Acţiune revocatorie

Sentinţă civilă 2801 din 27.02.2015


Dosar nr.

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREŞTI

SECTIA CIVILA

SENTINŢA CIVILĂ NR. 2801

Şedinţa publica din data de 27.02.2015

 Instanţa constituită din:

 Preşedinte – 

 Grefier – 

Pe rol soluţionarea cauzei civile privind pe reclamanta şi pe pârâtii, având ca obiect acţiune revocatorie.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în şedinţa publică de la 05.02.2015, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru 20.02.2015, 27.02.2015 când, în aceeaşi compunere, a hotărât următoarele:

INSTANŢA,

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 11.03.2014, sub nr. de dosar reclamanta în contradictoriu cu pârâţii, a solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună anularea contractului de împrumut cu garanţie imobiliara încheiat intre parata in calitate de imprumutator- creditor ipotecar, pe de o parte si in calitate de împrumutat -garant ipotecar, autentificat sub numărul …/06.11.2012 la Birou Notarial „ MELANIA POPA SI ASOCIAŢII", având ca obiect suma de 35.000 euro, garantat cu dreptul de ipoteca asupra apt. nr. 30 situat in Bucureşti, sector 3.

În fapt,se susţine ca la data de 04.05.2012 reclamanta a încheiat cu al cărei administrator era numitul, contractul de vanzare-cumparare cu numărul …/04.05.2012 ce are ca obiect furnizarea de materii prime. Conform prevederilor contractuale de la art. 6, ca si garanţie a fost emis Biletul la Ordin seria …. in suma de 150.000,00 lei avalizat de numitul.

In urma datoriilor acumulate de către, reclamanta a inteles sa se foloseasca de garanţia pe care o avea, astfel ca, 1a data de 02.08.2012 a introdus la plata biletul la ordin avalizat, insa acesta a fost refuzat pe motiv de „ lipsa totala disponibil in cont|". Ulterior, a investit B.O cu formula executorie in vederea inceperii procedurilor pentru recuperarea creanţei prin intermediul executorului judecătoresc.

Reclamanta a susţinut ca la data de 03.09.2012 a solicitat Bej X inceperea procedurii de executare impotriva debitorului si a avalistului. In acest sens, la data de 07.09.2012, BEJ X a solicitat Judecătoriei Sector 3 incuviintarea executării silite a titlului executoriu- B.O. seria … asupra debitorului.Ca urmare a incuviintarii executării silite, la Bej se deschide dosarul executional …/2012 si se efectuează primele acte de procedura. La data de 06.11.2012, BEJ X trimite către paratul o somaţie cambiala prin care acesta era somat ca in termen de 1 zi de la primirea acesteia sa achite suma de 157.397,30 lei compusa din debitul de 150.000,00 si cheltuieli de executare.

Menţionează că potrivit procesului-verbal de predare din data de 07.11.2012, somaţia cambiala a fost predata de către agentul procedural numitului, astfel ca procedura a fost realizata iar paratul de la aceasta data avea cunoştinţa de executarea inceputa impotriva sa in calitatea de avalist al biletului la ordin pentru...

Mai arata reclamanta ca în urma adreselor trimise de către executor la Primăriile de sector ale Capitalei cat si către A.N.A.F pentru a afla ce bunuri mobile sau imobile pot fi urmărite in vederea îndestulării creanţei noastre, la data de 23.10.2012 a primit  de la Primăria Sector 3- Direcţia Impozite si Taxe locale un răspuns prin care era anunţata ca numitul figurează cu un imobil situat in Bucureşti, sector 3; si un autoturism marca ...

Dupa emiterea somaţiei cambiale din data de 06.11.2012, ca urmare a răspunsului primit de la primăria sector 3 , BEJ X a emis somaţia nr. …/2012 către O.C.P.I.- Bucureşti, B.C.P.I.- Sector 3 prin care se solicita notarea somaţie de plata, bunul intrând astfel in faza de indisponibilizare.

Au fost continuate procedurile de executare asupra imobilului din strada …, efectuandu-se evaluarea acestuia in data de 01.02.2013 precum si instiintarea terţilor interesaţi, urmând a fi stabilita data la care sa aibe loc prima procedura de scoatere la vânzare prin licitaţie.

