Furt

Sentinţă penală 545 din 18.12.2013


Prin rechizitoriul nr. .../P/... întocmit de  Parchetul de pe lângă Judecătoria ... la data de ..., s-a dispus punerea în miscare a actiunii penale si trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului T.V. pentru săvârşirea infracţiunii de  furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. g, i Cod penal.

 Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Moinesti la data de ... sub nr. .../260/....

În cuprinsul actului de sesizare a instanţei s-a reţinut următoarea situaţie de fapt:

La data de ..., numita B.G. a formulat plângere penală împotriva autorilor necunoscuti, solicitând efectuarea de cercetări penale sub aspectul săvârsirii infractiunii de furt calificat, constând în aceea că, în perioada ... – ..., acestia i-au sustras din curtea locuintei mai multe bunuri, cauzând un prejudiciu în valoare de 600 lei.

S-a constatat din cercetările si din ansamblul probatoriului administrat în cauză că, la începutul lunii noiembrie 2012, inculpatul s-a deplasat la locuinta părtii vătămate pentru a-i vinde o mătură iar în urma discutiilor purtate cu aceasta în curtea locuintei a observat mai multe bunuri.

În noaptea de ..., inculpatul s-a deplasat la locuinta părtii vătămate, a escaladat gardul împrejmuitor pătrunzând în curtea locuintei de unde a sustras un aspirator marca Vortex, un sac de grăunte, o teucă, două răngi metalice, un ciocan si un suport pentru pomul de iarnă. Aceste bunuri au fost transportate de către inculpat la domiciliul său iar ulterior au fost vândute astfel: aspiratorul marca Vortex numitei A.E., prin intermediul martorului A.V. contra sumei de 55 lei, troaca pentru mâncarea păsărilor agentului de pază al SC ... SRL, contra unei cantităti de băuturi alcoolice iar sacul de grăunte martorului C.M., contra sumei de 50 de lei.

Inculpatul a recunoscut fapta, arătând că o regretă.

Pentru dovedirea situaţiei de fapt expusă în rechizitoriu au fost menţionate următoarele mijloace de probă: plnngerea penală (fila nr. 5 dos.u.p.), declaratiile părtii vătămate (filele nr. 6-7 dos.u.p.), declaraţiile martorilor A.V. (f. 8-9 d.u.p.), C.M. (f. 10-11 d.u.p.), A.C. (f. 12-13 d.u.p.) si G.I. (f.14 d.u.p.) , declaratiile învinuitului T.V. (f. 18-21 d.u.p.).

Partea vătămată B.G., legal citată, nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Inculpatul T.V., deşi legal citat, nu a putut fi audiat de instanţă deoarece nu s-a prezentat, fiind plecat de la domiciliu.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti, după citirea actului de sesizare, conform art. 322 Cod proced. pen., instanţa a procedat la audierea martorilor A. V., A.C., G.I., la termenul de judecată din data de …, declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosarul cauzei (filele 39, 40, 41 dosarul instantei).

Constatând imposibilitatea audierii martorului C.M., citat cu mandat de aducere la termenul din …, având în vedere mentiunile consemnate în procesul verbal întocmit în executarea mandatului de aducere, instanta a dat citire declaratiilor acestuia date în cursul urmăririi penale (f. 11 dosar), urmând a tine seama de aceste declaratii la solutionarea cauzei.

Analizând materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Instanţa reţine din probele administrate, respectiv din declaratia părtii vătămate B.G. si din declaratia inculpatului, date în cursul urmăririi penale (f. 7, f. 21 d.u.p.) că inculpatul s-a deplasat la începutul lunii noiembrie 2012 la locuinta părtii vătămate pentru a-i vinde o mătură iar în urma discutiilor purtate cu aceasta în curtea locuintei a observat mai multe bunuri.

În noaptea de ..., inculpatul s-a deplasat la locuinta părtii vătămate, a escaladat gardul împrejmuitor pătrunzând în curtea locuintei de unde a sustras un aspirator marca Vortex, un sac de grăunte, o teucă, două răngi metalice, un ciocan si un suport pentru pomul de iarnă. Aceste bunuri au fost transportate de către inculpat la domiciliul său.

Ulterior inculpatul a vândut parte din bunurile sustrase astfel: aspiratorul marca Vortex numitei A.C., prin intermediul martorului A.V. contra sumei de 55 lei, troaca pentru mâncarea păsărilor agentului de pază al SC ... SRL, contra unei cantităti de băuturi alcoolice iar sacul de grăunte martorului C.M., contra sumei de 50 de lei, astfel cum rezultă din declaraţiile inculpatului (filele nr. 21-22 d.u.p.) coroborate cu cele ale martorului A.V. (fila nr. 8-9 d.u.p., f. 39 dosarul instantei), ale martorei A.C. (f. 12-13 d.u.p., f. 40 dosarul instantei), ale martorului G.I.(f.14 d.u.p., f. 41 dosarul instantei) si ale martorului C.M. (f. 10-11 d.u.p.).

