Contestatie la executare plata drepturilor salariale reprezentând sporul de stres şi solicitare neuropsihică

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREŞTI

SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr. ….2012

---------------*---------------

SENTINŢA CIVILĂ nr.

Şedinţa publică din data de ……2013

INSTANŢA CONSTITUITĂ DIN:

PREŞEDINTE:  A

GREFIER:  B

Pe rol, judecarea cauzei civile privind pe contestatorul M în contradictoriu cu intimatele A, S ŞI P având ca obiect „contestaţie la executare şi suspendarea executării silite”.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică nu au răspuns părtile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care, instanţa în temeiul art. 167 Cod procedură civilă, încuviinţează pentru ambele părţi proba cu înscrisurile de la dosar, apreciindu-le ca fiind pertinente, concludente şi utile soluţionării cauzei, şi, constatand că nu mai sunt alte probe de administrat, în temeiul art. 150 Cod procedură civilă, reţine cauza spre soluţionare.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin contestaţia la executare înregistrată pe rolul acestei instanţe în data de 09.05.2012, contestatorul M a solicitat, în contradictoriu cu intimatele A, S şi P să se dispună anularea actelor de executare silită din dosarul de executare silită nr. …/2011 al BEJ DDC, precum şi suspendarea executării silite.

S-a solicitat suspendarea executării silite în temeiul art. 403 alin. 1 C.proc.civ., cererea fiind justificată de iminenţa unei executări silite prin poprire, executorul judecătoresc putând solicita înfiinţarea popririi şi indisponibilizarea sumelor de bani datorate de către acesta, în pofida aplicarii în cauză a dispoziţiilor OG nr. 22/2002 şi OUG nr. 71/2009.

Cu privire la fondul contestaţiei la executare, contestatorul a solicitat să se constate că măsura popririi a fost nelegal înfiinţată, întrucât potrivit art. 1424 C.civ. obligaţia este divizibilă de plin drept, iar din cuprinsul titlului executoriu nu rezultă ca ne aflăm în prezenta unei obligaţii solidare, solidaritatea nefiind stabilită explicit în titlu. În acest context, s-a apreciat că nu există temei legal pentru a executa întreaga obligaţie din conturile M.

Totodată, s-a menţionat că se solicită admiterea contestaţiei la executare întrucât potrivit OUG nr. 71/2009, astfel cum a fost modificată prin OUG nr. 45/2010, în cazul hotărârilor judecătoreşti devenite executorii până la data de 31.12.2011, prima tranşă datorată de 5% va deveni exigibilă în anul 2012, nerespectarea acestor dispoziţii atrăgând nulitatea actelor de executare, caracterul executoriu al titlurilor fiind suspendat până la îndeplinirea termenelor prevăzute prin legea specială. Până la împlinirea acestor termene, orice executare silită este suspendată de drept, astfel încât nu sunt îndeplinite cerinţele existenţei unei creanţe certe, lichide şi exigibile pentru a se proceda la executare silită. S-a solicitat să se aibă în vedere şi disp. art. 1 din OG nr. 22/2002, astfel încât creanţele nu se pot achita din sumele destinate potrivit bugetului aprobat pentru acoperirea cheltuielilor de organizare şi funcţionare, inclusive a celor de personal, în scopul îndeplinirii atribuţiilor şi obiectivelor legale pentru care au fost înfiinţate.

În ceea ce priveşte conformitatea măsurilor ce au fost stabilite prin OUG nr. 71/2009 şi OG nr. 22/2002 cu prevederile constiţuţionale cât şi cu principiile dezvoltate în jurisprudenţa Curtii Europene a Drepturilor Omului, s-a învederat că prin recursul în interesul legii, respectiv decizia nr. 1/2012 a Înaltei Curti de Casaţie şi Justiţie, s-a statuat că instanţele au obligaţia să verifice, în raport de circumstanţele specifice ale fiecărui litigiu, păstrarea justului echilibru între interesele statului şi cele ale reclamanţilor.

În prezenta cauză, contestatorul a apreciat că un astfel de echilibru a fost respectat, întrucât titlul executoriu datează din 2008, valoarea creanţei este una foarte mare, în condiţiile în care numărul total al angajaţilor plătiţi din bugetul MJ este foarte mare, executarea silită nu poate avea drept rezultat decât blocarea completă a activităţii ca serviciu public. A mai arătat debitorul că trebuie avută în vedere şi conduita autorităţilor.

