Partaj bunuri comune

DOSAR NR. …../2014

SENTINŢA CIVILĂ NR. …….

Şedinţa publică din data  de 12.10.2015

INSTANŢA CONSTITUITĂ DIN:

PREŞEDINTE:  ……….

GREFIER:  ………

Pe rol,  pronunţarea în cauza civilă de faţă privind pe cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta-pârâtă ………., în contradictoriu cu pârâtul-reclamant ……. şi cu pârâţii FILIP MARIAN şi …….., având ca obiect partaj bunuri comune.

Dezbaterile şi cuvântul pe fond au avut loc în şedinţa publică de la 05.10.2015, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentinţă, când instanţa,  având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv  pronunţarea la data de astăzi, 12.10.2015, când în aceeaşi constituire a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea introdusă pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București la data de 07.04.2014 reclamanta ……… în contradictoriu cu pârâtul …… a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună partajul bunurilor comune dobândite in timpul căsătoriei.

In expunerea de  motive, reclamanta,  susține ca a dobândit in timpul căsătoriei cu paratul  un apartament cu 2 camere, in valoare de 50.000 euro la care se adaugă 12.000 euro îmbunătățiri, un teren in suprafața de 480 mp situat in loc ………., in valoare de 9000 euro, cu o valoare inițiala de 15.000 euro, precum si obiecte de mobilier si electrocasnice pe care le  indica in mod individual. Totodată mai arat ca suma de 14.000 euro, reprezentând avansul pentru achiziționarea apartamentului a reprezentat cadou de nunta, iar soții au contractat pe durata căsătoriei un credit ipotecar in suma de 56.000 euro din care s-a achitat suma de 18.000 euro si un credit de nevoi personale in valoare de 20.100 CHF din care s-a achitat suma de 10.000 CHF.

Reclamanta solicita instanței să constate ca soții au avut cote egale de contribuție la dobândirea patrimoniului iar bunurile comune să ii să fie atribuite ei in întregime cu stabilirea unei sulte in favoarea pârâtului. In cazul in care pârâtul nu va fi de acord, solicita ca anumite bunuri mobile să ii revină ei, respectiv  pat si saltea, canapea si fotoliu, mobila de bucătărie, mașina de spălat, candelabrul roșu, oglinda de baie si sistemul audio.

Reclamanta arata ca in luna octombrie 2007 s-a căsătorit cu pârâtul de care a divorțat in luna ianuarie 2014 si considera ca nu poate face dovada faptului ca a avut venituri mai mari decât soțul ei, apreciind ca soții au avut venituri egale. Menționează ca toate documentele de achiziție a bunurilor comune au rămas in locuința comuna, in care nu mai are acces încă din luna ianuarie 2013, astfel ca solicita ca acestea sa fie prezentate de către parat.

In drept reclamanta a invocat prevederile art. 355 si 357 cod civil.

Reclamanta a beneficiat de ajutor judiciar, fiind scutita de plata taxei judiciare de timbru in valoare de 7537.85 lei. Cererea de revocare a ajutorului judiciar acordat, formulata de parat in temeiul art. 17 din OUG 51/2008, a fost respinsa de instanța.

Paratul a depus întâmpinare si cerere reconvenționala prin care a chemat in judecata si pe numiții …………., coproprietari ai terenului din localitatea ………..

Prin cererea reconvenționala, paratul solicita sa se constante ca are o contribuție integrala la dobândirea apartamentului si a cotei de ½  din suprafața de 416 mp, respectiv  din cota indiviza de 1/20  din suprafața de 1672 mp(drum acces) a terenului din localitatea ………….. Apreciază valoarea apartamentului la suma de  121757 lei, iar a terenului  la suma de 22.000 lei, terenurile fiind înscrise in CF  14283 si 14295.

De asemenea solicita sa fie excluse de la masa partajabila o serie de bunuri mobile, articole de mobilier si electrocasnice, pe care le individualizează nominal si valoric, întrucât acestea sunt bunurile sale proprii, fiind provenite din donații si daruri manuale, efectuate succesiv de către mama sa, in beneficiul sau exclusiv.(dulpa-2100 lei, birou-1300 lei, pantofar-700 lei, biblioteca 600 lei, etajera-230 lei, mobilier bucatarie-1350 lei, pat-3000 lei, dressing-3600 lei, centrala termica-2029 lei, frigide-700 lei, aragaz-700 lei, mașina de spălat-400 lei.) In aceeaşi categorie intra si suma de 45.000 lei si amenajările interioare efectuate la apartament, care sunt bunuri proprii in temeiul subrogației reale cu titlu particular.

