic Diaconescu Liviu a solicitat, de asemenea, admiterea acţiunii.

INSTANŢA

Prin acţiunea înregistrată sub nr.8855/318/2011 pe rolul Judecătoriei Tg.Jiu, reclamanta Autoritatea Naţională Pentru Restituirea Proprietăţilor  - reprezentată de Cristian Sebastian Mihai – Vicepreşedinte a chemat în judecată  pârâţii  Chifu Radu, Chifu Iulia, Chifu Aurelia,  Stănescu Olga Ruxandra, Stanovici Ion , Stănescu Elena şi  intimatele Direcţia Silvică Gorj, Comisia Locală  de fond funciar Bumbesti Jiu şi Comisia Judeţeană  Gorj pentru  stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, solicitând instanţei  ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se constate nulitatea absolută  a HCJ 3900/2006, adoptată de Comisia Judeţeană de fond funciar Gorj, prin care li s-a reconstituit pârâţilor  dreptul de proprietate asupra unui teren de 960 ha  teren forestier şi păşune  alpină şi a tuturor actelor administrative subsecvente acesteia, inclusiv procesul verbal de punere în posesie nr. 218/03.10.2006 întocmit de Comisia Locală de fond funciar Bumbeşti – Jiu ( anexa nr. 10), respectiv titlul de proprietate nr. 664/2007 ( anexa nr. 9) şi stabilirea de către instanţa de judecată a întinderii dreptului de proprietate  la a cărui reconstituire sunt îndreptăţiţi pârâţii.

În motivarea plângerii reclamanta  a arătat că, la propunerea Comisiei Locale de fond funciar Bumbeşti – Jiu, prin  HCJ 3900/2006, Comisia Judeţeană Gorj de fond funciar  a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea pârâţilor pentru suprafaţa de 960 ha teren, pe raza oraşului Bumbeşti- Jiu, în punctul „Muntele Dumitra”.

Reclamanta arată că în opinia sa  reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut cu  depăşirea suprafeţei la care erau îndreptăţiţi pârâţii.

Astfel, suprafaţa de 1000 ha teren, asupra căreia  s-a reconstituit dreptul de proprietate ( prin hotărârea contestată şi hotărârile anterioare), apare ca atare într-un singur document, din toate actele ce au stat la baza cererii de reconstituire, respectiv  Monitorul Oficial din 05.07.1914  unde, la poziţia nr. 111, Muntele Dumitra figurează cu o suprafaţă de 1000 ha.

Precizează reclamanta  că în documentele ulterioare, prin care pârâţii fac efectiv dovada proprietăţii, această suprafaţă nu mai apare. În acest sens, menţionează că  Sava Şomăcescu,  cel care în Monitorul Oficial apare ca proprietar al Muntelui Dumitra, donează fiului său, Sava Nicolas Şomăcescu, prin actul de donaţie nr. 3429/14.07.1915, între altele, Muntele Dumitra în întindere de 735,3896 m.p.  pe care îl deţine în baza actului de cumpărare transcris sub nr.N/445/1895 la Tribunalul Romanaţi şi retranscris sub nr. N/2037/1895 la Tribunalul Gorj.

Arată că ulterior, Tănasie Iacobescu a cumpărat Muntele Dumitra de la C.S.Şomăcescu, fiul lui Sava N. Şomăcescu, prin actul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 19768/1921 şi transcris la Tribunalul Gorj sub nr. 4259/1921.

Că, la rândul său, Tănasie Iacobescu a vândut jumătatea indiviză din Muntele Dumitra, aşa cum l-a cumpărat de la domnul C.S.Şomăcescu lui Grigorie N. Chifu, stipulându-se în actul de vânzare  că dacă Grigorie Chifu  va efectua  unele plăţi către fostul proprietar, C.S. Şomăcescu, acesta va deveni proprietar şi pe jumătatea lui Tănasie Iacobescu.

Reclamanta arată că pârâţii nu au făcut dovada că antecesorii lor au efectuat aceste plăţi şi nu există documente din care să reiese că Grigorie Chifu ar fi devenit proprietar al întregului munte, astfel că, dat fiind actul de vânzare nr. 1584/14.04.1941 ( prin care Florea Gr. Chifu vinde Georgetei Alex.Chifu întreaga sa parte indiviză în cotă de ¼ din Muntele Dumitra, în suprafaţă de 132,5 ha teren), se poate  cel mult prezuma  acest aspect.

