Revendicare imobiliară

Sentinţă civilă 11183 din 22.12.2011


Dosar nr. 2561/318/2008

R O M Â N I A

Cod operator 2445

JUDECATORIA TÂRGU JIU

JUDETUL GORJ

SECTIA CIVILA

SENTINTA CIVILA Nr. 11183/2011

Sedinta publica de la 22 Decembrie 2011

Completul compus din:

PRESEDINTE SIMINA STAICU

Grefier ELENA CIOCAN

Pe rol fiind pronuntarea asupra rezultatului dezbaterilor ce au avut loc in sedinta publica din data de 16.12.2011 în cauza civila privind pe reclamantii - pârâti GM, GS PM, GFV si pe pârâta - reclamanta CF,  având ca obiect revendicare imobiliara .

La apelul nominal facut în sedinta publica au lipsit partile,

Procedura completa din ziua dezbaterilor.

S-a facut referatul oral al cauzei de catre grefierul de sedinta, care învedereaza ca dezbaterile si sustinerile partilor au fost consemnate în încheierea de sedinta din data de 09.12.2011 ce face parte integranta din prezenta hotarâre.

INSTANTA

Prin actiunea civila înregistrata pe rolul Judecatoriei T--- sub nr. 2561/318/2008, reclamantii GM, GS PM, GFV au chemat în judecata personal si la interogatoriu pe pârâta CF, solicitând ca prin sentinta ce se va pronunta sa fie obligata pârâta sa le lase în deplina proprietate si linistita posesie o suprafata de teren de 1 m latime pe aproximativ 14,6 m lungime , ce o ocupa abuziv, sa se stabileasca linia de hotar ce desparte proprietatile lor si pârâta sa fie obligata sa-si ridice constructia edificata pe terenul reclamantilor, în caz de refuz, sa fie abilitati sa o ridice pe  cheltuiala pârâtei. De asemenea s-a solicitat ca pârâta sa fie obligata sa-si monteze jgheaburi la casa pentru ca apele pluviale sa se scurga pe terenul ei, sa-si înfunde orificiile de la anexele gospodaresti, iar rigola de scurgere a dejectiilor sa o faca pe proprietatea sa printr-o fosa septica, cu cheltuieli de judecata.

Motivându-si actiunea, reclamantii GM, GS PM, GFV au aratat ca sunt mostenitorii autorului GV care , împreuna cu reclamantul GS a mostenit terenul de la tatal lor GI.

Ca fiind în indiviziune sunt împreuna proprietarii terenului în suprafata de 900 mp învecinat la E - cu NI la V - cu CF, la S- cu soseaua comunala si la N- cu  TV.

Au mentionat ca pe proprietatea reclamantilor a fost edificata o constructie in anul 1966, conform planului de situatie si a autorizatiei de constructie nr.79/29.07.1966 si ca latimea terenului la strada este de 16 m si merge in linie dreapta pe o lungime de 60 m.

Ca între cele doua proprietati a existat un gard despartitor din scândura , gard care acum nu mai exista.

Au precizat ca pe partea de apus a proprietatii reclamantilor, catre CF era construita o polata din blane acoperita cu placi de azbociment si ca între streasina acesteia si streasina casei pârâtei  era o distanta de 50 cm.

Ca în anul 2004 reclamanti au demolat aceasta constructie si au constatat ca pârâta turnase o placa din beton pe o latime de 50 cm si o lungime de cca 5 m ocupând din terenul reclamantilor, iar în continuare construisera un grajd de vite în anul 1994, ocupând teren cu o latime de 1 m pe o lungime de cca 4-5 m.

Ca de asemenea, edificând în lipsa reclamantilor un gard despartitor pe lungimea proprietati lor, în continuarea grajdului, pârâta le-a ocupat o alta suprafata de teren.

Au mai mentionat ca grajdul de vite are doua orificii de scurgere în curtea reclamantilor si ca dejectiile sunt deversate pe terenul lor afectându-le grav proprietatea si ca, întrucât pârâta nu are montate burlane la streasina casei toata apa pluviala se strânge pe terenul reclamantilor si se infiltreaza în beci.