Paratul solicita sa se constate ca datoria rezultata din contractul de credit ……./21.12.2007 încheiat cu Banca ……… in cuantum de 92.500 CHF si din contractul de credit ………../26.09.2008 încheiat cu …………., in cuantum de 23.700 CHF reprezintă o datorie comuna ce a fost achitată integral de parat urmând ca valoarea ratelor să fie scăzuta din activul masei partajabile.

 Totodată să fie realizata ieșirea din indiviziune cu privire la terenul in suprafața de 416 mp si cota indiviza de 1/20 din terenul in suprafața de 1672 mp situate in extravilanul localității …….., terenuri care sunt deținute in coproprietate in cu parații ………… care dețin împreuna cota de ½ din acestea..

Paratul mai solicita si obligarea paraților ……… la plata sumei de 26.905 lei, echivalentul cotei de ½ din valoarea ratelor de credit pe care le-a achitat la contractul încheiat cu …….., utilizat pentru achiziționarea terenului.

Paratul mai solicita sa se constante ca suma de 90.000 lei cu care a fost achiziționat si amenajat apartamentul nr 51 este bun propriu al sau, fiind primita prin donație de la mama sa,  conform contractului 1977/15.06.2012, suma urmând să fie exclusa de la masa partajabila.

La punctul 9 al cererii sale, paratul arata ca datoria rezultata din contractul de credit  ……….07.02.2008 încheiat cu Banca …………, cu care a fost achiziționat apartamentul nr 51,  este o datorie personala si in consecința solicita să fie exclusă de la masa partajabila.

In ceea ce privește ieșirea din indiviziune, paratul solicita să ii fie atribuit apartamentul  si creditul ipotecar aferent, precum si bunurile proprii indicate, iar reclamanta sa fie obligata la plata unei sulte. De asemenea solicita sa se constante ca regimul matrimonial al comunităţii de bunuri a încetat din luna decembrie 2013, când a intervenit separația de fapt a soților.

In expunerea de motive, pârâtul arata ca pe durata căsătoriei, soția sa nu a avut un loc de muncă stabil si nici venituri proprii, iar o parte din bunurile pe care  reclamanta le pretinde ca fiind comune au fost achiziționate in timpul separației de fapt a soților.

Astfel in anul 2007 a fost achiziționata o garsoniera situata in strada ……….,  pentru care a fost achitată suma de 122.100 CHF, din care 30.525 CHF  cu titlu de avans procurat prin credit bancar contractat de mama paratului la BCR si ulterior refinanțat la Banca ……… prin contractul …….2008 in valoare de 17.200 euro. Ratele au fost si sunt achitate si in prezent de mama paratului iar avansul nu a fost niciodată considerat un cadou de nunta. Diferența in suma de 91.525 CHF a fost procurata prin contractul de credit ipotecar ……./2007 in valoare de 92.500 CHF in care calitatea de împrumutat o are exclusiv paratul, tot acesta fiind si cel care a achitat in exclusivitate ratele din salariul propriu. O parte din rate au fost achitate de parat si cu contribuția mamei sale.

In anul 2012 a fost încheiat contractul de schimb 1574/25.06.2012 prin care imobilul sus menționat a fost înstrăinat in schimbul apartamentului 51 situat la aceeași adresa, fiind achitata o diferența de preț in suma de 12.250 euro. Paratul arata ca suma provine din contractul de donație 1977/15.06.2012 prin care a primit de la părinții săi suma de 90.000 lei. Restul sumei, aproximativ 45.000 lei,  a fost ulterior folosita pentru renovarea si amenajarea locuinței - înlocuire geamuri, uși, zugrăveli, instalații electrice, termice si sanitare, gresie, faianța, parchet. In perioada mai septembrie 2012 când au fost efectuate aceste activităţi, soții erau separați in fapt, astfel ca reclamanta nu a avut nici o contribuție la realizarea acestora, paratul fiind ajutat de către tatăl sau.

La achiziţionarea, in anul 2008 a terenului din ………., soții s-au înțeles cu părinții reclamantei care au acceptat sa achite ei ratele creditului in suma de 23.700 CHF, folosit pentru cumpărarea terenului. In cadrul contractului de credit ambii soți au calitatea de împrumutați, astfel ca suma reprezintă o datorie comuna, însa ratele au fost achitate exclusiv de parat. Din acest motiv paratul pretinde de la părinții reclamantei, soții …….., suma de 26.905 lei reprezentând jumătate din valoarea ratelor achitate, întrucât aceștia dețin cota de ½ din teren. Paratul arata ca este dispus la încheierea unei tranzacții privind atribuirea terenului reclamantei cu preluarea de către acesta a creditului bancar aferent contractat cu ……… in suma de 23.700 CHF.