Dezvoltând acest motiv, precizează că suprafaţa de 132,5 ha teren, anexa nr. 6, corespunde aproximativ unei pătrimi din  suprafaţa cumpărată de către Tănasie Iacobescu de la C.S.Şomăcescu, din care s-ar fi scăzut suprafaţa de 223 ha gol alpin, cu care moştenitorii lui Grigorie Chifu au fost expropriaţi de către Statul Român în anul 1930 ( adresa nr. 228/27.02.1935 a Ocolului Silvic Cărbuneşti , Cartea de judecată civilă nr. 387/20.06.1935 a Judecătoriei Mixte Tg.-Jiu), suprafaţă  care, fiind expropriată anterior anului 1945, nu poate face obiectul legilor fondului funciar.

În opinia reclamantei, pârâţii  fac dovada că sunt îndreptăţiţi la reconstituirea dreptului de proprietate doar asupra  unei  suprafeţe maxime de 530 ha teren forestier, din care li s-au atribuit anterior 40 de ha, urmând a li se reconstitui dreptul de proprietate doar pentru diferenţa de 490 ha teren forestier.

Menţionează că nici unul din litigiile promovate anterior nu au privit stabilirea întinderii suprafeţei la care sunt îndreptăţiţi pârâţii.

În drept îşi întemeiază acţiunea pe disp. art. III alin.1 lit.a , pct.6 şi alin.2 din Legea 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare.

În conformitate cu prevederile art. 242 alin.2 C.pr.civilă, solicită judecarea cauzei în lipsă.

În dovedirea cererii reclamanta depune la dosarul cauzei H.C.J. nr. 3900/17.03.2006,  tabel nominal  cuprinzând foştii proprietari şi moştenitorii acestora ( anexă la H.C.J. nr. 3900/2006), Monitorul Oficial  din 05.07.1914, actul de donaţie nr. 3429/14.07.1915,  contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 19768/1921, act dotal din 09.01.1930, act de vânzare nr. 1584/14.04.1941, adresa nr. 288/27.02.1935 a Ocolului Silvic Cărbuneşti, Cartea de judecată civilă nr. 387/20.06.1935 a  Judecătoriei Mixte Tg.-Jiu, sentinţa civilă nr. 411/27.10.1937 a Tribunalului Gorj, titlul de proprietate nr. 664/18.01.2007, procesul verbal de punere în posesie nr. 218/2006, raportul Corpului de Control al Ministerului Administraţiei şi Internelor nr. 252888/28.12.2010.

Prefectul Judeţului Gorj, Prof. Universitar Dr. Liviu Andrei, a formulat în cauză cerere de intervenţie în interes propriu, solicitând, de asemenea, constatarea nulităţii absolute a H.C.J. nr. 3900/2006 şi a actelor  subsecvente acestei hotărâri, precum şi stabilirea întinderii dreptului de proprietate la a cărei reconstituire sunt îndreptăţiţi pârâţii.

În esenţă, a motivat că reconstituirea dreptului de proprietate  s-a făcut  fără o verificare  din partea celor două comisii, locală şi judeţeană,  cu privire la pertinenţa şi concludenţa documentelor depuse în justificarea dreptului de proprietate  şi fără a se realiza o identificare în teren şi pe plan a suprafeţei forestiere în cauză, deci prin fraudarea legii.

Intervenientul, după ce expune pe larg conţinutul actelor privind  dreptul de proprietate al pârâţilor, precizează că  există neconcordanţă între suprafaţa forestieră  ce rezultă din aceste acte  şi suprafaţa reconstituită, arătând că  prin HCJ nr. 3900/2006, reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut teoretic pe fostul amplasament individualizat în anexa 37, însă, practic, fără o verificare temeinică a întinderii suprafeţei Muntelui Dumitra. A învederat acesta că persoanele în favoarea cărora s-a efectuat reconstituirea, realizând  că suprafaţa ce reprezintă vechiul amplasament cuvenit este cu mult mai mică decât suprafaţa validată şi, în acelaşi timp, mizând pe faptul că Muntele Dumitra face parte dintr-o arie naturală protejată, perimetrul în care nu este posibilă exploatarea masei lemnoase, a solicitat instanţei de judecată obligarea Comisiei Judeţene Gorj  de a înscrie în Anexa 42, pe amplasamente  situate în afara sferei de competenţă a Comisiei Locale Bumbeşti – Jiu, suprafaţa de 720 ha teren cu vegetaţie forestieră.

