Rezolutiune contract

Sentinţă civilă 15775 din 12.12.2012


Dosar nr. 11580/318/2012

R O M Â N I A

Cod operator 2445

JUDECĂTORIA TÂRGU JIU

TÂRGU JIU

JUDEŢUL GORJ

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢĂ CIVILĂ Nr. 15775/2012

Şedinţa publică de la 12 Decembrie 2012

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE ANGELA ELENA GĂVĂNESCU

Grefier Şef LUDOVICA MARIA BURCEA

     

Pe rol fiind pronunţarea asupra acţiunii civile având ca obiect rezoluţiune contract formulată de reclamantul  M.D. împotriva pârâtei  P.T.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.

Procedura legal îndeplinită din ziua dezbaterilor.

Dezbaterile în fond au avut loc în şedinţa publică din data de 04.12.2012, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta sentinţă, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de astăzi, 12.12.2012, când a hotărât următoarele:

INSTANŢA

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-Jiu la data de 03.07.2012, reclamantul M.D. a chemat în judecată pe pârâta P.T., solicitând instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare cu clauza întreţinerii autentificat sub nr.150/14.01.2010 de BNP R.I. şi repunerea părţilor în situaţia anterioară încheierii acestui contract, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii, a arătat că la data de 14.01.2010 între părţi s-a încheiat contractul menţionat, prin care reclamantul, în calitate de vânzător şi creditor al obligaţiei de întreţinere a vândut pârâtei în calitate de cumpărătoare întreţinătoare imobilul cu numărul cadastral 7421, situat în intravilanul municipiului T., str.A.M, nr.7 A, judeţul G., imobil compus din suprafaţa de 240 mp teren curţi construcţii, vecin la nord cu strada A.M., la sud cu B.I., la est cu R.S., la vest cu L.R., împreună cu o casă de locuit cu o suprafaţă construită la sol de 118 mp cu patru camere şi bucătărie, construită din cărămidă, acoperită cu ţiglă şi o anexă cu o suprafaţă construită la sol de 6 mp, compusă dintr-o cameră şi o baie, construită din cărămidă, acoperită cu ţiglă contra preţului de 35000 lei, pârâta obligându-se să îl întreţină cu toate cele necesare traiului pe tot timpul vieţii, respectiv locuinţă, căldură, îmbrăcăminte, hrană şi tratament medicamentos, iar după deces să îl înmormânteze conform obiceiului locului.

A susţinut că pârâta nu şi-a îndeplinit obligaţia de întreţinere, vizitându-l doar de două ori pe an, fără să îi asigure cele necesare traiului, astfel încât el reclamantul îşi plăteşte energia electrică şi gazele, îşi cumpără medicamentele şi alimentele.

În drept, a invocat dispoziţiile art.2253 Cod civil.

În dovedirea acţiunii, a depus la dosar în copie contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere, autentificat sub nr.150/14.01.2010 de BNP R.I.

Pârâta a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

În apărare, a susţinut că preţul vânzării a fost plătit  în faţa notarului public la încheierea contractului, aşa cum s-a reţinut şi în cuprinsul actului, iar obligaţia de întreţinere a fost respectată începând chiar cu data încheierii contractului, reclamantul fiind îngrijit atât în ce priveşte hrana zilnică şi medicamentaţia, asigurându-i-se un trai decent.

Că mai mult decât atât, imobilul care face obiectul contractului a fost renovat şi extins, tot în scopul de a se asigura reclamantului condiţiile necesare.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispoziţiile art.115-118 C.proc.civ.

Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 2011 lei, conform disp.art.2 alin.1 1 din Legea nr.146/1997.

Instanţa, în temeiul art.167 alin.1 C.proc.civ., a încuviinţat reclamantului proba testimonială, în cadrul căreia au fost audiaţi martorii Popescu Constantin, Nebunu Gheorghe(filele 19,20), Duţan I.Vasile (fila 74), precum şi proba cu înscrisuri.

