Compensaţii băneşti. Pensionare anticipată. Condiţii de acordare.

Compensaţii băneşti. Pensionare anticipată. Condiţii de acordare.

CCM încheiat la nivelul C.N. Transelectrica SA pe anii 2012 – 2013: art.7.27.

Pentru a beneficia de aceste compensaţii băneşti erau necesare a fi îndeplinite următoarele condiţii: la data pensionarii să fi avut calitatea de salariat şi raporturile de muncă să înceteze ca urmare a pensionarii anticipate.

Cum motivul încetării raportului de muncă nu l-a constituit pensionare anticipată, ci acordul părţilor, în mod justificat prima instanţă a reţinut că reclamantul nu se încadrează în norma contractuală pentru a fi îndreptăţit la plăţi compensatori.

Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale – Decizia  civilă nr. 390/A/04 septembrie  2014.

Prin acţiunea în conflict individual de muncă înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara sub dosar nr.4266/97/2013, reclamantul R.I. a chemat în judecată pe pârâta C.N. T.  SA Filiala-S.C. pentru Servicii de Mentenanţă a Reţelei Electrice de Transport „S.” SA Bucureşti solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună obligarea pârâtei la plata compensaţiilor băneşti în cuantum de 5 salarii de bază brute pentru pensionare anticipată, precum şi cheltuieli de judecată în cuantum de 500 lei.

În fapt, reclamantul a arătat că a fost salariatul pârâtei pe funcţia de director economic şi comercial în cadrul Suc. de Mentenanţă T.  iar raporturile de muncă au încetat conform art.55 lit.b) Codul muncii la data de 03.12.2012 prin Decizia nr.280/03.12.2012, ca urmare exprimării acordului său de încetare a contractului său de muncă. S-a mai arătat că ulterior încetării contractului său de muncă a fost pensionat anticipat prin decizia nr.231793/21.03.2013 emisă de Casa Judeţeană de Pensii H.

În drept, reclamantul a invocat prevederile art.56, art.268 din Codul Muncii şi art.7.27 din CCM.

Pârâta a depus întâmpinare prin care  a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată arătând că reclamantul nu îndeplineşte condiţiile prev. de art.7.27.din CCM aplicabil pentru acordarea compensaţiilor băneşti pentru pensionare anticipată.

Tribunalul Hunedoara-secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, prin sentinţa civilă nr. 144/LM/21.01.2014 pronunţată în cauză a respins acţiunea.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut, în esenţă cu referire la probele dosarului şi dispoziţiile legale incidente că acţiunea reclamantului este neîntemeiată deoarece, reclamantul nu avea la data pensionarii calitatea de salariat, contractul său de muncă  încetând la data de 03.12.2012 prin acord, şi nu ca urmare a pensionarii anticipate, astfel încât acesta nu poate beneficia de plata compensaţiilor băneşti în cuantum de 5 salarii de bază brute prevăzute de art.7.27 din CCM pe anii 2012– 2013.

Împotriva acestei sentinţe a declarat, în termenul legal, apel, reclamantul  R.I., solicitând admiterea apelului, modificarea sentinţei în sensul admiterii acţiunii aşa cum a fost formulată, în sensul obligării pârâtei la plata în favoarea sa a compensaţiilor băneşti în cuantum de 5 salarii de bază brute, în conformitate cu dispoziţiile CCM al SC S.  SA în vigoare.

În expunerea de motive, apelantul susţine că este îndreptăţit la compensaţiile băneşti solicitate în temeiul CCM, deoarece calitatea de pensionar a fost dobândită la data de 03.12.2012 când a încetat contractul individual de muncă şi după data încetării acestuia, după cum în mod eronat a reţinut tribunalul.