În această privinţă, debitorul a arătat că deja a fost efectuată o plată în anul 2008, conform OUG nr. 75/2008, dar şi în anul 2010, conform prevederilor HG nr. 422/2010. Totodată, debitorul a solicitat să fie avută în vedere şi plata din anul 2012, fiind suplimentate bugetele pentru plata primei trase trimestriale aferentă a 5% din valoarea titlurilor executorii aflate sub incidenţa OUG nr. 71/2009, fiind menţionată în acest sens adoptarea HG nr. 257/2012. A mai solicitat contestatorul să fie avut în vedere şi caracterul rezonabil al intervalului de executare stabilit prin OUG nr. 71/2009, întrucât perioade de prelungire a fazei de executare de 8 luni, 10 luni dar şi de 2 ani şi 7 luni, comparabile cu cea din cauza de faţă, care au fost apreciate de instanţa europeană ca justificată în condiţiile de excepţie dată. A mai învederat contestatorul considerentele expuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Mihaies şi Sentes contra Romania.

Contestatia este scutita de plata taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar conform art. 17 din legea nr. 146/1997.

Intimatii nu au depus la dosar întâmpinare.

A fost ataşat dosarul de executare silită nr. …/2011 al BEJ DDC

Analizând înscrisurile aflate la dosar, instanţa constată următoarele:

Intimatele au solicitat BEJ DDC începerea executării silite prin poprire împotriva debitorului MJ, în baza titlurilor executorii reprezentate de decizia civila nr. …/26.05.2008 a Curtii de Apel Bucuresti, prin care pârâţii M, C, T şi M au fost obligati la plata drepturilor salariale reprezentând sporul de stres şi solicitare neuropsihică de 50%.

A fost încuviinţată executarea silită în temeiul titlului executoriu de către Judecătoria Sectorului 4 Bucuresti, prin încheierea din data de 31.05.2011, pronunţată în dosarul nr.  …./4/2011 .

A fost întocmit raportul de expertiză extrajudiciară contabilă, iar contestatorul a fost somat în vederea îndeplinirii de bunăvoie a obligaţiilor la data de 10.04.2012.

La data de 10.04.2012, executorul judecătoresc a întocmit proces verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, iar la data de 19.04.2012 a dispus înfiinţarea popririi către terţul poprit D a Municipiului Bucuresti asupra sumelor de bani datorate de către acesta debitorului Ministerul Justiţiei. Terţul poprit a refuzat să dea curs adresei de poprire, invocând prevederile OUG nr. 71/2009.

La data de 09.05.2012, contestatorul M a formulat contestaţie la executare, prin care a invocat mai multe motive de nulitate a actelor de executare, în privinţa cărora instanţa reţine următoarele:

În ceea ce priveşte obligaţia debitorului de-a executa în întregime obligaţia stabilită în sarcina sa prin titlul executoriu, instanţa constată că prin acestea, au fost obligaţi pârâţii M, C, T şi M la plata drepturilor salariale reprezentând sporul de stres şi solicitare neuropsihică de 50%.

Astfel, instanţa apreciază că obligaţia stabilită în sarcina pârâţilor menţionaţi prin titlul executoriu este alternativă, creditorul având posibilitatea de-a se îndrepta , în lipsa oricărui alt impediment legal, cu executarea silită împotriva oricărui debitor pentru întreaga sumă.

 În ceea ce priveşte titlul executoriu care face obiectul prezentei cereri,  executarea acestuia este reglementată printr-o procedură specială prevăzută de OUG nr. 71/2009, astfel cum aceasta a fost modificată şi completată prin OUG nr. 18/2010, OUG nr. 45/2010, OUG nr. 113/2010 şi prin Legea nr. 230/2011, în care se prevede că: ,,Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel:

a)in anul 2012 se plateste 5% din valoarea titlului executoriu;

b) in anul 2013 se plateste 10% din valoarea titlului executoriu;

c) in anul 2014 se plateste 25% din valoarea titlului executoriu;

d) in anul 2015 se plateste 25% din valoarea titlului executoriu;

e) in anul 2016 se plateste 35% din valoarea titlului executoriu.

(2) În cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept.”

Instanţa apreciază că în cauză sunt aplicabile prevederile acestui act normativ, având în vedere calitatea debitorului M constituind o instituţie publică în sensul art. 1 alin.4 din OUG nr. 71/2009), calitatea creditorului ( de titlular al unei creanţe având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar) şi natura debitului, precum şi faptul că executarea silită are ca obiect hotărâri devenite executorii până la data de 31.12.2011.

Analizarea dispoziţiilor ordonanţei menţionate trebuie realizată prin prisma Conventiei Europene a Drepturilor Omului (C.E.D.O.), respectiv a prevederilor art. 6 par.1 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, precum şi cu prevederile art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţie care, potrivit art. 11 alin. 2 si art. 20 din Constitutia Romaniei, face parte din dreptul intern, fiind direct aplicabila ca urmare a ratificarii ei prin Legea nr.30/1994 si mai mult reprezinta cel mai important punct de reper, etalon al interpretarii textelor privind drepturile omului( si deci, inclusiv a dreptului la un proces echitabil şi a dreptului de proprietate).

