Pretentii despăgubiri, excepţia netimbrării

Dosar nr. …../4/2012

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREŞTI

SECŢIA CIVILĂ

Î N C H E I E R E

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE 08.04.2013

COMPLETUL CONSTITUIT DIN:

PREŞEDINTE ……..

GREFIER : …….

Pe rol se află soluţionarea cauzei civile privind pe reclamanţii ….. în contradictoriu cu pârâta ……, având ca pretenţii.

La apelul făcut în şedinţă publică au răspuns reclamanţii prin avocat, pârâta prin avocat.

Procedura de citare este legal  îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Avocatul pârâtei depune la dosar o procură specială prin care a fost investit de către …….. Invocă excepţia netimbrării cererii de chemare în judecată şi solicită anularea acţiunii ca netimbrată, apreciind ca reclamanţii nu au achitat taxa judiciara de timbru unităţii fiscale corespunzătoare respectiv D.I.T.L. sector 4, pe cale de consecinţă solicită anularea acţiunii ca neîntemeiată.

Avocatul reclamanţilor au domiciliul în străinătate. Menţionează faptul că taxa judiciară de timbru a fost achitată. Solicită în cazul în care instanţa consideră necesar, acordarea unui termen pentru a achita taxa judiciară de timbru.

Nemaifiind alte cereri de formulat şi probe de administrat instanţa constată pricina în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fondul cauzei.

Reclamanţii prin avocat solicit admiterea acţiunii astfel cum a fost precizată la termenul din 08.10.2012, obligarea pârâtei la plata  sumei menţionate în cererea principală şi precizată. Solicită sa se constate ca pârâta a fost împuternicită să încaseze banii. Mai solicită să se constate că pe parcursul a 7 luni pârâta a formulat depozite şi îşi ridica dobânda rezultată. Recunoaşte că a încasat o sumă de bani, iar pârâta a încasat mai multe sume de bani.

Pârâta pin avocat precizează ca filele 158, 161 şi 162 trasează prezenta speţă. Actele depuse la dosar, sunt semnate de reclamantul ……., necontestate de pârâtă şi sunt datata ianuarie 2009 – martie 2009. Mai afirmă faptul că reclamantul ….., a ştiut încă din anul 2005 că pârâta încasează aceste sume de bani. Solicită admiterea excepţiei prescripţiei dreptului material la acţiune. Pe fondul cauzei solicită respingerea acţiunii.

Instanţa, în temeiul dispoziţiilor art. 150 Cod procedură civilă, declară închise dezbaterile pe fondul cauzei şi reţine cauza spre soluţionare.

I N S T A N Ţ A

Având nevoie de timp pentru a delibera precum şi pentru a da  posibilitatea părţilor să depună la dosar concluzii scrise, în temeiul art. 260 Cod procedură civilă, va amâna pronunţarea, motiv pentru care,

D I S P U N E

Amână pronunţarea la data de 15.04.2013.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 08.04.2013.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Dosar nr. …../4/2012

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREŞTI

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. 4972

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE 13.05.2013

COMPLETUL CONSTITUIT DIN:

PREŞEDINTE : …….

GREFIER : …..

Pe rol se află soluţionarea cauzei civile privind pe reclamanţii ……… în contradictoriu cu pârâta ………., având ca pretenţii.

Dezbaterile si susţinerile părţilor au fost consemnate in încheierea de şedinţă din data de 08.04.2013 care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea succesiv la data de 13.05.2013.