Precizează reclamanta ca la data de 15.02.2013 a fost contactata de către BEJ X care ne anunţa ca in urma procedurii de înştiinţare a terţilor interesaţi, la sediul sau s-a prezentat numita care le-a prezentat un contract de imprumut garantat cu ipoteca tocmai pentru imobilul ce se afla in faza de executare pentru indestularea creanţei, solicitând ca si in ceea ce o priveşte, paratul nu si-a repectat obligaţiile si ca intelege sa adjudece bunul in cuantumul creanţei sale.

De asemenea, susţine că în lămurirea acestei situaţii a fost scos un nou extras de carte funciara pentru imobilul din strada … si s-a constatat ca la data de 16.11.2012 a fost intabulat un drept de ipoteca in favoarea paratei, cu doar trei zile inainte de înregistrarea somaţiei imobiliare din data de 19.11.2012 a BEJ X.

In mod evident, acest drept de ipoteca a fost inscris in scopul de a face imposibila executarea pentru indestularea creanţei, fiind creat un prejudiciu prin atragerea unei stări de mărire a insolvabilităţii a debitorului.

Contractul de imprumut garantat cu ipoteca autentificat sub numărul … a fost încheiat la data de 16.11.2012, la 9 zile dupa ce paratul a primit prin intermediul agentului procedural somaţia cambiala, având astfel cunoştinţa de procedura de executare ce se desfăşura asupra bunurilor din patrimoniul sau.

Reclamanta apreciază ca nu sunt întrunite conditiile  art. 1562 Cod Civil, intrucat contractul de imprumut garantat cu ipoteca dintre paraţii este Încheiat intre momentul luării la cunoştinţa de executarea silita prin primirea somaţiei cambiale si momentul notarii la Cartea Funciara de către Bej X a somaţiei …/2012, în timp ce paraţii au de fapt domiciliul comun in Bucureşti, in strada Dinamicei nr. 20, sector 3.

De asemenea, arata ca respectivul contract de imprumut este incheiat pentru suma de 35.000 euro care transformata in lei este echivalentul creanţei pentru care a cerut executarea. Susţine că încheierea unui contract de imprumut intre doua persoane ce au acelaşi domiciliu, pentru o suma in euro echivalenta cu suma cu care una dintre parti urma sa fie executata si incheiat in perioada desfăşurării procedurilor de executare silita, dovedeşte in mod clar o încercare de diminuare a bunurilor debitorului care pot fi urmărite, fraudandu-se astfel dreptul unui creditor de a-si îndestula creanţa in condiţiile art. 2324 Cod Civil.

In drept, invoca art. 1562, 2324 Cod Civil

Odata cu cererea de chemare în judecata a depus un set de înscrisuri, respectiv Contractul de iprumut garantat cu ipoteca, Extras de carte funciara, somaţie cambiala, p-v de predare somaţie cambiala, somaţie imobiliara, cerere de incuviintare a executării silite, Răspuns primăria Sector 3.

La data de 13.05.2013 pârâtul a formulat Întâmpinare solicitand respingerea cererii  ca neintemeiata.

Pârâtul susţine că pentru ca acţiunea pauliana sa fie admisibila, este necesar a fi îndeplinite următoarele condiţii cumulative, lipsa uneia atrăgând caracterul neîntemeiat al cererii de chemare in judecata: actul întocmit de către debitor cu un tert sa fie prejudiciabil pentru creditor, prin actul incheiat debitorul sa isi fi mărit ori sa isi fi creat o stare de insolvabilitate iar aceasta imprejurare sa fi fost cunoscuta de către subdobanditorul bunului (cu alte cuvinte, sa existe o complicitate la frauda a terţului achizitor ori cocontractant, in virtutea principiului fraus omnia corrumpit, actul intocmit având un caracter fictiv si drept unic scop sustragerea debitorului de la urmărirea bunurilor de către creditorul ce are impotriva sa o creanţa).

Arata ca intre reclamanta a fost incheiat contractul de vânzare cumpărare si furnizare de mărfuri nr. …/04.05.2012, creditoarea având calitatea de vânzător furnizor. In baza art. 6 din contractul sus-amintit beneficiarul a constituit in favoarea furnizorului o garanţie imobiliara prin ipoteca de rangul I in valoarea de cel puţin 30.000 Euro si interdicţie de grevare si instrainare, obligandu-se sa se păstreze o singura ipoteca pe imobil si sa suplimenteze garanţiile la cererea furnizorului. De asemenea, tot ca si garanţie a fost emis biletul la ordin seria … in suma de 150.000 lei, emis la data de 13.03.2012, având data scadenta la 02.08.2012 si avalizat de către paratul.