De asemenea, în temeiul art.167 alin.1 C.proc.civ., pârâtei i-a fost încuviinţată proba testimonială, în cadrul căreia au fost audiaţi martorii Cîmpean Dan Romulus, Mîţu Mihaela Carmen (filele 71,72), Fîcea Constantin (fila 75), precum şi proba cu înscrisuri, aceasta depunând la dosar în copie dosar preliminar pentru instalaţie interioară de gaze naturale, acte medicale, bonuri şi facturi fiscale.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere autentificat sub nr.150/14.01.2010 de BNP R.I. reclamantul M.D. a vândut în deplină proprietate şi liniştită posesie pârâtei P.T. imobilul cu număr cadastral 7421, situat în intravilanul municipiului T., str.A.M., nr.7 A, judeţul G., compus din suprafaţa de 240 mp teren curţi construcţii, învecinat la răsărit cu R.S., la apus cu L.R., la miazăzi cu B.I. şi la miazănoapte cu A.M., împreună cu o casă de locuit (C1) cu suprafaţa construită la sol de 118 mp, cu patru camere şi bucătărie, construită din cărămidă, acoperită cu ţiglă şi o anexă (C2), cu suprafaţa construită la sol de 6 mp, compusă dintr-o cameră şi baie, construită din cărămidă, acoperită cu ţiglă, pentru preţul de 35.000 lei şi de asemenea în schimbul obligaţiei pârâtei de a-l întreţine, cu toate cele necesare traiului, pe tot timpul vieţii sale, întreţinere constând în locuinţă în imobilul respectiv, căldură îmbrăcăminte, hrană şi tratament medicamentos, iar după deces să îl înmormânteze conform obiceiului locului.

Prin acest contract, pârâta s-a obligat să-i asigure reclamantului întreţinere, pe tot timpul vieţii sale, cu toate cele necesare traiului, în condiţiile stipulate în contract.

În baza art.977 Cod civil din 1864, actul juridic civil intervenit între părţi este un contract de întreţinere cu titlu oneros, translativ de proprietate, în raport de obligaţia contractuală principală corelativă obligaţiei contractuale de a transmite dreptul de proprietate asupra imobilului ce a constituit obiectul material al contractului. Determinarea obligaţiei corelative principale se produce prin raportarea sumei plătite cu titlu de preţ la valoarea bunului imobil înstrăinat, ca principal criteriu. În raport de acest criteriu, preţul plătit, respectiv 35000 lei, este inferior valorii înjumătăţite a imobilului, ca atare prezentul contract este unul de întreţinere.

La stabilirea valorii imobilului, instanţa are în vedere valoarea impozabilă a acestuia stabilită prin certificatul de atestare fiscală pentru persoane fizice  nr.80575/17.10.2012 (fila 24), din care rezultă o valoare a imobilului de 205433,28 lei, valoare ce nu a fost contestată de părţi.

Potrivit dispoziţiilor art.1020 Cod civil, care reglementează dreptul comun în materie de rezoluţiune, condiţia rezolutorie este subînţeleasă totdeauna în contractele sinalagmatice, în cazul în care una din părţi nu îşi îndeplineşte angajamentul, iar conform prevederilor art.1021 Cod civil, în acest caz, contractul nu este desfiinţat de drept. Partea în privinţa căreia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau să silească pe cealaltă a executa convenţia, când este posibil, sau să-i ceară desfiinţarea, cu daune interese. Desfiinţarea trebuie să se ceară înaintea justiţiei, care, după circumstanţe, poate acorda un termen părţii acţionate.

Rezoluţiunea reprezintă o sancţiune a neexecutării culpabile a contractului sinalagmatic cu executare dintr-o dată, constând în desfiinţarea retroactivă a acestuia. Pentru admisibilitatea rezoluţiunii judiciare este necesară îndeplinirea anumitor cerinţe: una dintre părţi să nu îşi fi executat obligaţiile care îi revin potrivit convenţiei, neexecutarea să fie imputabilă părţii care nu şi-a îndeplinit obligaţia, debitorul obligaţiei neexecutate să fi fost pus în întârziere, în condiţiile prevăzute de lege.

În speţă, potrivit dispoziţiilor art.1079 Cod civil, debitoarea pârâtă este de drept în întârziere, fără a mai fi necesară punerea sa în întârziere, având în vedere caracterul întreţinerii, care reclamă executarea continuă şi cu promptitudine a obligaţiilor asumate.

În ceea ce priveşte terminologia adecvată sancţiunii neexecutării culpabile a obligaţiei izvorâte dintr-un contract sinalagmatic, atunci când o obligaţie este cu executare dintr-o dată (uno ictu), cum este obligaţia de a transmite dreptul de proprietate, ce incumbă întreţinutului, iar obligaţia principală corelativă este cu executare succesivă, cum este obligaţia de întreţinere ce incumbă pârâtei întreţinătoare, termenul juridic corespunzător este acela de „rezoluţiune”, indiferent de obligaţia neexecutată în mod culpabil, iar nu de „reziliere”, specifică acelor contracte sinalagmatice din care izvorăsc exclusiv obligaţii cu executare succesivă.