I N S T A N Ţ A

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 10.04.2012 sub nr. de mai sus, reclamanţii …….. si ……. au solicitat în contradictoriu cu pârâta …… o hotărâre prin care să fie obligată pârâta la plata către ……… a sumei de 5.204,88 lei (1/8 din suma de 41639,04 lei), incasata de către aceasta si obligarea paratei la plata dobânzii legale calculate la aceasta suma de la data de 14.09.2005 si pana la data plaţii efective către reclamantul ……..;  la plata către ………. a sumei de 3.300 lei, incasata de către aceasta cu titlu de cheltuieli de judecata conform sentinţei civile nr. 2885 pronunţata la data de 24.05.2004 de Judecătoria Sector 5 Bucureşti, in soluţionarea dosarului nr. 3484 / 2004 si obligarea paratei la plata dobânzii legale calculate la aceasta suma de la data de 14.09.2005 si pana la data plaţii efective către reclamantul ……..; la plata către …. a sumei de 5.204,88 lei (1/8 din suma de 41639,04 lei), incasata de către aceasta si obligarea paratei la plata dobânzii legale calculate de la data de 14.09.2005 si pana la data plaţii efective către reclamantul ……..; la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de soluţionarea prezentului proces (taxa de timbru, onorariu avocat, etc.)

În motivarea cererii, reclamanţii au arătat că prin sentinţa civila nr. ….pronunţata la data de 24.05.2004 de Judecătoria Sector 5 Bucureşti, in soluţionarea dosarului nr. ……. / 2004 sentinţa rămasa definitiva si irevocabila prin decizia civila nr. …. pronunţata la data de 20.05.2005 de Tribunalul Bucureşti, Secţia a III - a Civila, s-a admis cererea formulata de reclamanţii …….. ……, prin care …….., in calitate de reprezentant al Statului Roman, a fost obligata la plata contravalorii a 982,92 grame aur fin conţinut in cele 177 monede de aur confiscate de la autorul reclamanţilor, ………. (pe care l-au moştenit conform certificatului de calitate de moştenitor nr.22/31.01.2002 in cote de 1/8 fiecare), calculata in funcţie de preţul practicat de …. la data plaţii efective, precum si la plata sumei de 33.000.000 lei ( 3.300 RON ) cu titlu de cheltuieli de judecata catre ……... Prin decizia civila nr. 944 R pronunţata la data de 20.05.2005 de Tribunalul Bucureşti, Secţia a III - a Civila s-a respins ca nefondat recursul declarat de ….i a obligat recurenta la plata sumei de 1.300 lei (13.000.000 lei vechi) cu titlu de cheltuieli de judecata.

Arată că, datorita faptului ca nu locuiesc in România, prin procuri speciale au împuternicit-o pe parata …… sa încaseze in numele reclamanţilor sumele ce li se cuvin ca si despăgubiri in conformitate cu sentinţa civila nr. ………pronunţata la data de 24.05.2004 de Judecătoria Sector 5 Bucureşti, in dosarul nr. ….. / 2004, sentinţa rămasa definitiva si irevocabila, prin care …… a fost obligata la achitarea catre subsemnaţii a valorii de 982,92 g aur fin, precum si cheltuielile de judecata menţionate in hotărârile judecatoresti. Sens in care, la solicitarea paratei …….. s-au prezentat la notariate, unde au solicitat autentificarea unor procuri necesare pentru realizarea celor de mai sus, acestea fiind expediate prin posta pe adresa paratei.

Menţionează reclamanţii faptul ca atat anterior rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti, cat si pe parcursul judecaţii, …….. a trimis paratei diverse sume de bani in vederea demarării procedurilor judiciare, cat si finalizării acestora, asa cum rezulta din transferurile realizate prin western union, chitante ataşate cererii.

De asemenea, ………. a fost imputernicita sa deschidă cont bancar pe numele reclamanţilor la … in care sa fie transferaţi banii, sa faca operaţiuni in cont, sa îi reprezinte in relaţia cu …..in vederea incasarii sumelor de bani specificate in sentinţa civila nr. ….pronunţata la data de 24.05.2004 de Judecătoria Sector 5 Bucureşti.

Mai arată reclamanţii, o perioada de timp au mai ţinut legătura cu aceasta, parata informandu-i de mai multe ori ca inca nu s-a reuşit incasarea banilor din diverse motive de ordin birocratic, promitandu-le ca imediat ce se vor vira banii in cont, vor fi anunţaţi. Ulterior, au incercat in nenumărate rânduri sa ia legătura cu mandatara, insa fara nici un rezultat, pierzând orice contact cu aceasta; au solicitat mai multor persoane sa se intereseze de situaţia executării sentinţei enunţate, dar datorita faptului ca aceştia nu posedau procuri nu au obţinut informaţii relevante.