Paratul a invocat si lipsa calităţii de reprezentat a mandatarului reclamantei si a solicitat revocarea ajutorului judiciar de care a beneficiat, însa cererile sale au fost respinse.

Referitor la bunurile mobile proprii, acestea sunt daruri manuale primite succesiv de parat de la părinții săi, dovada fiind si facturile de achiziție si chitanțele de plata care sunt pe numele mamei paratului. In consecința singurele bunuri comune sunt canapeaua si fotoliul, sistemul audio, un laptop, mobilierul de baie si o serie de obiecte decorative.

In drept au fost invocate prev. legii 71/2011,  codul civil, cod.proc.civ , Oug 51/2008.

In susţinere au fost depuse la dosar: contract achiziție garsoniera si apartament, contracte de credit, extrase de cont, contract de donație, facturi fiscale si chitanțe de plata.

Paratul a beneficiat de ajutor public judiciar si a fost scutit de la plata taxei judiciare de timbru in suma de  3849 lei.

La data de 01.10.2014 paratul a formulat cerere de chemare in garanție pentru Banca …………SA conf. art. 68 cod.proc.civ , pentru ca hotărârea sa ii fie opozabila si acesteia.

Reclamanta a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepției invocate de parat, întrucât cererea a fost semnata personal si nu de mandatar si respingerea cererii de revocare a ajutorului judiciar.

Banca ……… a depus întâmpinare prin care arata ca se opune partajării imobilului aflat in garanția băncii si menținerea sarcinilor înscrise in CF. Banca arata ca la acordarea creditului s-a luat in calcul numai bonitatea paratului, reclamanta neavând venituri, acesta având in contract calitatea de garant ipotecar. In subsidiar arata ca partea care preia integral obligațiile de plata ce deriva din contract trebuie sa se încadreze in cerințele de eligibilitate ale băncii.

 Reclamanta a depus si o cerere de modificare a acțiunii sale inițiale, in sensul ca bunurile comune sa fie atribuite integral paratului cu obligarea acestuia la plata unei sulte corespunzătoare.

Cererea de intervenție formulata de parat a fost respinsa in principiu de instanța la termenul din data de 12.01.2015.

Instanța a încuviințat pentru parți proba cu interogatoriul reclamantei si  al paraților, proba testimoniala cu cate un martor pentru reclamanta si parat, proba cu expertiza bunuri mobile, evaluare imobiliara a terenului si apartamentului.

Reclamanta si parații ………… nu s-au prezentat pentru administrarea probei cu interogatoriile, de asemenea, martora reclamantei nu s-a prezentat la termenele succesive stabilite de instanța, deși a fost citată cu mandat de aducere.

Analizând actele şi lucrările de la dosar, instanţa reţine următoarele:

In fapt, reclamanta şi pârâtul s-au căsătorit la data de 06.10.2007, căsătoria lor fiind desfăcută prin divorţ in baza certificatului notarial nr. 263/09.01.2014 (f.116 v.II)

În timpul căsătoriei a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ……..21.12.2007-f76/99, prin care soţii au cumpărat garsoniera situată in  strada ………… pentru care s-a achitat suma de 122.100 CHF din care 30.525 CHF cu titlu de avans si 91525 CHF prin credit bancar contractat la Banca …….. In acest sens a fost încheiat contractul de credit ……/21.12.2007 in valoare de 91525 CHF-f91 in care este menţionată expres destinaţia sa, respectiv achiziționarea garsonierei sus indicate, soţul …… având calitatea de împrumutat iar soția …… fiind semnatară in calitate de codebitor garant. Conform situaţiei de plăţi aferente acestui contract rezulta ca  ratele la credit au fost achitate aproape integral de soţul parat ……… in perioada  ianuarie 2008- august 2012, după care pana in septembrie 2014  majoritatea plaților apar ca fiind efectuate de mama paratului ………. (situatie plati f 146 vol III). Soldul creditului in luna ianuarie 2014 era in suma de 83027 CHF

La aceeași data a fost încheiat cu … SA  si contractul 2……..0/21.12.2007 prin care soţul ………. a împrumutat suma de 45.000 lei, creditul fiind contractat pentru nevoi personale, iar soția nu are calitatea de semnatar al acestui contract. Soţul parat a precizat in cererea reconvenţională si pe parcursul litigiului ca avansul din prețul garsonierei a fost achitat de mama sa prin contractarea unui credit la ………, însa din depoziția acesteia audiata in calitate de martor rezulta ca in fapt fiul ei, pârâtul, a fost cel care a contractat creditul, martora angajându-se numai sa il ramburseze, ceea ce in fapt se si coroborează cu contractul de credit in cauza, depus la dosar la fila 117 vol. 4. Prin urmare este evident ca si avansul din prețul garsonierei a fost  achitat  in mare parte prin acest credit, care in fapt a fost contractat de soţul parat si nu de mama acestuia.