Prin urmare, astfel cum rezulta si din cuprinsul contractului de vânzare cumpărare si furnizare de mărfuri nr. …/04.05.2012, eventualele datorii comerciale decurgând din aceasta convenţie au fost garantate, potrivit art.6, prin constituirea unei garanţii imobiliare - ipoteca de rangul I -

In acest sens, a fost incheiat contractul de ipoteca imobiliara autentificat sub nr. ..8/04.05.2012 la BNP Y, reclamanta acceptând in garanţie imobilul situat in localitatea Zimnicea, str…., jud. Teleorman pentru garantarea obligaţiei asumate de către conform contractului de vânzare cumpărare si furnizare de mărfuri nr. …/04.05.2012.

Asa fiind, susţinerile reclamantului din acţiunea introductiva sunt inexacte întrucât creanţa derivând din acest contract nu a fost garantata numai cu biletul la ordin avalizat de către paratul ci si cu imobilul situat in localitatea Zimnicea, str. …, jud. Teleorman, îndestulător pentru acoperirea creanţei pe care o invoca

Susţine paratul că în fapt reclamanta nu se poate îndrepta, pentru indestularea creanţei sale, cu prioritate impotriva avalistului, fara a incerca, mai intai, sa recupereze creanţa pe calea garanţiei reale imobiliare (in cazul de fata, ipoteca de rangul I instituita asupra imobilului situat in localitatea Zimnicea, str…, jud. Teleorman). Cu atat mai mult, contractul de ipoteca asupra apartamentului nr… situat in Bucureşti, str. … (fosta …), …, sector 3 nu reprezintă un act fraudulos, intocmit in scopul sustragerii paratului de la executarea obligaţiei ce deriva din raporturile contractuale amintite anterior intrracat acesta nu reprezintă un act fictiv, fiind intocmit in forma autentica iar suma de bani a fost remisa cu titlu de imprumut in fata notarului, actul autentic având rol inclusiv de chitanţa descarcatoare.

De asemenea, arata ca simpla incheiere a unui act de dispoziţie asupra unui bun imobil (in cazul de fata constituirea unei ipoteci in baza unui contract de imprumut al cărui caracter fictiv nu a fost dovedit) nu este apta sa conducă sine qua non la concluzia evidenta si indubitabila ca scopul real a fost micşorarea patrimoniului debitorului si sustragerea acestuia de la urmărire silita, cu atat mai mult cu cat asupra imobilului ipotecat prin contractul a cărui anulare se solicita mai apasă o sarcina (numita având un drept de abitatie viagera).

Pâratul arata ca în fapt, reclamanta este beneficiara unui contract de ipoteca valabil încheiat, având drept obiect imobilul situat in localitatea Zimnicea, str. …, jud. Teleorman, imobil care depăşeşte cu mult valoarea creanţei invocate (35.000 Euro), iar prin contractul de ipoteca nou-incheiat drepturile si interesele patrimoniale ale reclamantei nefiind lezate in niciun fel.

Odata cu Întampinarea s-a depus un set de înscrisuri, respectiv imputernicire avocaţiala, contractul de ipoteca imobiliara autentificat  sub nr. …/04.05.2012 la BNP Y, declaraţie de suport tehnic si financiar autentificata sub nr. …/04.05.2012 la BNP Veritas.

La data de 19.05.2013 pârata a formulat întâmpinare solicitand instanţei sa  respinga ccererea ca neîntemeiata aratand ca in luna decambrie 2012 paratul i-a solicitat un imprumut de 35000 Euro care i-a acordat-o cu constituirea unei garanţii imobiliare, suma urmana a-i fi restituita de către acesta la data de 16.11.2013 potrivit convenţiei.

In acest sens s-a incheiat contractul de imprumut cu garanţie imobiliara autentificat sub nr. …/16.11.2012 de B.N.P. Z, constituindu-se o ipoteca asupra apartamentului nr. 30 situat in Bucureşti, str. … ( fosta … ), …. , proprietatea paratului, ipoteca care a fost inscrisa Cartea Funciara a imobilului ipotecat.