Concluzionând , au precizat ca între terenul lor si terenul pârâtei linia de hotar nu este amplasata pe traseul dintre cele doua proprietati limitrofe, întrucât pârâta a acaparat din terenul reclamantilor suprafata de 14,6 mp, fapt constatat si de reprezentantii Primariei R----prin procesul verbal încheiat la data de 17.07.2006, motiv ce le-a impus cererea de fata pentru stabilirea liniei de hotar si respectarea dreptului de proprietate.

În drept au fost invocate prevederile art.584, 600 si 1077 c. civ.

În dovedirea actiunii s-a depus la dosar, în copie, plan cadastral, autorizatie pentru executare lucrari nr.79/29.07.1966, plan de situatie, certificat de mostenitor nr. 393/22.05.1981 si procesul verbal încheiat la data de 17.07.2006.

La termenul din data de 13.03.2008, reclamanta GM a precizat expres instantei ca terenul revendicat are suprafata de 23,8 mp, este situat în comuna R--- , sat VM cu învecinarile mentionate în actiune si face parte din terenul in suprafata de 900 mp  înscris în certificatul de mostenitor nr.393/1981, în realitate, terenul fiind de 960 mp, lung de 60 m si lat de 16 m, asa cum rezulta din planul de situatie întocmit în anul 1966 pentru obtinerea autorizatiei pentru executare lucrari.

La data de 17.03.2008 aceiasi reclamanta formuleaza din nou precizare la actiunea principala prin care învedereaza ca suprafata ocupata este de 22,61 mp  si cuprinde suprafata de 2,91 mp reprezentând partea betonata din spatele fostului lor palâng, suprafata de 4,95 mp portiune nebetonata, suprafata de 6,4 mp palâng si 8,35 mp gardul dintre gradini.

Cu ocazia interogatoriului, pârâta a declarat ca detine terenul alaturat proprietatii reclamantilor  transmisa sotului sau,  în prezent decedat, de catre parintii acestuia. Ca în urma cu 10-15 ani între terenurile partilor a existat  gard despartitor pe întreaga lungime, însa în urma cu peste 5 ani pârâta a demolat gardul dintre grajdul sau si terenul folosit ca gradina si l-a reconstituit pe vechiul amplasament, în prezenta sotului reclamantei GM care nu a avut obiectiuni privind aliniamentul gardului. A mai aratat ca de la grajd spre sosea , gardul vechi de uluca a fost demolat de catre reclamanta în anul 2004 si ca nu l-a mai reconstruit asa cum promisese. A marturisit ca în spatele grajdului a edificat un zid lat de cca 30-40 cm care nu depaseste linia stresinii acestei anexe si ca apreciaza ca linia de mejdina este demarcata de aliniamentul picaturi stresinii de la grajd, pe aceasta portiune fiind montat vechiul gard.

A aratat ca nu detine acte de proprietate pe terenul sau, însa a stapânit terenul împreuna cu sotul în actuala configuratie timp de peste 58 ani.

Prin întâmpinarea formulata în cauza, pârâta a aratat ca în certificatul de mostenitor nr.393/1981 invocat de reclamanti, este înscrisa doar suprafata de 900 mp, fara a se preciza dimensiunile, si ca potrivit celor indicate in actiune, terenul acestora ar trebui sa aiba o suprafata de 960 mp. Cu privire la orificiile de scurgere ale grajdului de vite, a precizat ca acestea au facut obiectul unei sesizari la ASP G--- ce a dispus remedierea deficientelor si ca ulterior s-a constatat ca acestea au fost înfundate. Referitor la gardul despartitor existent între proprietati pâna in anul 2004, a aratat ca obligatia refacerii acestuia era în sarcina reclamantei. A precizat ca atât cotetul de pasari cât si grajdul de vite sunt construite pe linia de hotar si nu pe proprietatea reclamantei, aspect retinut în procesul verbal încheiat la data de 17.07.2006 de catre Primaria R--- si ca cele solicitate în cererea de chemare în judecata au facut obiectul unei plângeri penale, prin rezolutia data în dosarul nr.1733/P/2007 fiind confirmata propunerea de neîncepere a urmaririi penale, din aceasta rezultând ca  partile nu-si ocupa reciproc terenurile învecinate si ca, constructiile au fost facute prin întelegerea dintre sotii partilor, ulterior decedati.