Că,  acţiunile formulate de-a lungul timpului în instanţă de pârâţii din prezenta cauză au vizat doar schimbarea amplasamentului suprafeţei de 720 ha din totalul de 960 ha şi niciodată nu a fost verificată până în prezent  întinderea dreptului de proprietate cuvenit acestora.  Mai arată că,  instanţa, având în vedere disp. art.69 alin.1 din H.G. 890/2005, a dispus  obligarea Comisiei Judeţene Gorj  să completeze anexa nr. 42 şi să atribuie un alt amplasament pârâţilor, fără a modifica sau anula H.C.J. nr. 3900/17.03.2006, întrucât obiectul acţiunilor nu a fost de verificare a legalităţii atribuirii suprafeţei de 960 ha, ci doar de schimbare a amplasamentului fostei proprietăţi forestiere.

Se menţionează că în dosarul civil nr. 951/318/2009  Comisia Judeţeană Gorj şi Comisia Locală Bumbeşti – Jiu, printr-o acţiune comună iniţiată  sub semnătura preşedinţilor respectivelor comisii ( Prefect şi Primar – ca preşedinţi de Comisiei Judeţeană şi locală), şi nu în calitate de Prefect şi Primar, calitate la care se referă art. III din Legea 169/1997, au solicitat constatarea nulităţii absolute parţiale  a H.C.J. nr. 3900/2006, acţiune respinsă prin sentinţa nr. 3603/14.05.2009 a Judecătoriei Tg.-Jiu şi menţinută prin decizia nr. 2594/04.11.2009 a Tribunalului Gorj, pe motivul tardivităţii formulării plângerii, reţinându-se în considerente că acestea au avut cunoştinţă de hotărâre încă de la adoptare, putând să o atace în termenul prevăzut de art. 53 din Legea nr. 18/1991.

Legat de acest aspect, intervenientul arată că  nulitatea absolută este o sancţiune care constă  în lipsirea actului juridic de efectele sale fireşti, întrucât acesta a fost încheiat cu nerespectarea dispoziţiilor legale imperative, iar în cazul de faţă sunt suficiente argumente că H.C.J. nr. 3900/2006  a fost adoptată prin fraudarea legii.

Că în litigiul ce a făcut obiectul dosarului civil nr. 931/318/2009 nu s-a cercetat fondul cauzei, instanţa rezumându-se la a admite excepţia  tardivităţii, iar între prezenta cauză  şi cea care a făcut obiectul respectivului dosar nu există identitate de părţi, astfel că  nu poate fi opusă excepţia autorităţii de lucru judecat.

În drept, cererea de intervenţie  este întemeiată pe disp. art. III  alin.1 lit.a din Legea 169/1997, art.82, coroborat cu art. 122 şi următoarele C.proc.civ.

Au fost anexate cererii de intervenţie HCJ nr. 3900/17.03.2006, tabel nominal – anexă la hotărâre, procesul verbal de punere în posesie nr. 218/03.10.2006, titlul de proprietate nr. 664/18.01.2007, contractul de vânzare nr. 531/14.02.1922, proces verbal încheiat la 21.03.1936, act dotal din 09.01.1930, Monitorul Oficial  din 05.07.1914,  act de donaţiune nr. 3429/14 iulie 1915,  act de vânzare  n. 1584/14.04.1941,  adresa nr. 288/27.02.1935, Cartea de judecată civilă nr. 387/20.06.1935 a Judecătoriei Mixte Tg.-Jiu, sentinţa civilă nr. 411/27.10.1937 a Tribunalului Gorj, sinteza Comisiei Locale Bumbeşti – Jiu, înregistrată sub nr. 5325/18.05.2004.

Legal citate, Comisia Locală Bumbeşti-Jiu de Fond Funciar şi Comisia Judeţeană Gorj au formulat întâmpinare prin care au solicitat admiterea acţiunii.

Au formulat întâmpinare pârâţii Stanovici Ion, Stănescu Radu Vasile prin care au solicitat respingerea acţiunii (fila 144 din dosarul nr. 8855/318/2011).

De asemenea, au formulat întâmpinare pârâţii Chifu Radu, Chifu Iulia, Chifu Aurelia şi Stănescu Olga  Ruxandra şi au invocat excepţia autorităţii de lucru judecat.