După doua luni de zile creditul in cauza a fost refinanţat, fiind semnat contractul de credit ……….07.02.2008-f93 in valoare de 17.200 euro, in care calitatea de împrumutat revine tot soţului parat, însă acesta este semnat si de părinţii săi, in calitate de garanţi ipotecari cu imobilul propriu din mun. ….. In contract se arata expres ca a fost refinanţata datoria in suma de 47134,77 lei rezultată din contractul de  credit angajat la ……., împrejurare care se coroborează cu adeverința de la fila 120 vol 4, emisa de ……din care rezulta aceeași valoare la data de 22.01.2008. Prin același contract a mai fost refinanțata o datorie in suma de 5000 lei a mamei paratului. Referitor la plăţile aferente acestui contract, ele sunt înregistrate aproape in integralitate pe numele mamei paratului ………,(f149 vIII) ceea ce in fapt se coroborează cu obligația asumata de aceasta de a rambursa acest credit, aspect reiterat si in depozita sa. Soldul creditului in luna noiembrie 2014 era in suma de 15136 euro (f102 vII)

 In luna septembrie 2008 soţii împreuna au contractat la Banca ……… un credit in suma de 23700 CHF pentru nevoi personale, aşa cum rezulta din copia contractului 0…./26.09.2008 de fila 109. Deși părţile susţin ca suma a fost necesara pentru achiziționarea terenului din ….., probatoriul nu se coroborează in acesta privința prețul terenului stabilit in contract fiind de numai 2000 lei, mult inferior creditului contractat. Din situația plaților depusa la dosar rezulta ca majoritatea plăţilor apar înregistrate pe numele reclamantei, sau al mamei sale. Soldul creditului in luna ianuarie 2014, la data desfacerii căsătoriei, era in suma de 16192 CHF (f120 v.I, f 62/108 v.II)

La data de 09.10.2008 soţii au cumpărat împreuna cu părinţii reclamantei, in cote egale, un teren in suprafața de 416 mp (împreuna cu cota de 1/20 din terenul in suprafața de 1672mp aferent servituții de trecere) in localitatea …………conf. contractului de vânzare cumpărare 1074/09.10.2008, fiind achitat un preț in suma de 2000 lei.–f106. Terenul este intabulat in CF ……, respectiv CF ……. pentru drumul de servitute, in cote egale pe numele soţilor si pe numele părinților reclamantei.(f257/260 vII) Terenul a fost evaluat de expert la suma de 745 lei, ceea ce echivalează cu o suma de 372,5 lei pentru cota de ½ a soţilor. Valoarea terenului afectat dreptului de servitute este in suma de 2993 lei, din care cota părţilor este de 1/20(150 lei), din acesta soţii având numai jumătate, respectiv 75 lei, conform cotei de proprietate pe care o deţin. Rezulta astfel o valoare totala a terenului in suma de 447,5 lei.

 La data de 15.06.2012 părinţii soţului pârât au donat acestuia, suma de 90.000 lei, cu scopul de a achita sulta ce se va plăti la încheierea contractului de schimb pentru dobândirea apartamentului in litigiu. In contractul de donaţie 1977/15.06.2012-f104 se menționează expres scopul donaţiei si faptul ca părinții au înţeles să îl gratifice numai pe fiul lor, deși acesta este căsătorit.

Prin contractul de schimb 1574/25.06.2012, soţii au înstrăinat garsoniera pe care o deţineau si au dobândit apartamentul 51 situat, la aceeași adresa in ………, fiind achitată o sulta in suma de 12250 euro. având in vedere data foarte apropiata a schimbului si contractul de donaţie sus menționat  rezulta cu evidenţa ca diferența de preț achitat a provenit din surse proprii ale soţului parat. Tot astfel pârâtul a suportat din aceeași donaţie si cheltuielile de renovare ale apartamentului, in perioada mai septembrie 2012 soţii fiind separaţi in fapt. Imobilul este intabulat in CF ………. 4 pe numele ambilor soţi-f117vII si a fost evaluat prin expertiza efectuata la suma de 206800 lei(46630euro)-f95v4