Elementul esenţial avut în vedere de instanţă pentru a stabili dacă este sau nu oportună sancţiunea rezoluţiunii constă în gravitatea neexecutării obligaţiei asumate, care se apreciază în raport de obligaţiile contractuale, considerate în acord cu voinţa părţilor.

În cauză, din probele administrate, se poate constata că pârâta nu şi-a executat  în mod corespunzător obligaţia de întreţinere a reclamantului, constând în asigurarea de alimente, îmbrăcăminte şi tratament medicamentos.

Astfel, potrivit înscrisurilor medicale aflate la filele 26-32, reclamantul are probleme de sănătate, suferind de prostată, afecţiune care necesită tratament medical de durată.

În această privinţă, din depoziţia martorului P.C. instanţa reţine că în vara anului 2012 reclamantul i-a spus martorului că pârâta  i-a dat în jur de 100 lei să-şi cumpere medicamente şi că la începutul anului 2012 s-a deplasat la C. pentru investigaţii medicale, cu o persoană de sex feminin, însă pârâta nu a făcut dovada faptului că l-a însoţit pe reclamant în acea deplasare. Potrivit martorului, reclamantul i-a spus în urmă cu un an de zile, aşadar în anul 2011, că persoana căreia i-a înstrăinat imobilul îl vizitează.

Din depoziţia martorului N.G., coroborată cu înscrisurile medicale aflate la dosar,  instanţa reţine că reclamantul se află în stare de nevoie date fiind problemele sale de sănătate, astfel că are nevoie să fie ajutat pentru a duce un trai decent.

De asemenea, martorul a relatat că la sfârşitul anului 2010 reclamantul i s-a plâns că acea persoană nu îl mai vizitează, nu îi aduce medicamente şi nici mâncare, spunându-i că are pensie din care să trăiască, martorul observând personal pe reclamant deplasându-se singur cu bicicleta după mâncare sau la farmacie pentru a-şi procura medicamente.

Pe de altă parte, este cert faptul că în vara –toamna anului 2010, pârâta, potrivit depoziţiei martorului C.D.R., a lăsat reclamantului în cutia poştală un plic cu bani pentru medicamente, iar în iarna 2010 reclamantul i-a vorbit martorului în mod laudativ despre pârâtă, spunând că îi aduce mâncare şi prăjituri la evenimente deosebite.

În schimb, deşi martorul a afirmat că pe parcursul anului 2010 a mai însoţit-o pe pârâtă, întorcându-se din deplasare sau plecând în deplasare, împrejurare în care pârâta intra în imobilul unde locuia reclamantul, spunând că îi lasă bani pentru medicamente şi alimente, instanţa reţine că martorul nu a constatat personal acest aspect, neintrând în locuinţă, afirmaţia sa bazându-se doar pe susţinerile pârâtei.

De asemenea, martora M.M.C. a relatat că la începutul anului 2010 a însoţit-o pe pârâtă, în vizită la reclamant, împrejurare în care pârâta  a adus mâncare acestuia şi că în toamna anului 2010 într-o altă vizită, la care a fost prezentă şi martora, pârâta  a adus reclamantului o prăjitură şi mâncare gătită, împrejurări în care în prezenţa martorei nu s-au purtat discuţii între părţi în sensul ca reclamantul să se plângă că nu este îngrijit corespunzător.

Aceeaşi martoră, a precizat că în toamna anului 2011 pârâta, în prezenţa martorei, i-a dat reclamantului 400 lei să îşi cumpere medicamente, iar cu ocazia sărbătorii de Sf.Dumitru i-a adus un tort şi i-a dat bani să îşi cumpere ce îşi doreşte, în jur de 200 lei.

Potrivit martorului D.V., în perioada ianuarie –iunie 2012 a văzut maşina pârâtei oprită la poarta locuinţei, însă de câte ori a văzut-o pe pârâtă acolo, o singură dată a constatat, în anul 2011, că aceasta a venit cu prăjituri la reclamant, iar într-o altă împrejurare în acelaşi an a observat cum mama pârâtei care locuia împreună cu reclamantul a transportat de la maşina pârâtei în locuinţă două plase.

Martorul F.C., prezent în locuinţă pentru efectuarea unei lucrări la acoperiş în anul 2010,  a relatat că în acea împrejurare a discutat cu reclamantul şi acesta din urmă era mulţumit de relaţia sa cu pârâta.