Prin sentinţa civilă nr. 8015/13.10.2011 pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu, a fost admisă excepţia tardivităţii formulării plângerii împotriva HCJ  nr.3900/2006 şi a actelor subsecvente  acestei hotărâri, invocată de instanţă din oficiu şi s-a respins ca tardivă plângerea formulată de reclamanta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, precum şi plângerea formulată  de intervenientul Prefectul Judeţului  Gorj.

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs reclamanta  şi intervenientul în interes propriu, iar prin decizia nr. 209/30.01.2012 pronunţată de Tribunalul Gorj, recursurile au fost admise, cauza fiind trimisă spre rejudecare instanţei de fond pe rolul căreia a fost reînregistrată sub nr. 8855/318/2011*.

S-a reţinut în decizia de casare că deşi prin cererea formulată  de ANRP, cât şi în cea formulată de  Prefectul Judeţului Gorj se invocă nulitatea absolută a actelor de reconstituire emise în favoarea pârâţilor, întemeiată pe disp. art. III din Legea 169/1997, modificată prin Legea 247/2005, instanţa de fond a adoptat soluţia de respingere a cererilor ca tardiv formulate şi că această soluţie este greşită deoarece încalcă regimul juridic al nulităţii absolute, nulitate pentru care nu operează un termen limită în care să poată fi invocată.

Soluţia instanţei este greşită şi întrucât, deşi se invocă motive de nulitate absolută prevăzute de art. III din  Legea 169/1997, instanţa soluţionează cererile în raport de art. 53 din Legea 18/1991, fără a analiza dacă motivele de fapt menţionate în cereri se circumscriu sau nu disp. art. III din Legea 169/1997 sau dispoziţiile art. 53 din Legea 18/1991.

Totodată, instanţa de recurs a constatat că hotărârea recurată cuprinde motive contradictorii. Astfel, în soluţionarea excepţiei lipsei interesului legitim în promovarea plângerii, instanţa de fond şi-a întemeiat soluţia pe disp. art. III alin. 2 din Legea 167/1997, modificată prin Legea 247/2005 (stabilind implicit că motivele invocate sunt de nulitate absolută), iar ulterior respingerii acestei excepţii, respinge ca tardive cererile în raport de termenul prevăzut de art. 53 alin. 2 din Legea 18/1991.

La data de 21.02.2012 pârâţii Stanovici Ion şi Stănescu Radu Vasile au depus la dosar note de şedinţă prin care au invocat excepţia autorităţii de lucru judecat în raport de dispozitivul sentinţei civile nr. 3603/14 mai 2009.

Prin încheierea  de şedinţă din data  de 22.03.2012 s-a  respins excepţia  autorităţii de lucru judecat deoarece nu  există identitate de părţi, ANRP  fiind instituţie  diferită  de  Comisia Judeţeană de  Fond  Funciar  Gorj. De  asemenea, s-a  respins  excepţia  tardivităţii formulării  acţiunii, instanţa  calificând  obiectul acţiunii ca  fiind  constatare nulitate  absolută a  hotărârii Comisiei Judeţene care  poate fi  formulată oricând  şi nu plângere împotriva acestei hotărâri, plângerea  fiind formulată  în termen  doar  de  persoanele  nemulţumite şi cărora  le-a  fost comunicată  această  hotărâre  cu  scrisoare  recomandată  cu  confirmare  de primire, ceea  ce  nu  este  cazul în  speţa  de  faţă deoarece HCJ nr. 3900/2006  nu  a  fost comunicată  ANRP –ului, nefiind  persoană înscrisă  în  tabelul anexă  la  Hotărârea  Comisiei Judeţene.

