Contestatie la executare

Sentinţă civilă 2749 din 18.09.2012


R  O  M    N  I  A

JUDECATORIA ONESTI

JUDETUL BACAU

Dosar nr. 9386/180/2012

Înreg. la 09.07.2012 - contestatie la executare -

SENTINTA CIVILA NR. 2749

Sedinta publica din 18.09.2012

Instanta constituita din:

Presedinte – …

Grefier – ..

Pe rol fiind judecarea actiunii civile formulata de contestatoarea  Administratia Nationala a Rezervelor de stat si Probleme speciale Unitatea Teritoriala ….cu sediul în …., în contradictoriu cu intimatul ….  domiciliat în ……  având ca obiect „contestatie la executare”.

Dezbaterile  au avut loc în data de 13.09.2012 si au fost consemnate în încheierea de la acea data si care face parte din prezenta hotarâre, când din lipsa de timp pentru deliberare instanta a amânat pronuntarea cauzei pentru aceasta data.

INSTANTA,

Deliberând asupra cauzei civile de fata constata urmatoarele;

Prin cererea înregistrata sub nr. 9386/180/2012 pe rolul Judecatoriei Bacau, contestatoarea Administratia Nationala a Rezervelor de Stat si Probleme Speciale Unitatea ….., în contradictoriu cu intimatul ….. a solicitat anularea actelor de executare întocmite în dosarul nr. 113/TAA/2012 al BEJ ….precum si suspendarea executarii silite.

Actiunea este scutita de plata taxei de timbru si cautiunii conform dispozitiilor OG nr. 22/2002 privind executarea obligatiilor de plata a institutiilor publice, stabilite prin titluri executorii.

În motivare se arata ca executarea demarata este ilegala întrucât lipseste încheierea de încuviintare a executarii silite, iar prin OUG 71/2009 aprobata prin Legea nr. 230/2011, plata sumelor ce fac obiectul unor titluri executorii obtinute pâna în data de 31.12.2011 în favoarea personalului din sectorul bugetar se va face esalonat pe parcursul a cinci ani, orice executare silita fiind suspendata de drept în aceasta perioada.

În drept s-au invocat prevederile art. 399-404 cod procedura civila.

În dovedire s-a solicitat proba cu înscrisuri.

Intimatul a formulat întâmpinare în prezenta cauza în temeiul dispozitiilor art. 115 cod procedura civila.

În motivare se arata ca dreptul consfintit prin titlul executoriu sentinta civila nr. 1126/2009 nu este un drept de natura salariala, norma de hrana fiind reglementata de dispozitiile speciale.

Pe cale de consecinta, apreciaza intimatul norma de hrana nu face obiectul esalonarii prin OUG nr. 71/2009.

Intimatul a precizat ca prezenta contestatie a ramas fara obiect întrucât Ministerul Administratiei si Internelor, ordonator principal de credite recunoaste prin adrese oficiale legalitatea acestui drept solicitând contestatorului comunicarea necesarului de credite pentru plata tuturor drepturilor banesti obtinute prin titluri executorii.

În drept s-au invocat prevederile codului fiscal, codului de procedura civila, OUG nr. 71/2009.

A fost atasat dosarul de executare silita nr. 113/TAA/2012 al B.E.J. …

Analizând materialul probator administrat în cauza, instanta retine urmatoarele:

Judecatoria Bacau a declinat competenta de solutionare a prezentei cauze în favoarea Judecatoriei Onesti, prin seninta civili nr. 6193/2012 pronuntata în dosar 9386/180/2012.

În considerente se mentioneaza sediul debitorului care determina competenta Judecatoriei Onesti ca instanta de executare.

La termenul de judecata din 23.08.2012, potrivit dispozitiilor art. 159 indice 1 cod procedura civila, instanta a constatat competenta Judecatoriei Onesti din punct de vedere general, material, teritorial conform art. 373 alin 2 si 3 cod procedura civila.

Pe fondul cauzei.

În cursul lunii iunie 2012 intimatul ….. a demarat procedura executarii silite în temeiul titlului executoriu sentinta civila nr. 1126/2009 pronuntata de Tribunalul Bacau în dosar 7517/110/2008.

Contrar sustinerilor contestatoarei sentinta civila a fost pusa în executare în conformitate cu prevederile art. 373 indice 1 cod procedura civila, instanta admitând cererea de încuviintare a executarii silite ( Încheiere de încuviintare a executarii silite pronuntata în dosar nr. 3288/270/2012 al Judecatoriei Onesti)

În ceea ce priveste actele de executare efectuate în dosarul de executare silita nr.113/TAA/2012 ( somatie de executare silita privind suma de 335.147,00 lei reprezentând norma de hrana si 10.839,25 lei cheltuieli de executare, proces verbal de stabilirea a onorariului si a cheltuielilor de executare) precum si motivele de nelegalitate invocate de catre contestator, instanta constata urmatoarele:

Prin actiunea principala contestatorul sustine ca dreptul acordat prin titlul executoriu intra sub incidenta OUG nr. 71/2009, iar executarea silita a sumelor acordate prin titluri executorii în favoarea personalului bugetar este suspendata de drept.