Precizează că în cursul anului 2009, ….. a venit in România si a inceput demersurile legale pentru a se informa asupra stadiului executării sentinţei civile nr. ….. pronunţata la data de 24.05.2004 de Judecătoria Sector 5 Bucureşti si, eventual, pentru a intra in posesia acestor sume. În acest sens, la data de 29.06.2009 a înaintat un memoriu la ….. prin care a solicitat sa i se comunice data cand va intra in posesia acestor sume de bani, iar prin adresa nr. 1570 / 14.07.2009 ….. i-a comunicat faptul ca ….., in calitate de mandatara, a incasat suma de 44.939,04 lei, prin ordinul de plata nr. ……./ 14.09.2005 si care, conform notei comunicate de .. se constituia din contravaloarea a 982,92 grame aur fin X 41,04 lei/gram aur fin din ziua de 14.09.2005 (40.339,04) si a sumei de 4.600 lei reprezentând cheltuieli de judecata si onorariu avocat (din care suma de 3.300 era datorata de ….cu titlu de cheltuieli de judecata către ……).

Apreciază reclamanţii că termenul de prescripţie curge de la data de 14.07.2009, cand au primit adresa nr. 1570 de la ….. prin care au fost instiintati ca parata …….. a ridicat suma de 44.939.04 in numele nostru, in calitate de mandatara pe care nu ni i-a remis; de altfel, mandatara – parata nu i-a informat in nici un mod asupra faptului ca ar fi ridicat pentru aceştia vreo suma de bani ce decurgea din executarea sentinţei civile nr. ….. pronunţata la data de 24.05.2004 de Judecătoria Sector 5 Bucureşti.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 1532 şi urm. C civ, decretul 167/1958, art. 142 şi 201 din legea 71/2011.

În susţinerea cererii reclamanţii au anexat, în copie: certificat de calitate moştenitor; adresa nr. 1570 / 14.07.2009 emisa de ……; memoriu nr. 1570 / 29.06.2009; nota nr. 16963 / 2005; ordin de plata din 14.09.2005; sentinţa civila nr. ….5 pronunţata la data de 24.05.2004 de Judecătoria Sector 5 Bucureşti, in dosarul nr. …. 2004; decizia civila nr. … pronunţata la data de 20.05.2005 de Tribunalul Bucureşti, Secţia a III - a Civila; cerere nr….. 23.06.2005; cerere nr. 1… / 28.07.2005; procuri speciale; sentinţa civila nr. 2557/25.03.2011, pronunţata de către Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, in soluţionarea dosarului cu nr….2010; sentinţa civila nr. …...05.2010. pronunţata de către Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, in soluţionarea dosarului cu nr. …./2009; transferuri băneşti …..; oferta reala de plata; imputernicire avocaţiala.

Cererea a fost legal timbrată.

La data de 05.10.2012 pârâta a depus întâmpinare prin care a invocat prescripţia dreptului material la acţiune precum şi respingerea ca neîntemeiată a acţiunii, pe fondul cauzei.

În motivare, pârâta a arătat că termenul de prescripţie, de principiu, începe la data la care mandanţii cunosc efectiv că a devenit scadentă obligaţia de a li se da socoteală sau, respectiv, la momentul la care mandanţii ar fi trebuit să cunoască acest fapt şi că, prin probele administrate, vor demonstra că mandanţii trebuiau să cunoască despre exigibilitatea obligaţiei de socoteală la un moment anterior datei de 14.07.2009.

Pe fondul cauzei, pârâta a susţinut că sunt nereale afirmaţiile reclamanţilor cu privire la nesocotirea de către subsemnata a obligaţiilor contractuale ce îi reveneau; în realitate, a existat o deplină desocotire între părţi,  nedatorând nicio sumă reclamanţilor.