Coroborând depoziţiile martorilor audiaţi în cauză, instanţa constată că într-adevăr pentru o perioadă de timp reclamantul a fost mulţumit de modalitatea în care pârâta îşi executa obligaţia de întreţinere asumată, însă relaţiile dintre părţi s-au deteriorat începând cu anul 2011.

Este adevărat că în mai multe împrejurări pârâta a lăsat reclamantului bani pentru medicamente şi alimente, aşa cum rezultă din depoziţiile martorilor, însă instanţa apreciază că în speţă s-a probat doar o executare parţială a obligaţiei de întreţinere, sub aspectul duratei în timp, respectiv la anumite perioade de timp, cu privire la care însă instanţa apreciază că nu au corespuns ritmului nevoilor curente ale reclamantului.

Reţinând astfel, instanţa are în vedere faptul că prin definiţie, obligaţia legală de întreţinere este cu executare succesivă, deci prestaţiile se vor face la anumite intervale de timp, astfel încât să corespundă ritmului nevoilor curente ale beneficiarului.

Împrejurarea că pârâta a efectuat lucrări de îmbunătăţire la imobil, lucrări care rezultă din depoziţiile martorilor şi înscrisurile depuse de pârâtă la dosar (dosar preliminar pentru instalaţie interioare de gaze naturale mărire capacitate, renovări ale imobilului), nu poate fi considerată ca o îndeplinire a obligaţiei de întreţinere.

Dobândind proprietatea asupra imobilului, aceasta avea interes să se ocupe de întreţinerea lui.

Aceste investiţii, din punct de vedere al analizei neexecutării contractului nu prezintă relevanţă, deoarece clauzele contractuale se referă la alimente, îmbrăcăminte, tratament medicamentos, iar din probe nu rezultă îndeplinirea în mod corespunzător a acestor obligaţii.

Aşa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, reclamantul şi-a plătit din surse proprii consumul de curent electric şi gaze naturale, chitanţele care atestă efectuarea plăţilor fiind în posesia sa (filele 77-137).

În cazul obligaţiilor determinate, cum este cazul şi în speţă, dacă nu a fost atins rezultatul, creditorul beneficiază de o prezumţie simplă de neexecutare; rămâne ca debitorul să dovedească fie că a executat parţial, fie că a intervenit o cauză străină, care l-a împiedicat să realizeze rezultatul promis.

Instanţa sesizată cu soluţionarea cererii de rezoluţiune are latitudinea de a aprecia asupra executării prestaţiilor, raportându-se la conţinutul noţiunii de întreţinere. Chiar dacă părţile nu au stipulat expres în contract, asigurarea „întreţinerii” are în vedere nu numai procurarea alimentelor necesare traiului, ci şi efectuarea diverselor treburi gospodăreşti, asigurarea îngrijirilor medicale, plata cheltuielilor pentru energie electrică şi gaze naturale, în raport de nevoile concrete ale întreţinutului şi independent de mijloacele materiale proprii ale creditoarei.

Transpunând aceste principii în speţă şi în raport de probatoriul administrat, instanţa apreciază că pârâta nu şi-a executat în mod corespunzător obligaţia de întreţinere asumată prin contract, rezumându-se la a procura alimente sau bani pentru medicamente reclamantului în mod sporadic, la anumite intervale de timp care nu au corespuns nevoilor curente ale acestuia.

Pentru toate aceste considerente, instanţa va admite acţiunea şi va dispune  rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere autentificat sub nr.150/14.01.2010 de B.N.P.  R.I. şi  repunerea părţilor în situaţia anterioară.

Ca efect al rezoluţiunii pentru neexecutare, este incontestabil că dreptul de proprietate asupra bunului prestat de beneficiarul întreţinerii va fi redobândit de el, în schimb, valoarea întreţinerii prestate, datorită caracterului aleatoriu al contractului, nu trebuie restituită.

În temeiul art.274 C.proc.civ. va fi obligată  pârâta să plătească reclamantului suma de 2761 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru şi onorariu avocaţial.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite acţiunea civilă având ca obiect rezoluţiune contract formulată de reclamantul M.D., cu domiciliul în ....... împotriva pârâtei P.T., cu domiciliul în ........

Dispune rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere autentificat sub nr.150/14.01.2010 de B.N.P. R.I.

Dispune repunerea părţilor în situaţia anterioară.

Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 2761 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din 12.12.2012 la Judecătoria Tg-Jiu.

  

Preşedinte,

ANGELA ELENA GĂVĂNESCUGrefier Şef,

LUDOVICA MARIA BURCEA   

Red.Tehn.

A.G.  4 ex.-14 Ianuarie 2013