La data încheierii contractului de imprumut apartamentul nr. 30 nu era grevat de sarcini, servituti sau creanţe asa cum rezulta din extrasul de carte funciara pentru autentificare nr. …/12.11.2012 eliberat de B.C.P.I. Bucureşti sect. 3 si nici de creanţe fiscale asa cum rezulta din certificatul de atestare fiscala nr. … din data de 15.11.2012 emis de către Consiliul Local Sector 3 Bucureşti - D.I.T.L., atat extrasul de carte funciara pentru autentificare cat si certificatul de atestare fiscala facand parte integranta din contractul de imprumut incheiat.

In consecinţa, susţine parâra ca nu-i poate fi imputata lipsa de diligenta a reclamantei de a solicita si obţine notarea in Cartea Funciara a dreptului sau de creanţa sau cel puţin instituirea unei interdicţii de instrainare sau grevare cu sarcini asupra apartamentului nr. … situat la adresa de mai sus ; in condiţiile in care , cu mult timp înainte de încheierea contractului de imprumut, debitorul începuse sa acumuleze datorii fata de reclamanta, lucru recunoscut de altfel de către reclamanta chiar prin cererea de chemare în judecata. Astfel încat este culpa reclamantei ca, din momentul în care si-a dat seama ca debitorul a devenit rau platnic, nu a depus diligente pentru a-si asigura îndestularea creanţei sale de la debitor sau de la avalistul si de a face cunoscut terţilor ca are o creanţa impotrîva debitorul si a avalistului.

Cu privire susţinerea reclamantei referitoarea la faptul ca la data încheierii contractului de imprumut pâarata si paratul aveau acelaşi domiciliu ar dovedi încercarea de fraudare a dreptului de creanţa al acesteia, părata susţine ca suma împrumutata este de 35000 Euro, o suma foarte mare pe care a împrumutat-o pâratului tocmai pentru ca î1 cunoştea ca fiind un om serios si care are o proprietate care sa-i permită recuperarea creanţei in situaţia unei eventuale nerestituiri la termen a sumei împrumutate, cu atat mai mult cu cat pârâta domicilia efectiv in oraşul Voluntari, str. … jud. Ilfov, iar paratul nu mai domiciliază la adresa din Bucureşti, str. …, sect. 3 de aproximativ 2 ani, acesta mutandu-se la o alta adresa .

Mai mult decât atat, contractul de împrumut cu ipoteca a fost întocmit in forma autentica, iar suma de 35000 Euro a fost remisa, cu titlu de împrumut în fata notarului, actul autentic având rol inclusiv de chitanţa descarcatoare .

Apreciaza ca  reclamanta ar trebui sa-si precizeze acţiunea introductiva de instanţa.întrucât desi solicita sa se dispună anularea contractului de imprumut, in motivarea in fapt face vorbire, pe de o parte de inopozabîlitatea contractului de imprumut, iar pe de alta parte vorbeşte de existenta simulatiei in prezenta cauza , pentru ca dupa aceea sa-si intemeieze in drept acţiunea pe dispoziţiile art. 1562 si ale art. 2324 NCC .

Astfel, reclamanta ar trebui sa arate daca intelege sa solicite anularea contractului de imprumut ca urmare a simulatiei contractului de imprumut încheiat si atunci sa arate care este actul simulat, sau înţelege sa solicite constatarea inopozabilîtatîi acestuia , intrucat fiecare dintre acestea are un alt temei juridic, cauze si obiect diferite si administrarea unor probatorii diferite sub aspectul tezei probatorii, solicitand instanţei  sa-i puna in vedere reclamantei sa-si precizeze acţiunea sub aspectul obiectului cererii de chemare in judecata pentru ca si eu sa-mi pot formula apărările corespunzătoare .

In drept, isi intemeieza prezenta cerere pe dispoziţiile art. 205 si următoarele cod proc. civ.

La data de 13.05.2013 pârâtul a depus raspuns la Intampinarea depusa de  parata prin care recunoaste apărările formulate parata, solicitand instanţei sa puna în vedere reclamantei sa-si precizeze acţiunea deoarece desi aceasta solicita anularea contractului de imprumut, in motivare  vorbeşte de inopozabilitatea contractului de imprumut cat si de existenta simulatiei , pentru ca sa indice ca temei de drept dispoziţiile art. 1562 si ale art. 2324 NCC .