Cu ocazia audierii în cursul urmăririi penale inculpatul a recunoscut fapta şi a declarat că regretă săvârşirea acesteia. Art. 69 Cod proc. pen. prevede că declaraţiile inculpatului făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care se coroborează cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente. În cauză, declaraţiile inculpatului sunt susţinute de celelalte mijloace de probă, martorii  si partea vătămată confirmând cele declarate de inculpat

 În drept, fapta inculpatului T.V., care, în timpul nopţii de … a pătruns în curtea locuintei părtii vătămate B.G. prin escaladarea gardului împrejmuitor, de unde a sustras mai multe bunuri, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit.g, i Cod pen.

Sub aspectul laturii obiective, instanţa reţine că elementul material al infracţiunii constă în acţiunea de luare a unor bunuri mobile din posesia părţii vătămate B.G., fără consimţământul acesteia. Momentul consumării infracţiunii este marcat de ieşirea bunurilor din patrimoniul părţii vătămate şi trecerea lor în stăpânirea inculpatului. Urmarea imediată, ca element component al laturii obiective, se caracterizează prin prejudiciul cauzat părţii vătămate constând în ieşirea din patrimoniul acesteia a valorii materiale reprezentate de bunurile sustrase şi, corelativ, aproprierea bunurilor de către inculpat. Legătura de cauzalitate dintre acţiunea de sustragere şi prejudiciul cauzat părţii vătămate, rezultă din împrejărările cauzei, fiind dovedită prin probatoriul administrat.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul T.V. a săvârşit infracţiunea cu intenţie directă, în accepţiunea art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a Cod pen. Astfel, din declaraţia inculpatului (f. 21-22 d.u.p.) reiese că a avut reprezentarea faptei sale, a consecinţelor păgubitoare asupra patrimoniului părţii vătămate, a prevăzut rezultatul şi a urmărit producerea lui, conştientizând, de asemenea, că a luat bunurile din posesia altuia, fără consimţământul acestuia.

Fapta săvârşită de inculpat constituie infractiunea de furt calificat în condiţiile art. 208 alin. 1-art. 209 alin. 1 lit. g şi i. Forma agravată a infracţiunii există întrucât infracţiunea a fost săvârşită în timpul nopţii şi prin escaladarea gardului împrejmuitor al locuintei părtii vătămate.

Reţinând vinovăţia inculpatului, instanţa urmează a dispune condamnarea acestuia pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit.g, i Cod pen.

La individualizarea sancţiunii şi proporţionalizarea acesteia, instanţa va avea în vedere dispoziţiile art. 72 alin. 1 şi art. 52 Cod pen.

În conformitate cu prevederile art. 72 Cod pen., instanţa va avea în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârşite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală şi limitele de pedeapsă stabilite de lege. Gradul de pericol social al faptei comise va fi apreciat în baza art. 181 alin. 2 Cod penal, urmând să se aibă în vedere modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, scopul urmărit, împrejurările concrete în care s-a comis fapta, urmarea produsă, precum şi persoana şi conduita inculpatului.

Raportat la aceste criterii, instanţa apreciază că fapta inculpatului prezintă un pericol social relativ ridicat motivat prin faptul că de la luarea hotărârii de a săvârşi infracţiunea şi până la punerea în executare a trecut un timp scurt, ceea ce denotă usurinta în a lua hotărârea sustragerii bunurilor prin urmare şi o periculozitate sporită. Instanţa va avea totodată în vedere prejudiciul mic cauzat prin săvârsirea faptei (600 lei), circumstanţele privitoare la conduita şi persoana infractorului, care este cunoscut cu antecedente penale, astfel cum rezultă din certificatul de cazier judiciar (fila nr. 23-24 dos.u.p.), suferind anterior condamnări pentru acelasi gen de faptă.

De asemenea, se va avea în vedere atitudinea procesuală sinceră a inculpatului care, în declaraţiile sale din faza de urmărire penală a  recunoscut săvârşirea faptei şi a declarat că regretă comiterea acesteia motiv pentru care, instanta va retine circumstanta atenuanta prevazuta de art. 74 alin. 1 lit. c, prin raportare la dispozitiile art. 76 lit. c Cod penal. În cursul cercetării judecătoreşti inculpatul nu a putut fi audiat, deoarece a nu a fost găsit la domiciliu.