Mai mult decat atat, instanta, la pronuntarea hotararilor sale in materia drepturilor omului, este obligata sa ia in considerare si deciziile Curtii Europene a Drepturilor Omului întrucat sistemul european de protecţie a drepturilor omului complementarizează sursa convenţională cu cea jurisprudentială.

Insăşi Curtea Constitutionala, ale cărei decizii sunt obligatorii si produc efecte „erga omnes” potrivit art. 145, al.2 din Constitutie, a stabilit ca solutiile C.E.D.O. sunt imperativ de respectat indiferent daca au fost pronuntate in cauze ce privesc Romania sau referitoare la alte state, recunoscand expres jurisprudentei C.E.D.O. valoarea de izvor de drept.

Astfel, începând cu cauza Hornsby c. Greciei, Curtea a decis că dreptul de acces la justiţie protejează şi punerea în executare a hotărârilor definitive, care într-un stat care respectă preeminenţa dreptului nu pot rămâne fără efect în defavoarea unei părţi; în caz contrar, accesul la justiţie ar fi iluzoriu. Pe cale de consecinţă, s-a decis că executarea unei hotărâri judecătoreşti nu poate fi împiedicată, anulată sau amânată pe o perioadă lungă de timp; intervenţia statelor în procedura de executare nu poate, în niciun caz, să repună în discuţie fondul dreptului (concluzie reluată şi într-o serie de cauze împotriva României, spre exemplu, Ruianu (17.06.2003), Sabin Popescu (02.06.2004), Corabian (27.09.2007), Constantin Oprea (11.10.2007); Kocsis (29.11.2007)).

Mai mult, în ce priveşte creanţele stabilite împotriva statului ori autorităţilor publice, s-a reţinut că administraţia constituie un element al statului de drept, interesul său fiind identic cu cel al bunei administrări a justiţiei. Ca atare, în regulă generală, refuzul, omisiunea sau întârzierea de a executa hotărârile pronunţate împotriva autorităţilor publice lipseşte de raţiune garanţiile art. 6 şi constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil (între altele, Iatridis c. Greciei, Şandor c. României).

Instanţa europeană a arătat că deşi statul nu poate, în principiu,  invoca absenţa fondurilor pentru a se exonera de obligaţia de plată a unor sume de bani, stabilită prin titluri executorii, el dispune totuşi de un interval de timp rezonabil pentru a alege mijloacele adecvate, în scopul de a da eficienţă hotărârii pronunţate împotriva sa (Burdov c. Rusiei).

Astfel, după cum s-a reţinut cu valoare de principiu în cauza Burdov (2) c. Rusiei (hotărârea din 15.01.2009), întârzierea excesivă (pe parcursul unei perioade nerezonabil de lungi) în executarea unei hotărâri judecătoreşti împotriva statului este contrară Convenţiei. Totodată, în cauza Immobiliare Safi c. Italiei, s-a reţinut cu valoare de principiu că „suspendarea executării unei hotărâri judecătoreşti pe durata de timp strict necesară pentru a găsi o soluţie satisfăcătoare pentru probleme de interes public poate fi justificată, în circumstanţe excepţionale”.

Însă prin decizia pronunţată la data de 04 septembrie 2012 publicată la data de 18 septembrie 2012 în cauza „Dumitru şi alţii împotriva României’’ Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a examinat în concret dacă dispoziţiile OUG nr. 71/2009, respectiv a ordonanţei de eşalonare este compatibilă cu Convenţia. Astfel, în această cauza, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea reclamanţilor, prin care invocau încălcarea art.6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (dreptul la un proces echitabil) şi respectiv a art.1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie (dreptul de proprietate) prin aceea că autorităţile interne MJ şi M) au refuzat să pună de îndată în executare hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate de instanţele interne, hotărâri ce recunoşteau drepturi salariale restante, apreciind că echilibrul între interesele reclamanţilor şi interesul general al societăţii a fost menţinut, neputându-se reproşa Guvernului român că a refuzat să execute hotărârile interne ce recunoşteau reclamanţilor drepturi de natură patrimonială.

S-a reţinut că  eşalonarea de către Guvern, în calitate de debitor, printr-o serie de acte normative, în contextul dezechilibrului bugetar cu care s-a confruntat România începând din anul 2008, nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil ori dreptului de proprietate al reclamanţilor.