La data de 13.05.2013 pârata  a depus raspuns la Intampinarea depusa de  paratului parata prin care recunoaste susţinele acestuia formulate prin  întâmpinarea depusa la dosar.

La data de 16.05.2013 reclamanta a depus cerere  precizatoare solicitand instanţei ca prin hotararea pe care o va pronunţa sa admita acţiunea introductiva astfel cum este precizata, si in consecinţa sa stabileasca ca fiind inopozabil fata de reclamanta Contractul de imprumut cu garanţie imobiliara autentificat sub nr. …/06.11.2012 la Biroul Notarial AB incheiat intre debitorul in calitate de imprumutat-garant ipotecar, pe de o parte, si terţul in calitate de imprumutator- creditor ipotecar, pe de alta parte si sa dispuna înscrierea in Cartea funciara Nr. … Bucureşti, Sectorul 3, a declaraţiei de inopozbilitate a acestui contract, fata de subscrisa.  Cu cheltuieli de judecata.

In fapt, a aratat ca sunt indeplinite in mod cumulativ condiţiile acţiunii pauliene prevăzute prin art. 1.562-1.563 C. civ., întrucat creanţa reclamantei in calitate de creditor- in cuantum de 150.000 lei-materializata in Biletul la Ordin Seria … din 13.03.2012, avalizat de debitorul, este certa, lichida si exigibila- in sensul dispoziţiilor art. 1.563 C. civ, fiind  irelevant faptul ca potrivit art. 6 din Contractul de vanzare-cumparare si furnizare de mărfuri nr. …/04.05.2012 a fost incheiat intre parti contractul de ipoteca nr. …/2012 privind imobilul din loc. Zimnicea, dat fiind faptul ca in primul rand, creanţa ce deriva din executarea acestui contract, a fost garantata inclusive cu acest bilet la ordin.

De asemenea, susţine ca în fapt, creanţa creditorului este anterioara încheierii Contractului de imprumut cu garanţie imobilara din 06.11.2012 incheiat de debitor cu terţul, respectiv al actului a cărui inopozabilitate o solicitam, la data incheierii acestui contract, titlul de creanţa fiind pus in executare silitasi constituind obiectul dosarului executonal nr. …/2012 al BEJ X.

Actul incheiat de debitor cu terţul - Contractul de imprumut cu garanţie imobiliara autentificat sub nr. …/06.11.2012- este de natura a creea un prejudiciu reclamantei, in calitate de creditor-reclamant, in sensul art. 1.562 alin. 1 C. civ.

Totdata, apreciaza că debitorul nu poate contesta opţiunea subscrisei de a-si recupera creanţa prin urmărirea averii imobiliare a avalistului debitor.

În susţinerea fraudei debitorului, reclamanta menţioneaza ca prin incheierea Contractului de imprumut al cărui inopozabilitate o solicita, debitorul a avut cunoştinţa ca in acest mod isi creaza o stare de insolvabilitate iar sub acest aspect, nu este necesar ca atitudinea sa subiectiva sa imbrace forma intenţiei de pagubire a debitorului sau a dolului.

Cu privire la complicitatea terţului la frauda debitorului (art. 1562 alin. 2 C. civ.) precizează ca terţul, la data incheierii Contractului de imprumut cu garanţie imobiliara a cărui inopozabilitate o solicitam, cunoştea faptul ca prin incheierea acestui contract, se creaza ori se măreşte starea de insolvabilitate a debitorului, iar terţul,  a reuşit sa procure suma de 35.000 euro care face obiectul împrumutului  intr-un termen atat de scurt. 

In drept, a invocat dispoziţiile art. 1.562-1.565 C. civ.

La data de 03.06.2013 reclamanta  a depus raspuns la intampinarile paraţilor, învederand faptul ca cererea de chemare in judecata a fost inregistrata la instanţa la data de 11.03.2013, aceasta  indeplinind cerinţele prevăzute de art. 194-197 C. pr. civ. . Prin cererea adiţionala inaintata la dosarul cauzei la data de 13.05.2013, reclamanta si-a precizat petitul acţiunii pauliene si a argumentat starea de fapt, inclusiv condiţiile prevăzute de lege pentru admisibilitatea acestei acţiuni, răspunzand intampinarii formulate de paraţi.