În cauză a fost efectuată expertiză topografică, fiind stabilite următoarele obiective:  să se identifice în teren, să se măsoare, să se transpună (prin coordonate determinate in sistemul de proiecţie stereo 70) pe planul cadastral al zonei (existent în baza de date a OCPT Gorj, la scara 1: 5000), si sa se determine suprafaţa totală a Muntelui Dumitra (teren forestier plus gol alpin), potrivit vecinătăţilor respectivului munte descrise în actele de proprietate : nr.3429/6/915 din 14 iulie 1915, Cartea de Judecată Civilă nr. 387/20 iunie 1935, Sentinţa Civilă nr. 411 din 27 octombrie 1937 a Tribunalului Gorj, Actul de Vânzare nr. 1584/2810 din 14 aprilie 1941 şi contractul de vânzare nr. 531 din 17 februarie 1922, vecinătăţi care sunt următoarele : La Răsărit- Apa Jiului şi şoseaua Bumbeşti - Petroşani, La Apus - Culmea Candet - Vulcan (Muntele Candetu, vechea graniţă Austro Ungară), la Miază-noapte cu Muntele Murgele prin pârâul Murgele (pr. Murga) şi la miază - zi cu Muntele Chema şi Muntele tainei, prin pârâul Dumitra; să se precizeze ce suprafaţă este împădurită şi cât este gol alpin (păşune, teren neproductiv), stabilind amplasamentul cadastral (tarla, parcelă) şi amplasamentul silvic (unităţi amenajistice); să se precizeze dacă s-a reconstituit, in baza Legilor fondului funciar, altei persoane îndreptăţite drept de proprietate pe terenul reprezentând Muntele Dumitra, anterior emiterii HCJ nr. 3900/2006; să se precizeze dacă terenul din M.O. al României din 5 iulie 1914 se regăseşte in actele de proprietate ale pârâţilor; să se identifice in teren, să se măsoare şi să se transpună pe planul rezultat prin îndeplinirea obiectivelor nr. 1 şi 2, terenul forestier reconstituit prin procesul verbal de punere in posesie nr. 2 i 8/3.10.2006 şi prin titlul de proprietate nr. 664/18.01.2007, cu scopul determinării suprafeţei reale existente in teren, cât şi cu scopul de a se stabili dacă reconstituirea s-a realizat pe vechiul amplasament , in perimetrul Muntelui Dumitra sau pe alt amplasament.

S-a solicitat de către interveniet avizarea raportului de expertiză de către OCPI Gorj, cerere respinsă de către instanţă pentru că a fost formulată după numirea experţilor şi potrivit adresei înaintate de OCPI Gorj lucrarea de avizare este complexă şi trebuie efectuată numai de experţi autorizaţi, situaţie în care înainte de numirea experţilor ar fi trebuit să se facă verificări  pentru a numi numai experţi autorizaţi.

A fost emisă adresă către Direcţia Silvică Gorj pentru a preciza suprafeţele terenurilor cu vegetaţie forestieră  din UP III Bratcu, din Muntele Dumitra , ce au stat la baza validării propunerii Comisiei Locale Bumbeşti-Jiu, conform HCJ nr. 3900/17.03.2006, anexa 37, răspunsul fiind comunicat cu adresa nr. 508/05.03.2013.

Raportul de expertiză a fost depus la dosar la data de 06.03.2013, intimata Comisia Locală Bumbeşti-Jiu de Fond Funciar şi intervenientul în interes propriu,Prefectul Judeţului Gorj formulând obiecţiuni cu privire la acesta, răspunsul la obiecţiuni fiind depus la dosar la data de 29.05.2013.

La data de 13 iunie 2013, instanţa a dispus revenirea cu adresă către cei trei experţi pentru a proceda la remăsurarea muntelui Dumitra( teren forestier şi gol aplin), ţinând seama de  vecinul din partea de nord, respectiv muntele Murgele, aşa cum reiese din actele vechi de proprietate ale părţilor şi din planul parcelar din care reiese că pârâul Murga Mare curge la poalele muntelui Murgele, iar până la pârâul Ploştina Murgelor sunt două culmi din muntele Murgele , respectiv Culmea Murga Mare şi Culmea Murga Mică, răspunsul experţilor fiind depus la dosar la data de 14.09.2013.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarele:

Pârâţii Chifu Radu, Chifu lulia, Chifu Aurelia, Stănescu Olga Ruxandra, Stănescu Radu Vasile şi Stanovici Ion sunt moştenitorii lui Chifu Grigorie, care prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat în luna februarie 1922, a cumpărat de la Tănasie Iacobescu „jumătate parte indiviză din muntele Dumitra”, cealaltă jumătate rămânând în proprietatea vânzătorului Iacobescu Tănasie, teren cumpărat de la Nicolas S.Somăcescu prin actul înregistrat la nr. 19768/1921.

În contractul de vânzare-cumpărare încheiat între Tănasie Iacobescu şi Grigorie Chifu se menţionează vecinii întregii suprafeţe din muntele Dumitra, respectiv: la Răsărit-Apa Jiului şi Şoseaua Bumbeşti-Petroşani, la Apus-golul muntelui ce  se  întinde  până  în  Culmea  Cândet - Vulcan, la Miazănoapte muntele Murgele prin pârâul cu acelaşi nume şi la Miazăzi cu muntele Chenia şi muntele Lainici prin pârâul Dumitra.