Subliniază faptul că în art. 7.27 din CCM pe anii 2012-2013 nu se precizează că pentru a beneficia de compensaţiile băneşti ai obligaţia de a merge la serviciu până la comunicarea deciziei de pensionare şi nici nu a fost  informat de către unitatea la care a fost angajat până la data pensionării sale anticipate că drepturile din acest articol depinde de modul de încetarea CIM.

În conformitate cu art. 7.27 din CCM, după primirea deciziei de pensionare,în vederea încasării drepturilor băneşti, a prezenta-o la SC S. SA împreună cu cererea nr.4527/25.04.2013 care i-a fost respinsă.

Intimata a depus întâmpinare în această fază procesuală prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, reiterând apărările din faţa primei instanţe.

Curtea, verificând, potrivit art.479 din Noul Cod de procedură civilă, în limita cererii de apel, stabilirea situaţie de fapt şi aplicarea legii de către prima instanţă, reţine următoarele:

Apelul este nefondat.

Conform art.7.27 din CCM pe anii 2012 – 2013  invocat de reclamant ca temei juridic al pretenţiilor sale,  ”beneficiază de compensaţii băneşti în cuantum de 5 salarii de bază brute salariaţii care s-au pensionat anticipat, care au împlinit vârsta de 60 ani bărbaţii şi 58 de ani femeile şi cu o vechime în muncă de minim 30 de ani bărbaţii şi 25 de ani femeile”.

Deci, pentru a beneficia de aceste compensaţii băneşti erau necesare a fi îndeplinite, aşa cum corect a reţinut prima instanţă, următoarele condiţii: la data pensionarii să fi avut calitatea de salariat şi raporturile de muncă să înceteze ca urmare a pensionarii anticipate.

În speţă, în mod corect, prima instanţă a reţinut că nu sunt întrunite aceste condiţii, deoarece raporturile de muncă au încetat între părţi de la data de 03.12.2012, prin decizia nr.280/03.12.2012, ca urmare a cererii reclamantului nr.9104/21.11.2012 în baza art.55 lit.b (acordul părţilor) din Codul muncii.

Faţă de temeiul juridic al încetării raportului de muncă reieşit din decizia nr.280/2012, nu are relevanţă susţinerea apelantului în sensul că a dobândit calitatea de pensionar la aceeaşi dată conform, decizie nr.231793 din 21.03.2013, emisă de Casa Judeţeană de Pensii H.  prin care reclamantul a fost pensionat anticipat începând cu data de 03.12.2012.

Pentru a se încadra în prevederile contractului colectiv de muncă susmenţionate, încetarea raportului de muncă, în cauză, trebuia să aibă ca temei juridic art.56 alin.(1) lit.c) din Codul Muncii (….la data comunicării deciziei de pensie în cazul pensiei anticipate…), or, aşa cum s-a reţinut mai sus, temeiul încetării contractului de muncă l-a reprezentat acordul părţilor prev. de art.55 lit.b) Codul Muncii, iar reclamantul nu a făcut dovada că ar fi contestat după procedura legală decizia de încetare a contractului de muncă.

Aşa fiind, cum motivul încetării raportului de muncă nu l-a constituit pensionare anticipată, ci acordul părţilor, în mod justificat prima instanţă a reţinut că reclamantul nu se încadrează în norma contractuală pentru a fi îndreptăţit la plăţi compensatorii.

Nu poate fi primită susţinerea apelantului în sensul că nu ar fi fost informat de angajator, despre necesitatea continuării activităţii până la comunicarea deciziei de pensionare şi că drepturile sale depind de modul de încetare a contractul individual de muncă, deoarece, reclamantul a avut cunoştinţă de prevederile contractuale, precum şi de condiţiile de încetare a raportului de muncă,  prin decizia nr.280/2012 şi nimeni nu se poate prevala de necunoaşterea legii.

 Faţă de cele ce preced, Curtea, în baza art.480 alin.(1) din Noul Cod de procedură civilă, a respins ca nefondat apelul cu care a fost investită de către reclamant, păstrând hotărârea atacată.

Domenii speta

Spete similare