Mai susţine reclamanta ca cele doua intampinari comunicate reprezintă răspunsul paratului la întâmpinarea paratei si răspunsul paratei la întâmpinarea paratului.

De asemenea, solicita sa se aiba in vedere lipsa de sinceritate si caracterul fictiv al

răspunsurilor paraţilor si sa se retina astfel complicitatea terţului la frauda debitorului.

In probatiune, solicita prezumţiile judiciare, incuvintarea interogatoriului paraţilor, mărturisirea judiciara a paraţilor, proba cu inscrisuri.

În cauză, instanţa a administrat proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriile reciproce şi proba testimonială în cadrul căreia au fost audiaţi martorii.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

În fapt, între reclamanta şi firma s-au desfăşurat o serie de relaţii comerciale, având ca obiect vânzare-cumpărare de produse alimentare (carne), concretizate prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare nr…/04.05.2012.(f.128-129 vol.I).

Executarea obligaţiilor asumate de către firma a fost garantată prin emiterea biletului la ordina seria … în sumă de 150.000 lei avalizat de pârâtul. (fila 125 vol.I)

În acelaşi timp, la data de 04.05.2012, între prin mandatar, s-a încheiat contractul de ipotecă imobiliară prin care s-a instituit ipotecă imobiliară până la concurenţa sumei de 30.000 euro, , în favoarea creditorului ipotecar, asupra imobilului situat în Zimnicea, … , jud. Teleorman (filele 37-38 vol.I) pentru garantarea obligaţiei asumate de către conform contractului de vânzare-cumpărare şi furnizare de mărfuri înregistrat sub nr…/04.05.2012, încheiat cu creditoarea.

Conform extrasului Oficiului Naţional al Registrului Comerţului pârâtul are calitatea de asociat în cadrul firmei.

Din declaraţia martorului, rezultă că o perioadă destul de lungă de timp, pârâtul s-a aflat în relaţii bune cu domnul Clim care este directorul general al societăţii reclamantei. O perioadă relaţiile au decurs normal, îndeplinind obligaţiile financiare faţă de societetea reclamantă, iar la un moment dat refuzul de a plăti marfa livrată a devenit evident.

În vederea punerii în executare silită a biletului la ordin seria … în sumă de 150.000 lei, creditoarea s-a adresat Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti pentru a se pronunţa încuviinţarea executării silite.

La data de 06.11.2012 se emite de către BEJ X somaţia cambială împotriva debitorului, aceasta fiind comunicată personal la data de 07.11.2012 (filele 13-14).

La data de 16.11.2012, între pârâta, în calitate de împrumutător-creditor ipotecare şi pârâtul, în calitate de împrumutat-garant ipotecare,  a fost încheiat contractul de împrumut cu garanţie imobiliară pentru suma de 35.000 Euro, împrumut ce a fost garantat cu dreptul de proprietate asupra apartamentului nr.30 situat în Bucureşti, sector 3.

În drept, conform art.1562 alin.(1) C.civ., dacă dovedeşte un prejudiciu, creditorul poate cere să fie declarate inopozabile faţă de el actele juridice încheiate de debitor în frauda drepturilor sale, cum sunt cele prin care debitorul îşi creeză sau îşi măreşte o stare de insolvabilitate, iar conform alin.(2) Un contract cu titlu oneros sau o plată făcută în executarea unui asemenea contract poate fi declarată inopozabilă numai atunci când terţul contractant ori cel care a primit plata cunoştea faptul că debitorul îşi creează sau îşi măreşte starea de insolvabilitate.

Pentru a putea, insa, intenta aceasta actiune trebuie sa fie implinite mai multe conditii si anume, creditorul sa fi suferit un prejudiciu, constând în faptul ca, prin actul pe care-l ataca, debitorul si-a cauzat sau si-a mărit o stare de insolvabilitate, frauda debitorului, constând în aceea ca debitorul a avut cunostinta de rezultatul păgubitor al actului faţă de creditor, sa existe o creanta certa, lichida si exigibila a creditorului, anterioara actului atacat si complicitatea tertului la frauda.