Moştenitorii autorului Chifu Grigorie au formulat cerere de reconstituire în baza Legii 1/2000 şi au fost validaţi cu câte 10 ha teren forestier, în total suprafaţa de 40 ha, pârâţii recunoscând că li s-a reconstituit acest teren tot din muntele Dumitra.

Ulterior, în baza Legii 247/2005, aceştia au formulat cerere de reconstituire pentru diferenţa nereconstituită, toţi cei patru moştenitori ai lui Chifu Grigorie solicitând ¼ din muntele Dumitra, respectiv 132,5 ha.

Prin HCJ nr. 3900/2006 s-a validat propunerea Comisiei Locale privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru moştenitorii lui Chifu Grigorie pentru suprafaţa de 960 ha.

Considerând că această hotărâre de validare nu este legală, A.N.R.P.  a formulat acţiune pentru a se constata nulitatea absolută a HCJ nr. 3900/2006, precum şi nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 664/2007 şi a procesului verbal de punere în posesie.

Din probatoriul administrat în cauză, instanţa constată că HCJ nr. 3900/2006 este nelegală deoarece s-a reconstituit dreptul de proprietate pe o suprafaţă pentru care pârâţii nu deţin acte vechi de proprietate.

Din raportul de expertiză întocmit în cauză de către experţii Trancău Constantin Marian, Neamţu Paul şi Avram Gheorghe reiese că suprafaţa totală a Muntelui Dumitra este de 893,4 ha, din care 649,5 ha reprezintă teren cu vegetaţie forestieră şi 243,9 ha gol alpin (205,8 + 38,1).

Având în vedere că autorul pârâţilor, Grigorie Chifu, a cumpărat, prin actul de vânzare-cumpărare din anul 1922 jumătate din Muntele Dumitra, instanţa constată că această suprafaţă este de 446,7 ha, reprezentând  jumătate  din 893,4 ha.  Din această suprafaţă s-au reconstituit 40 ha înainte de emiterea HCJ nr. 3900/2006, aşa încât suprafaţa care trebuia  validată în baza  Legii 247/2005 este  de  406,7 ha.

Pârâţii susţin că autorul lor, Chifu Grigorie, a fost proprietar pe întreaga suprafaţă a Muntelui Dumitra pentru că, în contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu Tănasie Iacobescu se menţionează că dacă Grigorie Chifu va achita diferenţa de preţ fostului proprietar, C.S.Şomăcescu „Grigorie Chifu se va considera proprietar în partea de jumătate indiviză ce-mi rămâne din această proprietate”. Instanţa nu va reţine această susţinere, pentru că pârâţii nu au făcut dovada că autorul lor a achitat diferenţa de preţ, până la 50.000 lei fostului proprietar, C.S.Şomăcescu sau  vânzătorului Tănasie  Iacobescu.

De asemenea, chiar dacă prin actul dotal din 1930, Grigorie Chifu donează fiicei sale, Măriuţa Gr. Chifu a patra parte indiviză din Muntele Dumitra, acest act fiind subsecvent contractului de vânzare cumpărare din 1922 şi autorul actului nu a dovedit că este proprietarul întregului Munte Dumitra, nu poate avea relevanţă în cauză, fiind contrazis de contractul de vânzare-cumpărare menţionat mai sus. Donatorul nu putea  să  dispună  de  un  teren mai  mare  decât  terenul pe  care  îl  avea în proprietate.

Nu poate fi reţinută nici susţinerea intimaţilor în sensul că suprafaţa Muntelui  Dumitra se întinde în partea de nord până la pârâul Ploştina Murgelor, aşa cum au concluzionat iniţial experţii în raportul de expertiză. Nu se va reţine această susţinere pentru că, deşi pârâţii au invocat actul de la fila 131, instanţa constată că, verificând vecinii golului alpin în suprafaţă de 223 ha expropriat în 1935, se constată că la răsărit se învecinează cu pădurea Muntelui Dumitra şi cu golul muntelui Murgele.  Astfel, din schiţa întocmită de cei trei experţi (fila 305), instanţa constată că golul alpin al Muntelui Dumitra depăşeşte spre nord suprafaţa împădurită a muntelui Dumitra, această suprafaţă fiind, conform schiţei, de 38,1 ha, suprafaţă ce a fost avută în vedere de instanţă la calcularea suprafeţei totale a muntelui Dumitra. Deci, dacă golul alpin se învecinează la răsărit şi cu golul muntelui Murgele, este evident faptul că suprafaţa de 303,1 ha identificată de experţi pe schiţă, suprafaţă ce se întinde de la pârâul Murga Mare până la pârâul Ploştina Murgelor nu aparţine muntelui Dumitra, ci muntelui Murgele.