Pe de alta parte, intimatul sustine ca norma de hrana consfintita prin titlul executoriu nu reprezinta un drept de natura salariala si pe cale de consecinta nu intra sub incidenta OUG 71/2009.

În cursul judecatii, contestatoarea a precizat ca prin ordinul MAI nr. 138/2012 s-a stabilit procedura de executare silita pentru sumele obtinute în instanta de personalul bugetar urmând ca plata sa se efectueze esalonat în cinci transe. În continuare se arata ca au fost alocate unitatii contestatoare sumele necesare platii primei transe pe trei trimestre ale anului în curs, anexând la dosarul cauzei adresele cu numarul 5764/2012, respectiv 3740409/2012, emise de Ministerul Administratiei si Internelor.

Referitor la natura dreptului consfintit prin titlul executoriu, instanta apreciaza ca acesta reprezinta un drept de natura salariala si nu prezinta relevanta sub acest aspect faptul ca nu este inclus în venituri salariale si nu este impozabil, asa cum invoca intimatul.

Dispozitiile art. 55 alin 4 din Codul Fiscal trebuie interpretate din punct de vedere al prevederii “norma de hrana nu este inclusa în venitul salarial si nu se impoziteaza” în sensul ca acesta nu se cumuleaza cu veniturile salariale pentru calculul impozitului si nu în sensul excluderii din sfera notiunii de venit salarial al normei de hrana.

Potrivit aceluiasi articol în aliniatul 1 “Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani si/sau în natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate în baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.”

Articolul 39 din codul muncii prevede drepturile salariatului printre care se enumera si “ alte drepturi prevazute de lege sau contractele colective de munca, iar OUG nr. 26/1996 prevede norma de hrana pentru anumite categorii de salariati.

Tribunalul Bacau, în complet legal investit pentru solutionarea litigiilor de munca a acordat acest drept si intimatului din prezenta cauza, potrivit titlului executoriu mai sus mentionat.

Înalta Curte de Casatie si Justitie statueaza prin decizia nr.14/2008 pronuntata în interesul legii , faptul ca tichetele de masa, tichetele cadou si alte instrumente similare acordate conform prevederilor legale si întelegerii partilor sunt incluse la categoria “ alte venituri” în contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007-2010 precum si faptul ca ele presupun existenta anumitor conditii de acordare. In considerentele acestei decizii se retin urmatoarele:  „ În raport cu continutul explicit al dispozitiilor legale mentionate, alocatia individuala de hrana sub forma tichetelor de masa se acorda, în toate cazurile, numai daca:

   - exista un contract individual de munca (persoana are calitatea de angajat);

   - angajatorul are capacitatea financiara de a suporta costurile tichetelor de masa;

   - exista clauze stabilite pentru contracte colective de munca referitoare la acordarea alocatiei individuale de hrana sub forma tichetelor de masa.

    Prestarea muncii se realizeaza în cadrul unor raporturi sociale care, odata reglementate pe norme de drept, devin, de regula, raporturi juridice de munca. « 

Pe cale de consecinta, instanta apreciaza ca toate veniturile acordate în baza raporturilor juridice de munca au natura unor drepturi salariale indiferent ca sunt sau nu impozabile sau ca presupun anumite conditii de acordare, pentru anumite categorii profesionale.

Problema care se ridica în cauza pendinte este aceea privind respectarea prevederilor art. 6 din conventia europeana a drepturilor omului (durata rezonabila de solutionare a procesului civil - incluzând si faza de executare silita, principiul liberului acces la o instanta, dreptul la un proces echitabil ) date fiind circumstantele concrete ale spetei de fata.

Asadar,  statul, prin institutiile sale, în calitate de creditor a emis mai multe acte normative prin care a amânat sau esalonat plata drepturilor acordate prin hotarâri judecatoresti definitive si irevocabile.

Potrivit dispozitiilor OUG 71/2009 aprobata prin Legea nr. 230/2011”Plata sumelor prevazute prin hotarâri judecatoresti având ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii pâna la data de 31 decembrie 2011, se va realiza dupa o procedura de executare care începe astfel:

a) în anul 2012 se plateste 5% din valoarea titlului executoriu;

b) în anul 2013 se plateste 10% din valoarea titlului executoriu;

c) în anul 2014 se plateste 25% din valoarea titlului executoriu;

d) în anul 2015 se plateste 25% din valoarea titlului executoriu;

e) în anul 2016 se plateste 35% din valoarea titlului executoriu”

Dispozitiile OG nr. 22/2002 stabilesc alte facilitati pentru institutiile publice în cazul executarii obligatiilor de plata ale institutiilor publice stabilite prin titluri executorii. Potrivit art. 2 din acest act normativ „Daca executarea creantei stabilite prin titluri executorii nu începe sau continua din cauza lipsei de fonduri,institutia debitoare este obligata ca, în termen de 6 luni, sa faca

demersurile necesare pentru a-si îndeplini obligatia de plata. Acest

termen curge de la data la care debitorul a primit somatia de plata

comunicata de organul competent de executare, la cererea

creditorului.”