Mai arată că reclamantul ……… a fost un foarte bun prieten al soţului său (care a murit in 1994), iar în anul 2002 i-a cerut să îl ajute să işi recupereze banii si proprietăţile cuvenite ca efect al moştenirii primite de la bunicul său, fiind împuternicită în acest sens să se ocupe de formalităţile aferente de către ……., de către fratele lui, ……… şi de către încă 3 persoane, veri ai reclamanţilor (total 5 moştenitori).

Se precizează că a obţinut, în contul restituirii unor monede, de la …….., o sumă de bani ce a fost vărsată de către ………. într-un cont deschis pe numele său la ……..., cont în care nu a efectuat nicio operaţiune, dar în anii 2006 şi 2007 a achitat diverse sume de bani reclamantului, bilete de avion, etc, îndeplinind însărcinările care au decurs din mandatarea sa ca urmare a relaţiei de prietenie existente între ……. şi defunctul soţ, suportând din bani personali anumite cheltuieli, de transport, de legalizări, fotocopieri, etc, absolut benevol.

Întâmpinarea nu a fost întemeiată în drept.

Prin încheierea din 08.10.2012 instanţa a unit cu fondul cauzei excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune şi a încuviinţat pentru părţi proba cu înscrisuri, interogatorii reciproce şi proba testimonială.

Prin cererea din 08.04.2013 pârâta invocă şi excepţia netimbrării acţiunii de către reclamanţi, arătând că taxa de timbru nu ar fi trebuit achitată în contul DGITL sector 3 ci, în contul DGITL sector 4.

Analizând cu prioritate excepţia netimbrării cererii de chemare în judecată, instanţa reţine următoarele:

În drept, taxele de timbru și de timbru judiciar, potrivit dispozițiilor art. 20 alin. 1 din Legea nr. 146/1997 modificată și completată și dispozițiile art. 9 alin. 1 din OG nr. 32/1995 modificată și completată se datorează anticipat.

În situația în care taxa de timbru și timbrul judiciar nu au fost plătite în cuantumul legal la momentul înregistrării cererii, instanța are obligația să pună în vedere părților să achite suma datorată până la primul termen de judecată conform dispozițiilor art. 20 alin. 2 din Legea nr. 146/1997 modificată și completată și art. 9 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995 modificată și completată.

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 36 alin. 2 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru în cazul în care acțiunile sau cererile nu cuprind datele sau documentația necesară calculării taxelor, instanța pune în vedere părții să precizeze valoarea cererii până la termenul de judecată sub sancțiunea anulării acțiunii.

Conform chitanţelor depuse la dosarul cauzei, reclamanţii au achitat taxa judiciară de timbru în contul DGITL sector 3 în loc de sector 4, dar destinatarul final al acestor sume este tot statul.

Art. 19 din Legea nr. 146/1997 prevede că taxele judiciare de timbru se plătesc în numerar, prin virament sau în sistem on-line, în contul bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale în care îşi are domiciliul sau reşedinţa, ori, după caz, sediul fiscal debitorul taxei.

Tot legea prevede că debitorul taxei trebuie să suporte şi costurile operaţiilor de transfer al sumelor datorate ca taxă judiciară de timbru.

În cazul tipic, în litigiile civile reclamantul trebuie să plătească taxa în contul unităţii administrativ-teritoriale în care are domiciliul sau sediul fiscal. Numai dacă debitorul taxei nu are nici domiciliul, nici reşedinţa, nici sediul în România, taxa urmează a fi plătită în contul bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale în care se află sediul instanţei la care se depune acţiunea sau cererea.

Legea nr. 146/1997 nu prevede vreo sancţiune pentru plata greşită a taxelor sau vreun mecanism de transfer al sumelor greşit încasate. Ar fi excesivă anularea cererii pentru plata într-un cont greşit, după cum tot excesiv ar fi să i se ceară plătitorului să facă demersuri pentru ca unitatea care i-a încasat taxa să o transfere unităţii competente sau să ceară restituirea taxei conform art. 117 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură fiscală. Nu este clarificată nici ipoteza în care taxa este plătită de avocatul debitorului, în special, dacă acesta nu a precizat că îşi alege domiciliul la sediul profesional al avocatului.