Conditiile privind actul implica un element material si unul moral – prejudiciul si frauda – ce trebuie dovedite in cadrul procedurii judiciare de catre reclamant, respectiv de creditorul fraudat, astfel ca in vreme ce elementul prejudiciu, ca element material, poate fi in mod facil dovedit prin orice mijloc de proba, elementul frauda (elementul moral) ce reprezinta un element de natura psihica (format in mintea debitorului) este mai dificil de probat, si oricum imposibil prin mijloace de proba directe (pentru ca ar presupune o introspectie). Acest element se va dovedi prin orice mijloc de proba (indirecta) ce va evidentia acele imprejurari care sa formeze convingerea ca debitorul la data facerii actului (sau anterior) cel putin cunoaste ca prin aceasta creeaza un prejudiciu creditorului.

În speţă, prejudiciul pretins de către reclamantă constă în faptul că prin încheierea la o distanţă de 9 zile după primirea somaţiei cambiale, a unui contract de împrumut garantat cu ipotecă imobiliară, debitorul şi-a mărit starea de insolvabilitatea, grevând cu o sarcină un imobil care ar putea fi supus executării silite începute.

Sub acest aspect, instanţa reţine că deşi reclamanta invocă un prejudiciu eventual ce l-ar putea suporta, în fapt, deşi s-a instituit o garanţie reală asupra unui imobil din patrimoniul debitorului urmărit, în concret, acesta nu a ieşit din acea sferă.

Această împrejurare este dovedită prin faptul că pârâta deşi a intervenit în faza executării silite pornite de reclamanta, reclamanta nu este împiedicată să urmărească  un bun asupra căruia o altă persoană are garanţie reală imobiliară.

Reclamanta îşi poate valorifica propria garanţie reală asupra imobilului din Zimnicea, garanţie instituită de, iar cu respectarea art.564 din Codul de procedură civilă de la 1865 poate proceda şi la urmărirea bunului garantat în favoarea pârâtei.

Potrivit art. 564 C.proc.civ de la 1865 dacă există creditori care, asupra bunului vândut, au drepuri de gaj, ipotecă sau alte drepturi de preferinţă conservate, în condiţiile prevăzute de lege, la distribuirea sumei rezultate din vânzarea bunului, creanţele lor vor fi plătite înainte creanţelor prevăzute la art. 563 alin.(1) lit.b.

Sub acelaşi aspect, instanţa reţine că în baza aceluiaşi bilet la ordin reclamanta se putea îndrepta împotriva debitoarei principale, până la intrarea în insolvenţă, ulterior putându-se înscrie la masa credală în procedura prevăzută de Legea nr. 85/2006. Instanţa remarcă şi faptul că de la data scadenţei biletului la ordin 02.08.2012 şi până la deschiderea procedurii insolvenţei, 22.10.2014, au trecut mai mult de doi ani de zile în care reclamanta putea face demersuri în vederea executării silite.

Instanţa apreciază deci, că reclamanta nu a facut pe deplin dovada pozitiva a acestei conditii, nefiind suficient sa se probeze obligatia paratului de plata a unor sume de bani (restituiriea împrumutului), ci fiind obligatorie cu necesitate dovedirea insolvabilitatii patrimoniului paratului. Or, reclamanta nu a administrat dovezi concludente si pertinente in acest sens, creanţa sa fiind garantată cu un alt imobil, iar pârâtul are în proprietate un bun mobil- fila 15 vol I.

Referitor la cerinta existentei in patrimoniul reclamantei a unei creante certe, licgide si exigibile, instanta retine ca fiind dovedit acest element, prin existenţa biletului la ordin seria … emis la 13.03.2012 cu scadenţă la 02.08.2012.

In ceea ce priveste a treia conditie, aceea a fraudei debitorului, instanta retine ca,  esential in determinarea acesteia este elementul intentional care l-a condus pe parat sa-si creeze starea de insolvabilitate mentionata. In acest sens, instanta retine ca la câteva zile după primirea somaţiei cambiale, pârâtul a contractat un împrumut de la pârâta.

Probele administrate în cauză relevă faptul că pârâta dispunea de suma de bani împrumutată, înstrâinând anumite imobile, în acest sens este răspunsul la interogatoriu, fila 137 vol.I şi înscrisurile aflate la filele 138-144 vol.I.

De altfel, din declaraţia martorului -fila 50 vol.II,  rezultă că acesta a împrumutat pârâtului suma de 7000 euro în luna aprilie 2012, sumă ce a fost restituită în luna noiembrie a aceluiaşi an, exact în luna contractării împrumutului de către pârât.