Prin completarea la  întâmpinare si cerere reconventionala formulata în cauza pârâta CF a solicitat respingerea actiunii reclamantilor aratând ca nici una dintre variantele sustinute de acestia cu privire la suprafata ocupata nu este reala. Ca niciodata autorul reclamantilor si nici acestia nu au avut un front stradal de 16 m, semnele de hotar fiind stabilite si respectate de cele doua familii , delimitate de gardul de lemn construit de sotul pârâtei si autorul reclamantilor. mai mult, ca la vest proprietatea reclamantilor se învecineaza si cu proprietatea numitilor CS si E si ca lungimea terenului revendicat depaseste lungimea sa, pe de alta parte s-a sustinut ca timp de 2-3 ani reclamanta GM a încercat sa obtina de la vecinul din partea de  est - NI,  aceiasi suprafata de teren.

Sub aspect reconventional s-a solicitat obligarea reclamantilor la reconstructia gardului demolat în anul 2004 cu ocazia casatoriei reclamantei PM, pe fosta linie de hotar, delimitata de gardul de la strada al reclamantilor, streasina grajdului  si gardul refacut de pârâta pe acelasi amplasament situat în prelungirea acestuia.

La solicitarea partilor în cauza a fost administrata proba testimoniala si proba constând în expertiza.

Astfel la propunerea reclamantilor pârâti au fost audiati în calitate de martorii numitii BI si TN, iar la propunerea pârâtei reclamante reconventionala au fost audiati martorii TC si BT. 

Lucrarea de specialitate a fost întocmita de expert RD,  executata în prezenta expertului asistent CI, ulterior, fiind admisa proba cu expertiza în specialitate topografie sens în care a fost numit expert GL ,obiectivele fiind fixate prin încheierea de sedinta pronuntata la  data de 04.03.2009.

La termenul din data de 01.07.2009, a fost admisa cererea reclamantilor prin care s-a solicitat efectuarea unei noi expertize topografice de catre trei experti, lucrarea acestora fiind depusa la dosar la data de 31.01.2011.

Reclamantii au formulat obiectiuni la raportul de expertiza, prin raspunsul la obiectiuni, expertii mentinându-si opinia din concluziile raportului initial.

Analizând actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:

Prin cererea introductiva,  cu precizarile ulterioare, reclamanti au investit instanta cu o actiune în granituire si revendicare, precum si obligatie de a face, solicitând stabilirea liniei de hotar între proprietatea lor si a pârâtei, situate în comuna R--, sat VM, recunoasterea dreptului de proprietate  cu privire la suprafata de teren ocupata fara drept de catre aceasta si obligarea ridicari contractiei edificata pe terenul respectiv, montarea de jgheaburi la casa si înfundarea orificiilor de scurgere de la anexe.

Este de precizat ca în conformitate cu disp.art.6 al 2 din noul cod  civil si ale art.59 din L.71/2011, în speta sunt aplicabile normele legii civile vechi, în a caror reglementare (art.584 c.civ), orice proprietar poate cere obligarea vecinului sau la granituirea proprietatii învecinate cu a sa, urmând ca, cheltuielile sa fie suportate deopotriva de ambele parti.

Rezulta deci  ca granituirea  reprezinta o operatie de delimitare prin semne exterioare a limitelor dintre doua proprietati învecinate, o atare functie fiind admisibila chiar daca între proprietati exista hotare, dar acestea sunt controversate în sensul ca unul sau toti proprietari acestor locuri învecinate au îndoieli sau incertitudini cu privire la acestea.

În principiu, actiunea în granituire nu implica obligatia reclamantului de a dovedi dreptul sau de proprietate cu privire la portiunile de teren asupra carora are a se stabili hotarnicia , însa când se cere si o parte determinata din terenul limitrof pe care se sustine ca vecinul ar detine-o fara drept, granituirea implica o revendicare, iar reclamantul trebuie sa faca dovada  dreptului de proprietate asupra terenului.

În speta, din actele si lucrarile dosarului instanta constata ca reclamantii pârâti nu au titlu privind dreptul de proprietate asupra terenului ce-l detin în satul VM din comuna R--.