Jurisprudenta existenta la nivelul instantelor din România a statuat prin numeroase hotarâri judecatoresti ( sentinta civila nr. 4307/2011 a Tribunalului Brasov, decizia civila nr. 1165/2009 a Curtii de Apel Bucuresti, sentinta civila nr. 141/2009 a Judecatoriei Odorheiu Secuiesc, sentinta civila 1605/2010 a Judecatoriei Nasaud) faptul ca în lumina jurisprudentei CEDO ( cauza Sandor vs. Romania, cauza Ruianu c. Romaniei,cauza V. Ionescu c. Romaniei, cauza Sabin Popescu c. Romaniei) exista un conflict între prevederile art. 1 din OUG 71/2009 , art. 2 din OG 22/2002 ,si articolul 6 din conventia europeana a drepturilor omului. Instantele nationale au recunoscut forta supralegislativa a tratatelor internationale în materia drepturilor omului în dreptul intern si au acordat prioritate jurisprudentei europene în materie.

În cauza de fata instanta constata ca în mod nejustificat statul, prin institutiile sale în calitate de debitor îsi aroga dreptul a amâna sine die plata drepturilor salariale conferite prin titluri executorii. Astfel, abia în cursul lunii august 2012 ordonatorul principal de credite începe plata unor drepturi salariale scadente înca din anul 2009 si acest lucru a fost consecinta procedurii de executare silita demarata în dosarul de executare silita nr. 113/TAAA/2012.

Pâna în prezent, ordonatorul principal de credite nu si-a îndeplinit obligatiile de plata nici macar în forma esalonata prevazuta în OUG nr. 71/2012 asa cum reiese din adresele emise de catre acesta (numerele 5764/2012, 3740409/2012).

Revenind la jurisprudenta curtii europene, instanta constata ca în cauza pendinte sunt aplicabile prevederile art. 20 din Constitutia României “Daca exista neconcordante între pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului în care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.

Fata de cele anterior mentionate instanta apreciaza ca dispozitiile OUG nr. 71/2011 contravin dreptului intimatului la un proces echitabil în conditiile art. 6 din conventia europeana a drepturilor omului.

În cauza Ruianu c. Romaniei, Curtea Europeana stabileste: “Prin faptul ca timp de mai mult de opt ani autoritatile române nu au luat masurile necesare în scopul executarii unei hotarâri judecatoresti definitive si executorii, acestea au lasat prevederile articolului 6 alin 1 din conventie fara efect în situatia data.”

În cauza Sabin Popescu c. Romaniei aceeasi curte a reamintit ca dreptul de acces la justitie garantat de articolul 6 din conventie protejeaza de asemenea si executarea hotarârilor judecatoresti definitive si obligatorii.  Curtea mentioneaza:. `În consecinta, executarea unei hotarâri judecatoresti nu poate fi împiedicata, anulata sau întârziata într-un mod excesiv.”   În plus, Curtea a considerat ca, „daca se poate admite ca statele intervin într-o procedura de executare a unei hotarâri judecatoresti, o asemenea interventie nu poate avea drept consecinta împiedicarea, anularea sau întârzierea într-un mod excesiv a executarii, nici, cu atât mai mult, repunerea în discutie a fondului acestei hotarâri. Curtea aminteste ca dreptul la executarea unei hotarâri judecatoresti este unul dintre aspectele dreptului de acces la justitie (a se vedea Hotarârea Hornsby împotriva Greciei, precitata, paragraful 40). „

Mai mult curtea europeana a considerat ” Imposibilitatea pentru reclamant de a obtine executarea completa a acestei încheieri constituie o ingerinta în dreptul sau la respectarea bunurilor, asa cum este prevazut de prima fraza a primului alineat al art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie Prin refuzul lor de a executa Încheierea din 11 iunie 1992 conform dispozitivului sau, autoritatile nationale l-au privat pe reclamant de dreptul sau de proprietate asupra celor doua parcele de teren în litigiu, fara a-i furniza vreo explicatie.”

Cu alte cuvinte refuzul autoritatilor de a aduce la îndeplinire obligatiile de plata amânând executarea sine die constituie o atingere adusa dreptului prevazut de art. I Protocolul I.

Fata de considerentele anterior mentionate, instanta va respinge contestatia la executare formulata împotriva actelor de executare silita întocmite în dosar nr.113/TAA/2012 al BEJ …..

Va respinge cererea de suspendare a executarii silite.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTARASTE:

Respinge contestatia la executare formulata de contestatoarea Administratia Nationala a Rezervelor de Stat si Probleme Speciale Unitatea …. cu sediul în …  în contradictoriu cu intimatul …. domiciliat …., împotriva actelor de executare silita întocmite în dosarul nr. 113/TAA/2012 al B.E.J. ….

Respinge cererea de suspendarea executarii silite.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare

Pronuntata în sedinta publica, azi 23.08.2012

Presedinte,  grefier,