Chiar dacă experţii au stabilit că această suprafaţă nu este gol alpin al muntelui Murgele, ea face parte din acest munte, categoria de folosinţă schimbându-se în decursul anilor.  Dacă şi suprafaţa de 303,1 ha făcea parte din muntele Dumitra, atunci golul alpin de 223 ha expropriat în 1935 nu s-ar fi învecinat la răsărit cu suprafaţa împădurită din muntele Dumitra şi cu golul alpin din muntele Murgele, ci s-ar fi învecinat numai cu muntele Dumitra. Or, acest act dovedeşte contrariul.

Din contractul de  vânzare  cumpărare încheiat în anul 1922 între  Tănasie Iacobescu şi Grigorie Chifu,  reiese  că în partea  de  vest, Muntele  Dumitra se  învecinează cu golul muntelui  ce  se  întinde până la  culmea  Cândet. Deci, din această  formulare, instanţa  reţine  că doar golul muntelui se întinde până  la  Culmea Cândet şi nu întregul Munte  Dumitra.

Un alt argument care demonstrează că suprafaţa de 303,1 ha nu face parte din muntele Dumitra este acela că acest teren este cuprins între două ape ce poartă numele muntelui, ce-l delimitează (Murga Mare şi Pârâul Ploştina Murgelor).

Este de necontestat faptul că orice apă care curge în baza unui munte ia denumirea muntelui la baza căruia curge. Deci, suprafaţa care se întinde spre nord de pârâul Murga Mare aparţine muntelui Murgele şi nu muntelui Dumitra.

De asemenea, este evident faptul că suprafaţa de 303,1 ha face parte din Muntele Murga şi nu din Muntele Dumitra pentru că pe schiţa de la fila 306 se pot observa două culmi ale muntelui Murgele, respectiv culmea Murga Mare şi culmea Murga Mică.  Ar fi absurd ca cele două culmi (Murgele) să facă parte din muntele Dumitra.

Nu  se  va  reţine  nici  susţinerea pârâţilor în  sensul că  şi-au  dovedit  dreptul de proprietate cu Monitorul Oficial  în care  este  menţionată  suprafaţa  de  1000 ha reprezentând  Muntele Dumitra.

Nu  se  va  reţine  această susţinere pentru  că, în primul rând în anul 1922  măsurarea terenurilor se făcea  pe  versantul munţilor şi nu pe  orizontală cum se  procedează în prezent, reieşind  astfel  o  suprafaţă  mai mare, iar în  al  doilea  rând,  în  Monitorul Oficial  este înscris  numele proprietarului  S. C. Şomăcescu şi nu autorul pârâţilor  respectiv  Grigorie  Chifu, pârâţii nefăcând  dovada  că  autorul  lor  a  achitat ratele pentru cealaltă  jumătate  de  teren  din muntele  Dumitra care  a  rămas  în  proprietatea lui Tănasie  Iacobescu, conform  actelor  de  vânzare  cumpărare  din  1922.

În concluziile scrise, pârâţii Stanovici Ion şi Stănescu Radu Vasile prin apărător susţin că  reclamanta nu are  interes legitim  să promoveze  această  acţiune pentru că nimeni nu  este prejudiciat  prin  această  restituire, neformulând  alte persoane  cererii de  reconstituire. Nu  se  va  reţine  această  apărare pentru că potrivit  art. III alin. 2 din Legea  169/1997 „Nulitatea poate fi invocata de primar, prefect, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor si de alte persoane care justifica un interes legitim”. Astfel instanţa  reţine  că primarul, prefectul şi  ANRP-ul  pot  solicita  nulitatea  fără să  dovedească  interesul legitim, acestea apărând  interesul  general, respectiv  aplicarea  corectă  a  legii, în textul de lege  menţionându-se  că numai „alte persoane” trebuie  să  dovedească  interesul.

Referitor la suprafaţa de 223 ha gol alpin expropriat de la Chifu Grigorie în anul 1935, instanţa constată că deşi a fost expropriat nu s-a făcut dovada că proprietarul a primit despăgubiri.  Or, cum pârâţii nu au făcut dovada că autorul lor a achitat diferenţa de preţ pentru jumătatea cealaltă a muntelui Dumitra, nici reclamanta  nu a făcut dovada că pentru suprafaţa de 223 ha gol alpin, s-au primit despăgubiri, deşi prin hotărâre judecătorească s-au stabilit aceste despăgubiri. Astfel, va fi respectată egalitatea de şanse pentru toate părţile din proces.