Pentru toate aceste considerente, instanţa urmează să respingă ca neîntemeiată excepţia netimbrării cererii de chemare în judecată.

Referitor la excepţa prescripţiei dreptului la acţiune invocată de către pârâtă conform art. 137 alin. 1 C.proc.civ., instanţa reţine următoarele:

Potrivit art. 1 al. 1 coroborat cu art. 3 al. 1 şi art. 7 din Decretul nr. 167/1958, dreptul la acţiune având un obiect patrimonial se stinge dacă nu a fost exercitat în termen de 3 ani de la naşterea dreptului la acţiune.

În ceea ce priveşte momentul începerii curgerii termenului de prescripţie, instanţa apreciază că în cauză sunt aplicabile prin asimilare dispoziţiile art. 8 al 1 din Decretul nr. 167/1958, întrucât neexecutarea corespunzătoare a mandatului încredinţat şi predarea sumelor de bani, astfel cum a susţinut şi şi-a întemeiat reclamantul acţiunea, constituie un delict civil şi angajează răspunderea contractuală.

În conformitate cu art. 8 al 1 din Decretul nr. 167/1958 prescripţia începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât şi pe cel care răspunde de aceasta.

Având în vedere că între părţi au fost încheiate mai multe procuri, iar socotelile nu au fost clarificate, chiar dacă au existat mai multe înscrisuri întocmite de reclamantul …….. cu privire la sumele încasate şi datorate de pârâtă de-a lungul vremii, faţă de prevederile art 8 alin 1 anterior menţionat instanţa reţine că momentul în care reclamanţii au cunoscut atât persoana responsabilă cât şi întinderea, cu exactitate, a pagubei în raporturile dintre părţi referitoare la recuperarea despăgubirilor pentru monede de la …. a fost momentul în care, oficial, …. a adus la cunoştinţa reclamantului suma de bani, modalitatea de plată, precum şi persoana ce a încasat-o, prin adresa nr. ……… din 14.07.2009, astfel că termenul de prescripţie începe să curgă de la această dată.

Chiar dacă am reţine că prin înscrisul intitulat „scrisoare”, s-ar putea prezuma că reclamantul ……… ar fi avut cunoştinţă de suma, anterior datei la care …….. emis adresa, prin acţiunile înregistrate pe rolul instanţei şi soluţionate prin sentinţele nr. …… / 25.03.2011 pronunţată de către Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, in soluţionarea dosarului cu nr. ……../2010 şi nr. ……… 20.05.2010 pronunţata de către Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, in soluţionarea dosarului cu nr. ……../2009, termenul de prescripţie a fost întrerupt prin introducerea celor două acţiuni.

În consecinţă, având în vedere că acţiunea de faţă a fost introdusă la data de 10.04.2012, instanţa reţine că a fost formulată în interiorul termenului de prescripţie de 3 ani, astfel că va respinge ca neîntemeiată excepţia prescripţiei dreptului la acţiune invocată de pârâtă.

Pe fondul cauzei, analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Între părţi, ca urmare a relaţiilor strânse de prietenie dintre soţul decedat în prezent al pârâtei şi reclamanţi, a fost încheiat un contract de mandat prin care reclamanţii au împuternicit-o pe pârâtă să se ocupe de toate afacerile judiciare ale acestora pe teritoriul României, având în vedere că reclamanţii locuiesc în SUA, având ca obiect sume la care ar fi fost îndreptăţişi cu titlul de despăgubiri.

Prin sentinţele civile nr. ….. / 25.03.2011 pronunţată de către Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, in soluţionarea dosarului cu nr. ……./2010 şi nr…. 20.05.2010 pronunţata de către Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, in soluţionarea dosarului cu nr…..2009, pârâta a fost obligată să plătească reclamanţilor sume de bani rezultate din acelaşi contract de mandat, reprezentând fie despăgubiri încasate de pârâtă în calitate de mandatar, cât şi pensie.