Instanţa apreciază că situaţia reclamanţilor din cauza sus citată este comparabilă cu cea a intimatelor din cauză, avându-se în vedere titlul executoriu similar obţinut de acestia precum şi faptul că şi în prezenta cauză sunt aplicabile aceleaşi acte normative care au fost analizate de instanţa europeană în cauza menţionată.

Astfel, în sensul celor reţinute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza „Dumitru  şi alţii c. României”, în cauza de faţă instanţa reţine că atitudinea Guvernului nu a fost de a refuza plata drepturilor salariale suplimentare recunoscute prin hotărâri judecătoreşti, ci de a eşalona plata acestora pentru a se evita dezechilibrele bugetare, în condiţiile în care creanţele cumulate la nivelul ţării au un nivel ridicat, plătindu-se către creditori sume de bani care au fost alocate prin hotărâri de Guvern. Astfel, la aprecierea conduitei autorităţilor statului, instanţa are în vedere faptul că plăţile titlurilor executorii au început a se efectua de către Guvern încă din anul 2008 (când s-a achitat un procent de 30% din creanţele născute până la acel moment),  pentru ca ulterior să se mai plătească sume de bani în cursul anilor 2010 (fiind alocate sume de bani conform H.G nr. 422/2010) şi 2012 (fiind alocate sume de bani conform H.G nr. 257/2012 şi H.G nr. 598/2012).  De asemenea, s-a reţinut că sumele sunt actualizate cu indicele de inflaţie pentru a se evita ca persoanelor îndreptăţite să li se diminueze creanţa în acest interval de timp prin deprecierea monedei naţionale.

Totodată, în conformitate cu art.1, alin.2 din OUG nr. 71/2009, astfel cum aceasta a fost modificată şi completată prin OUG nr. 18/2010, OUG nr. 45/2010, OUG nr. 113/2010 şi prin Legea nr. 230/2011, ,, (2) În cursul termenelor prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept.” Instanţa reţine că actele de executare din dosarul supus analizei reprezintă acte efectuate în cursul termenului de eşalonare prevăzut de art. 1 din OUG nr. 71/2009 în care executarea silită este suspendată de drept.

Din moment ce executarea silită este suspendată de drept, este evident că potrivit art. 1 alin. 2 din OG nr. 22/2002, creanţele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituţiilor şi autorităţilor publice nu se pot achita din sumele destinate potrivit bugetului aprobat pentru acoperirea cheltuielilor de organizare şi funcţionare, inclusiv a celor de personal, în scopul îndeplinirii atribuţiilor şi obiectivelor legale, pentru care au fost înfiinţate. În consecinţă, cel puţin la momentul actual, obligaţiile de plată stabilite prin titlul executoriu nu se pot realiza pe calea executării silite din sumele alocate  cheltuielilor de organizare şi funcţionare, inclusiv a celor de personal ale instituţiilor publice.

Conform art.399 alin.2 C.proc.civ nerespectarea dispoziţiilor privitoare la executarea silită însăşi sau la efectuarea oricărui act de executare atrage după sine anularea actului nelegal. Aceasta întrucât actele de executare silită trebuie să fie îndeplinite cu stricta respectare a prevederilor legale, spre a nu se prejudicia drepturile părţilor sau a altor persoane, contestaţia la executare fiind mijlocul procedural prin care părţile vătămate prin executare se pot plânge instanţei competente, în scopul de a obţine desfiinţarea actelor ilegale de executare.

Având în vedere dispoziţiile legale enunţate şi de considerentele în fapt şi în drept ce preced, ţinând seama de împrejurarea că actele de executare din dosarul supus analizei reprezintă acte efectuate în cursul termenului de eşalonare prevăzut de art. 1 din OUG nr. 71/2009 în care executarea silită este suspendată de drept, apreciind că prin această executare s-a adus o vătămare contestatorului ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actelor de executare, instanţa va admite contestaţia la executare şi va anula actele de executare silită efectuate în dosarul de executare silită nr. ../2011 al BEJ DDC.

În ceea ce priveşte cererea de suspendare a executării silite, avându-se în vedere soluţionarea contestaţiei la executare la acest termen de judecată precum şi faptul că suspendarea executării produce efecte doar până la soluţionarea contestaţiei, instanţa urmează a respinge cererea de suspendare a executării silite ca rămasă fără obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite contestaţia la executare  formulată de contestatorul M cu sediul în …………, în contradictoriu cu intimatele intimatele A, S ŞI P  cu domiciliul ales în ..

Anulează actele de executare silită efectuate în dosarul de executare silită nr. ../2011 al BEJ DDC.

Respinge cererea de suspendare a executării silite ca rămasă fără obiect.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, …2013.

PREŞEDINTE   GREFIER

AB

Domenii speta

Spete similare