Având în vedere circumstanţele reale şi personale ale cauzei şi limitele de pedeapsă stabilite de lege, instanţa apreciază că, în ceea ce priveşte cuantumul pedepsei închisorii, se impune condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 1 (un) an închisoare. Instanţa apreciază că aplicarea unei astfel de pedepse este de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art. 52 din Codul penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar şi un mijloc de reeducare eficient.

În ceea ce priveşte aplicarea pedepsei accesorii, în baza art. 71 Cod pen., instanţa va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin.1 lit.a teza a-II-a Cod pen., şi lit.b Cod pen., din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate prin aceasta.

 Instanţa apreciază că, întrucât inculpatul nu s-au folosit la săvârşirea infracţiunii de o funcţie pe care o ocupa, de o profesie pe care o exercita, sau de o activitate pe care o desfăşura la momentul respectiv, interzicerea, ca pedeapsă accesorie, a dreptului prev. de art. 64 alin. 1 lit. c Cod pen., este lipsită de obiect. De asemenea, instanţa reţine că fapta inculpatului care face obiectul prezentei cauze, nu probează incapacitatea acestuia de a exercita în mod corespunzător drepturile părinteşti sau dreptul de a fi tutore sau curator, motiv pentru care nu va interzice acestuia drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. d şi e Cod penal.

 Sub aspectul modalităţii de executare a pedepsei aplicate inculpatului, instanţa consideră că nu se impune aplicarea unei pedepse cu executare în regim de detenţie, motiv pentru care urmează să analizeze îndeplinirea în cauză a condiţiilor necesare aplicării suspendării condiţionate a executării pedepsei, prevăzute de art. 81 Cod pen. În consecinţă, pedeapsa închisorii ce urmează să fie executată este de 1 an închisoare, încadrându-se în dispoziţiile art. 81 alin. 2 Cod penal.

Din fişa de cazier existentă la dosar rezultă că inculpatul are antecedente penale (filele nr. 23-24), însă condamnările se încadrează în cazurile prevăzute de art. 28 Cod penal şi în consecinţă nu este recidivist îndeplinind, astfel, cerinţa prevăzută de art. 81 alin. 1 lit. b Cod pen. În privinţa scopului preventiv şi educativ al pedepsei consacrat de art. 52 Cod pen., instanţa consideră că acest scop poate fi atins fără a fi necesară executarea în regim de detenţie, ci doar prin simpla condamnare a inculpatului, întrucât acestuia i s-a atras atenţia asupra gravităţii şi a consecinţelor nefaste ale faptei, condamnarea constituind un avertisment la adresa sa. Dincolo de acest rol al condamnării, instanţa apreciază că executarea efectivă a pedepsei nu se justifică, întrucât  aceasta ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra aspectelor personale ale inculpatului, or rolul condamnării este tocmai acela de a atrage atenţia asupra importanţei respectării relaţiilor în societate în raport cu semenii, rol care nu s-ar realiza în totalitate în cazul executării pedepsei în regim de detenţie.

Ca urmare, constatând că sunt îndeplinite în mod cumulativ toate condiţiile reglementate de art. 81 Cod pen., instanţa va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei,  pe durata unui termen de încercare de 3 ani pentru inculpat, termen calculat potrivit art. 82 alin. 1 Cod penal.

În acelaşi timp, având în vedere că pedepsele accesorii sunt alăturate pedepsei principale a închisorii, constând în interzicerea unor drepturi pe durata executării pedepsei şi că instanţa urmează a dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei principale aplicate inculpatului, în baza art. 71 alin. 3 Cod pen., instanţa va suspenda şi executarea pedepsei accesorii.

În baza art. 395 Cod proc.pen. va atrage atenţia inculpatului  asupra dispoziţiilor art. 83 Cod pen. şi ale art. 84 Cod pen. a căror nerespectare are drept urmare revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

Pe cale de consecinţă, în ipoteza în care inculpatul nu va săvârşi o nouă infracţiune pe parcursul termenului de încercare şi nici nu se va pronunţa revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei, acesta va fi reabilitat de drept la expirarea termenului de încercare, conform art. 86 C.pen.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei instanţa va lua act că partea vătămată B.G. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 191 alin. 1 Cod proced. pen., instanţa urmează să oblige inculpatul T.V. la cheltuieli judiciare către stat, în cuantum de 500 lei, din care suma de 200 lei – onorariu avocat din oficiu E.G. avansat din fondurile Ministerului Justitiei.