Potrivit sentinţei civile nr. …..28.05.2004 a Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti în dosarul nr. …/2004, definitivă şi irevocabilă prin decizia civilă  nr. …..20.05.2005 s-a dispus restituirea către ……. a contravalorii de 982,92 grame aur fin conţinut de 177 de monede din aur diferite, precum şi plata sumelor de 3.300 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, respectiv 1.300 de lei, cheltuieli de judecată.

Conform procurilor depuse la dosarul cauzei mai sus arătate – filele 38 şi 41 – toate persoanele menţionate în dispozitivul sentinţei au mandatat-o pe …. pentru ridicarea drepturilor băneşti ce li se cuveneau, iar prin OP nr. …….09.2005 ……… a plătit pârâtei suma de 44.939,04 lei în calitate de mandatară.

Conform adresei nr. …… din 14.07.2009, pârâta a încasat suma de 44.939,04 lei de la …….în calitate de mandatară a reclamanţilor.

Având în vedere dispoziţiile art. 1532 C.civ. care stipulează faptul că mandatul este un contract prin care o persoană se obligă de a face ceva pe seama unei alte persoane de la care a primit însărcinare, instanţa reţine faptul că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile contractului de mandat şi a răspunderii contractuale ce derivă dintr-un asemenea contract.

În conformitate cu dispoziţiile art. 1541 C.civ., mandatarul este obligat de a restitui mandantului tot ceea ce a primit în puterea mandatului.

Astfel, în cauza de faţă instanţa reţine faptul că deşi una din obligaţiile pârâtei mandatare ………. era aceea de a restitui reclamantului sumele de bani încasate în puterea mandatului de la …………, totuşi aceasta nu şi-a îndeplinit în mod corespunzător obligaţia şi nu a restituit nicio sumă de bani reclamanţilor care domiciliază în SUA.

În acest sens, instanţa reţine că pârâta nu a dovedit prin niciunul din mijlocele de probă propuse îndeplinirea acestei obligaţii.

Astfel, din declaraţiile martorilor audiaţi reiese faptul că pârâta ar fi achitat bani (nu se ştie exact cuantumul şi nici ce anume reprezentau acele sume) către diverse persoane, rude cu reclamanţii. Nu s-a eliberat în acest sens nicio chitanţă descărcătoare, mai ales că pârâta a fost mandatată prin mai multe procuri să se ocupe de diverse afaceri judiciare ale reclamanţilor, motiv pentru care nu se poate stabili cu certitudine cu ce titlu au fost făcute aceste plăţi.

Se mai reţine că la contul ………în care pârâta a arătat că a vărsat suma încasată de la ……, aceasta era titular, nefiind evidenţiată nicio plată din acest cont către vreunul dintre reclamanţi.

Totodată, pârâta nu a prezentat niciun înscris din care să rezulte plata către reclamant a sumelor de bani, susţinând că sumele au fost predate unor alte persoane împuternicite de către reclamant.

Conform prevederilor art. 1541 C.civ. mandatarul este dator „să dea seama mandantului de lucrările sale” şi să remită mandantului tot ceea ce a primit în baza mandatului, chiar când a primit mai mult decât i s-ar fi cuvenit mandantului. Această obligaţie există pentru mandatar indiferent de momentul la care i se va cere acest lucru de către mandant.

Prin urmare, în raport reglementările privind sarcina probei (art. 129 alin.1 C.pr.civ., art. 1169 şi art. 1191 C.civ.), se constată că reclamanţii au făcut dovada mandatului încredinţat pârâtei, precum şi dovada încasării sumei de 44.939,04 lei, în numele şi pe seama reclamanţilor şi a celorlalţi mandatari.

Aplicând dispoziţiile art. 1541 C.civ. la situaţia de fapt astfel stabilită rezultă că pârâta  este ţinută să plătească reclamanţilor partea ce le revenea în calitate de moştenitori din suma anterior menţionată.

Este adevărat că, astfel cum rezultă din răspunsurile părţilor la interogatoriu pârâta a fost mandatată de reclamanţi să recupereze de la ……… sumele de bani reprezentând contravaloarea bijuteriilor confiscate de regimul comunist.