Asa cum s-a aratat, reclamantii au invocat în acest sens certificatul de mostenitor nr.393/22.05.1981, însa este de notorietate ca anterior intrarii în vigoare a noului cod civil (practica judiciara unanima inclusiv a instantei supreme, opinia întregii literaturi juridice ), ca certificatul de mostenitor nu constituie titlu de proprietate  prin el însusi, ci atesta numai calitatea de mostenitor si cota ce se cuvine fiecarui mostenitor în parte  si nu dovada dreptului de proprietate a celui în raport de succesiunea caruia este emis , astfel ca nu face dovada acestui drept nici pentru cel ce în favoarea caruia este emis.

Cum nici pârâta reclamanta nu are titlul scris privind dreptul de proprietate asupra terenului ce-l detine si implicit asupra suprafetei revendicate, instanta va proceda la compararea posesiilor partilor.

Relevanta sub acest aspect prezinta planul cadastral (fila 89) în raport  de care prin determinari tehnice a fost indicat de catre expertii TI, NP si GM, hotarul care desparte proprietatile partilor în proces, constatându-se ca modul de detinere  existent în prezent, respecta configuratia amplasamentelor din acest plan cadastral.

Desi s-a sustinut ca în memoriul tehnic aferent obtinerii autorizatiei de construire de catre GI (antecesor al reclamantilor pârâti) , s-a prevazut un front stradal de 16 m, pe de o parte este de precizat ca acesta nu constituie titlu de proprietate, iar pe de alta parte reclamanta GM a marturisit prin notele de sedinta depuse la dosar la data de 08.05.2008 (fila 51) ca gardul de beton din fata imobilului sau  a fost edificat de aceasta cu sotul sau dupa anul 1978 având în vedere situatia existenta la casatoria sa din anul 1971, gard ce nu a suferit modificari asa cum rezulta din depozitia martorilor audiati în cauza si care masoara aproximativ 14,8 m  conform raport de expertiza.

Asadar, faptul ca în prezent  frontul stradal al gospodariei reclamantilor masoara cca 14,8 m  având în vedere ca si frontul stradal al terenului pârâtei masoara mai putin decât s-a mentionat în aceiasi documentatie tehnica, nu constituie dovada a ocupatiunii.

Din întregul ansamblu probator administrat în cauza, instanta retine ca posesia actuala a terenurilor este aceiasi cu cea avuta de autori partilor : GI ( socrul si respectiv bunicul patern al reclamantilor) si sotul pârâtei , anterior socrii acesteia, ori între acestia nu au existat niciodata neîntelegeri cu privire la modul de stapânire a celor doua proprietati învecinate.

Referitor la ocupatiune, doar martorul BI (fila 52) a aratat ca prin realizare a constructiei ce initial a avut destinatia de grajd si în continuare a unui gard din plasa de sârma pe bordura de ciment, pârâta a patruns pe proprietatea reclamantilor cu cca.1 m,  însa declaratia acestuia nu se coroboreaza cu celelalte dovezi ale cauzei.

Este adevarat ca si în procesul verbal încheiat de reprezentanti primariei la data de 17.07.2006 s-a mentionat intrarea, la acea data de catre sotul pârâtei, pe proprietatea reclamantei, pe latimea de 1 m, dar în opinia instantei acesta nu constituie o proba concludenta fata de faptul ca dimensiunile terenului reclamantilor au fost masurate luând ca repere în mod nejustificat stresinile caselor vecinilor din partea de vest - pârâta si est - NI ( conform raspunsului formulat de expert GL la obiectiunile raportului sau de expertiza, nici cu acest vecin nu exista consens în ceea ce priveste linia de hotar dintre proprietati), rezultatul frontului stradal de 15,6 m fiind cu mult diferit de cel ce a fost determinat de experti si care asa cum s-a aratat nu a suferit modificari din anul 1971.

Pe de alta parte în acelasi proces verbal s-a aratat ca ocupatiunea unei suprafete din terenul reclamantilor este de l m pe lungimea de 14,6 m de la soseaua comunala spre nord si ca grajdul de vite al pârâtei este pe linia de hotar , ori martorul BI a relatat ca luarea în stapânire fara drept din proprietatea reclamantilor de catre pârâta a suprafetei cu latimea de1 m, s-a facut  prin edificarea grajdului si în continuarea acestuia prin înlocuirea gardului din lemn cu gardul din plasa de sârma.