Având  în vedere  că  prin HCJ  nr. 3900/2006 s-a  validat  dreptul de proprietate pentru o suprafaţă mai mare  decât  suprafaţa avută în proprietate  de  autorul pârâţilor , nefiind  respectate  astfel  dispoziţiile  art. 9  alin. 5, din Legea 18/1991 şi  art. 6 din Legea  1/2000, instanţa  consideră că  această  hotărâre  este nelegală.

Referitor la titlul de proprietate nr. 664/2007 şi procesul verbal de punere în posesie eliberate pârâţilor pentru suprafaţa  de  240 ha, instanţa constată că, acestea fiind acte subsecvente HCJ nr.3900/2006 care este nelegală, se impune anularea lor.

Cu privire la cererea de intervenţie formulată de Instituţia Prefectului jud. Gorj, deşi este intitulată intervenţie în interes propriu, instanţa constată că obiectul şi motivele sunt aceleaşi ca în acţiunea principală, fiind  de  fapt o  intervenţie  în  interesul reclamantei, aşa încât va admite şi cererea de intervenţie.

Cu aceste considerente, instanţa va admite acţiunea şi cererea de intervenţie şi va constata nulitatea absolută a HCJ nr. 3900/2006, a titlului de proprietate nr. 664/2007 şi a procesului verbal de punere în posesie nr.  218 din 03.10.2006.

Va dispune reconstituirea dreptului de proprietate, în indiviziune pentru moştenitorii lui Chifu Grigorie pentru suprafaţa de 406,7 ha, teren forestier situat în  muntele  Dumitra.

În temeiul art.274 C.pr.civ., având în vedere că pârâţii şi intimatele Comisia Locală Bumbeşti-Jiu şi Comisia Judeţeană Gorj  sunt în culpă procesuală, vor fi obligaţi în solidar la plata sumei de 6.000 lei, către reclamantă, reprezentând onorariu expert.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite acţiunea formulată de reclamanta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, reprezentată de Cristian – Sebastian Mihai, vicepreşedinte, cu sediul în Bucureşti,  Calea Floreasca, nr. 202, sector 1,  în contradictoriu cu pârâţii Chifu Radu,  domiciliat în Municipiul Craiova, str. Mareşal Averescu, bl. L1, sc.2, ap.6, judeţul Dolj, Chifu Iulia, cu  domiciliul în Municipiul Craiova, Calea Bucureşti, bl. M.18A, sc.1, ap.23, judeţul Dolj, Chifu Aurelia, domiciliată în Municipiul Craiova, str. Mihail Kogălniceanu, bl.97, sc. D, ap.8, judeţul Dolj, Stănescu Olga Ruxandra,  domiciliată în Municipiul Bucureşti, str. Lotrioara, nr. 1, bl. N 10, sc.1, et. 8, ap.36, sector 3, Stanovici Ion, domiciliat în Bucureşti, Bd. Dacia, nr. 73, sector 2,  Stănescu  Radu Vasile, cu domiciliul procesual ales la Cabinet avocat  Groza Constantin, cu sediul în Tg.-Jiu,  str. Unirii, bl.1, sc.2, ap.21, judeţul Gorj, şi cu intimatele Direcţia Silvică Gorj, Comisia Locală  de fond Bumbesti Jiu şi Comisia Judeţeană  Gorj pentru  stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor şi cererea de intervenţie formulată de  Prefectul Judeţului Gorj.

Constată  nulitatea absolută a HCJ nr. 3900/2006, a titlului de proprietate nr. 664/2007 şi a procesului verbal de punere în posesie nr.  218 din 03.10.2006.

Dispune  reconstituirea dreptului de proprietate, în indiviziune pentru moştenitorii lui Chifu Grigorie pentru suprafaţa de 406,7 ha, teren forestier.

Obligă pârâţii şi intimatele Comisia Locală Bumbeşti-Jiu şi Comisia Judeţeană Gorj, în solidar, să  achite  reclamantei suma de 6.000 lei cheltuieli de judecată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică de la 26 Septembrie 2013.

PREŞEDINTE GREFIER

Red. P.C. /Tehnored. A.M./01 Octombrie 2013

13 ex

Domenii speta

Spete similare