Aceste răspunsuri se coroborează cu declaraţiile martorilor audiaţi, din care rezultă că între soţul defunct al pârâtei şi unul dintre reclamanţi au existat relaţii de strânsă prietenie.

În ce priveşte declaraţia martorului ………., se constată că această declaraţie se bazează exclusiv pe afirmaţii făcute de pârâtă faţă de martor, care nu cunoştea practic situaţia de fapt reală dintre părţi, ci doar ceea ce a susţinut reclamanta că s-ar fi petrecut („nu am asistat personal la predarea vreunei sume de bani”;”am înţeles că pârâta era împuternicită de reclamant să retragă din contul deschis în acest scop, sume de bani ”).

Referitor la declaraţiile martorului …….., acesta relatează tot fapte de care a luat cunoştinţă indirect, prin intermediul pârâtei, precum şi relatări telefonice ale unui reclamant, fără a putea preciza dacă pârâta a restituit reclamanţilor această sumă încasată, menţionând numai plata unor bilete de avion şi un transfer de 4.000 de euro, fără a cunoaşte cu ce titlu au fost achitaţi aceşti bani, date fiind relaţiile dintre părţi şi numeroasele mandate ale pârâtei încredinţate de reclamanţi.

 De aceea, aceste declaraţii nu pot fi valorificate în sensul că pârâta ar fi restituit reclamanţilor suma încasată de la ….., cu atât mai mult, cu cât, între părţi au existat încheiate mai multe procuri, pârâta fiind împuternicită să gestioneze mai multe sume de bani ce aparţineau reclamanţilor.

Pârâta fiind cea care a susţinut în apărare existenţa acestor acte juridice, era ţinută să le dovedească în condiţiile art. 1191 alin.2 C.pr.civ., prin înscrisuri, obligaţie care nu a fost îndeplinită; dimpotrivă, din nicio probă nu rezultă că pârâta a dat socoteală reclamanţilor pentru mandatul său potrivit art. 1541 C civ..

În consecinţă, probele administrate nu fac dovada restituirii de către pârâtă a sumei de bani către reclamanţi, astfel încât obligaţia pârâtei de a restitui reclamanţilor sumele de bani încasate în temeiul mandatului nu a fost stinsă, mai mult, se mai reţine şi că sumele de bani cuvenite mandantului şi întrebuinţate de mandatar în folosul său sunt producătoare de dobânzi din ziua întrebuinţării, fără să fie nevoie de vreo punere în întârziere (14.09.2005 – data OP 46366/14.09.2005).

În consecinţă, instanţa apreciază acţiunea ca fiind întemeiată, iar în temeiul art. 969, 970 şi 1541 C.civ. o va obliga pârâta sa plătească reclamantului ……. 8.504,88 lei şi reclamantului ….. 5.204,88 lei, reprezentând sume de bani obţinute cu titlu de despăgubiri prin sentinţa civilă nr. ………24.05.2004 a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti şi încasate în baza contractului de mandat, precum şi dobânda legală aferentă acestor sume calculată de la data de 14.09.2005 şi până la plata efectivă.

Faţă de dispoziţiile art. 274 Cpc, va obliga pârâta sa plătească reclamanţilor suma de 1.749 lei cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge, ca neîntemeiate, excepţia netimbrării cererii de chemare in judecată şi excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune.

Admite cererea precizată, formulată de reclamanţii ………., in contradictoriu cu pârâta ……….

Obligă pârâta sa plătească reclamantului … 8.504,88 lei şi reclamantului ….. 5.204,88 lei, reprezentând sume de bani obţinute cu titlu de despăgubiri prin sentinţa civilă nr. …/24.05.2004 a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti şi încasate în baza contractului de mandat, precum şi dobânda legală aferentă acestor sume calculată de la data de 14.09.2005 şi până la plata efectivă.

Obligă pârâta sa plătească reclamanţilor suma de 1.749 lei cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel in termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi 13.05.2013.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Domenii speta

Spete similare