Din aceste împrejurări instanţa apreciază că împrumutul nu a avut un caracter formal, iar cel puţin, parţial, acesta a fost folosit în alte scopuri, cum ar fi stingerea unor datorii.

În concluzie, instanţa constată că nu s-a dovedit în cauză frauda debitorului în contractarea unui împrumut pe care ar intenţiona să nu-l restituie şi astfel pârâta să procedeze la executarea silită a garanţiei sale.

 Relativ la cea de-a patra cerinta a actiunii revocatorii, aceea a complicitatii tertului la frauda, instanta retine ca aceasta presupune ca tertul a cunoscut ca debitorul a devenit insolvabil prin incheierea actului atacat

Într-adevăr,  pârâtul şi se află într-o relaţie strânsă, fiind fiul soţului său, însă esenţial ar fi fost să fie dovedită intenţia de a participa la mărirea stării de insolvabilitate. Instituirea unei ipoteci ca şi o garanţie pentru restituirea împrumutului nu poate fi reproşată pârâtei, fiind la libera apreciere a părţilor întinderea şi garantarea obligaţiilor, acesta manifestând doar un comportament diligent care nu intră în sfera noţiunii de fraudă în detrimentul altor creditori ai pârâtului.

Din declaraţia martorului, rezultă într-adevăr că pârâtul a solicitat ajutorul financiar al pârâtei, şi deşi se poate prezuma că o persoană care solicită împrumut o sumă de bani, are nevoi financiare, prezumţia nu poate conduce spre concluzia, că s-a intenţionat din partea pârâtei, crearea stării de insolvabilitate.

Manifestarea de vointa a părtilor la incheierea unui act juridic are un caracter intuitu personae si nimanui nu-i este ingaduit sa intervina, fara acordul partii, in procesul formarii si exteriorizarii vointei individuale. Imprejurarea ca paratul, proprietar al imobilului in litigiu, a inteles sa contracteze o sumă relativ mare de bani ce a fost garantată cu o ipotecă asupra imobilului în discuţie,  nu indreptateste reclamanta sa conteste respectivul act juridic de grevare cu ipotecă a bunului urmărit, atata vreme cat mijlocul procedural ales, respectiv actiunea revocatorie nu intruneste cerintele pentru promovarea unui asemenea demers judiciar.

Instanţa apreciază că în speţă sunt aplicabile dispoziţiile alin.(2) din art.1562 C.civ., terţul contractant- pârâta trebuind să cunoalscă că debitorul îşi creează sau îşi măreşte starea de insolvabilitate.

Contractul  de împrumut de consumaţie care are ca obiect o sumă de bani, până la proba contrară conform art.2159 alin.(2) C.civ., se prezumă a fi cu titlu oneros.

Într-adevăr, aşa cum a menţionat şi reclamanta contractul de împrumut transferă dreptul de proprietate asupra lucrului, adică asupra sumei de bani, nu asupra garanţiei imobiliare şi este un contrat unilateral din prisma faptului că dă naştere la obligaţii numai pentru împrumutat, împrumutătorul neavând obligaţii întrucât predarea lucrului a făcut parte din momentul încheierii contractului. Astfel, împrumutătorul era legitim îndreptăţit la constituirea unei garanţii în vederea asigurării restituirii sumei de bani împrumutate.

In plus, instanta retine ca recurgerea la prezumtiile judiciare, simple nu este posibila in cauza, intrucat, prezumtia simpla, spre deosebire de cea legala relativa, nu duce la rasturnarea sarcinii probei, astfel incat, pentru ca judecatorul sa poata face rationamentul pe care se fundamenteaza prezumtia simpla, partea care face propunerea inaintea judecatii trebuie sa-si dovedeasca pretentiile. Intrucat imprejurarile dovedite de reclamanta nu au greutatea si puterea de a naste probabilitatea, nefiind temeinice, adica suficiente prin ele insele in dovedirea faptului vecin si conex, instanta nu poate uza de prezumtia simpla in dovedirea faptului generator de drepturi, nefiind indeplinita una din conditiile instituite de art. 329 C.proc.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

 HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea formulată de reclamanta şi pe pârâtii ca neîntemeiată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 27.02.2015.