Asadar aceste probe nu se coroboreaza nici între ele si nici cu celelalte dovezi ale dosarului si prin urmare nu pot fi retinute ca utile în solutionarea cauzei.

În ceea ce priveste sustinerea potrivit careia gardul de beton si plasa de sârma nu a fost refacut pe vechiul aliniament , martorii BT si TC au declarat ca participând la efectuarea acelei lucrari, au montat stenepii noi în locul de unde au scos stenepii vechi si ca reconstruirea gardului s-a facut în prezenta autorului reclamantilor (GV) care nu a avut obiectiuni fata de aliniamentul realizat.

Referitor la acest ultim aspect este de precizat ca adresa nr. 23226/26.09.2011 (fila 245 dosar) nu face dovada lipsei de discernamânt a celui ce a asistat la edificarea gardului.

În raport de toate aceste considerente , instanta apreciaza ca posesia actuala a trenurilor de catre partile cauzei este bine caracterizata si în consecinta va admite capatul de cerere privind granituirea  urmând a stabili hotarul pe actualul aliniament asa cum a fost determinat de experti TI, NP si GM prin punctele ABCDEF transpuse în raportul de expertiza si schita anexata acestuia.

Având în vedere ca din dovezile produse rezulta ca pârâta reclamanta CF  nu ocupa din terenul reclamantilor principali, instanta va respinge petitul privind revendicarea si implicit cel referitor la ridicarea constructiilor ce s-a pretins ca au fost edificate pe terenul revendicat.

Urmeaza a se respinge si celelalte cereri pentru obligatie de a face dat fiind faptul ca din adresa nr.2134/11.03.2008 reiese ca orificiile de scurgere de la anexele gospodaresti ale pârâtei reclamante au fost înfundate , ba mai mult ca a si fost schimbata destinatia acestora, si ca probatoriul cauzei nu atesta ca ulterior ar fi intervenit modificari cu privire la aceasta stare de fapt. În ceea ce priveste montarea de jgheaburi la casa pârâtei, este de precizat ca aceasta obligatie nu poate fi impusa întrucât conform liniei de hotar asa cum a fost mai sus aratata, picatura stresinii casei nu cade pe terenul reclamantilor si în consecinta în speta nu sunt incidente  disp.art.615 c. civ.

Luând în examinare cererea reconventionala formulata în cauza, instanta constata ca aceasta nu poate fi primita. In raport de prevederile art.584 si 600 c.civ. cheltuielile de granituire, precum si cele de construire si reparare a gardului despartitor se suporta în mod egal de ambii proprietari ai terenurilor învecinate.

Rezulta asadar ca nici unul dintre ei nu este în drept sa oblige pe celalalt la ridicarea sau construirea gardului despartitor, ci doar sa suporte jumatate din cheltuielile necesare edificari acestuia.

Faptul ca reclamantii pârâti au demontat o parte din gardul vechi ce a existat între cele doua proprietati, nu atrage obligatia exclusiva a acestora de a-l reconstrui, eventuale pretentii ale reclamantei reconventionale cu privire la acea împrejmuire putând fi valorificate pe calea unei alte actiuni.

În raport de prv.art.274 c.pr.civ si ale art.584 c.civ, instanta urmeaza a dispune compensarea cheltuielilor de judecata.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Admite în parte actiunea principala formulata de reclamantii GM,GS, ambii domiciliati în comuna---,  PM, domiciliata în T--- si GFV domiciliat în ----împotriva pârâtei  CF, domiciliata in comuna R-- , sat VM judetul ---

Stabileste linia de hotar dintre proprietatile partilor pe aliniamentul materializat în raportul de expertiza prin punctele A-B-C-D-E-F, întocmit de expertii TI,NP,GM.

Respinge capetele de cerere privind revendicarea si obligatia de a face.

Respinge cererea reconventionala.

Compenseaza cheltuielile de judecata.

Cu apel în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronuntata în sedinta publica azi 22 Decembrie 2011, la Judecatoria Tg-Jiu.

PRESEDINTE  GREFIER

Red SS

Tehn.E.C. 02.02.2012

ex. 7

1

Domenii speta