Referitor la bunurile mobile, acestea au fost identificate prin expertiza evaulatorie realizata in cursul litigiului, fiind stabilita o valoare totala a acestora in suma de 16520 lei, bunurile identificate fiind descrise in raportul depus la fila 10 vol. 4 din dosar. Referitor la bunurile menționate la poziția 3,4,13-18, instanţa reţine ca acestea sunt bunuri proprii ale soţului parat, ele fiind achiziționate de către mama acestuia conform facturilor 163/2013 si 164/2013  si chitanţelor aferente, depuse la fila 123 vol1 din dosar. Bunurile in cauza au fost astfel donate paratului, după cum a precizat si martora in depoziția sa. In aceeași declaraţie martora a precizat ca tot in acest mod au fost achiziționate si electrocasnicele, respectiv mobilierul din imobil, astfel ca si acestea reprezintă tot bunuri propriii ale soţului pârât. Referitor la centrala termica,  aceasta a fost achiziționata cu factura 155375/14.10.2012-f125 din suma primita cu titlu de donaţie de la părinţi aşa cum a relatat si martora si cum de altfel a susținut si pârâtul pe parcursul litigiului. Factura in cauza este emisa pe numele sau ca de altfel si bonul fiscal.

Pârâtul a recunoscut calitatea de bunuri comune a bunurilor menţionate la poziția 5,10,11,12 din raportul de expertiza, iar reclamanta nu a combătut prin probatoriu cele precizate anterior astfel ca instanţa le va reţine in forma expusa. In consecinţa valoarea bunurilor comune este in suma de 1740 lei si corespunde bunurilor de la poziția 5,10,11,12 din raportul de expertiza.

Referitor la veniturile obţinute de cei doi soţi pe durata căsătoriei instanţa reţine ca reclamanta era studenta la începutul căsătorii si nu avea venituri, aspect relatat de martora …….. după care a lucrat cu întreruperi la diferite saloane de cosmetica,, încasând venitul minim pe economie, iar din luna iunie 2013 a înființat o firma cu obiect de activitate in acelaşi domeniu. Societatea a avut in perioada inițiala venituri considerabile, reclamanta fiind in măsura sa restituie  martorei si părinților ei,  in 2 luni, doua împrumuturi in valoare de  cate 10.000 lei si acumulând un stoc de marfa in valoare de 40.000 lei. Cu toate acestea in evidenţa contabila a societăţii nu au fost înregistrate nici un fel de venituri , aşa cum atesta si controlul efectuat de reprezentanții ANAF.

Cu privire la situaţia soţului parat, instanţa reţine ca in toata perioada acesta fost salariat, fiind angajat in cadrul ……… având in medie un venit lunar in suma de 2000-2300 lei, conform adeverinţelor de venit depuse la fila 252/256 v2, 145v3.,(in lunile iulie si august 2008 a avut venituri semnificativ mai mari, in suma de 3500 respectiv 4900 lei).

În drept, în ceea ce priveşte legea care guvernează cauza de faţă, având în vedere faptul că cererea de partaj a fost introdusă la data de 10.07.2014, iar prevederile art. 6 alin. 6  C.Civ. arată că dispoziţiile legii noi sunt aplicabile şi efectelor viitoare ale situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare derivate din raporturile de proprietate, şi cele ale art. 66 din Legea nr. 71/2011 dispun că normele legale din Noul Cod Civil care reglementează materia partajului vor fi aplicabile şi în cazul în care cererea de chemare în judecată a fost introdusă după intrarea în vigoare a acestuia, instanţa reţine ca incidente în cauză dispoziţiile Noului Cod Civil. 

Tot faţă de data formulării prezentei cereri, precum şi intrarea în vigoare la data de 15.02.2013 a Noului Cod de Procedură Civilă, instanţa reţine că prezentul litigiu va fi guvernat de Codul de procedură civilă de la data intentării acţiunii, respectiv  noul cod.proc civ., aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 3 alin. 1 din legea 76/2012 care prevăd că dispoziţiile noului cod se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea în vigoare a acestuia.

Obiectul judecații fiind reprezentat de partajul bunurilor comune ale soților, instanța va  avea in vedere si dispoziţiile prevăzute în această materie de Codul civil, respectiv art. 339 C.civ, in conf. cu care bunurile dobândite în timpul regimului comunităţii legale de oricare dintre soţi, sunt de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmăşie, si art. 355-357cod civ. care reglementează modalitatea de lichidare a comunităţii de bunuri. Conf. art. 357 cod civil, pentru lichidarea comunităţii se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soţ, pe baza contribuţiei sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât şi la îndeplinirea obligaţiilor comune, până la proba contrară, prezumându-se că soţii au avut o contribuţie egală. Legea instituie astfel o prezumţie relativă de comunitate, completata si de art. 339 reținut anterior, prezumție care poate fi combătuta in cadrul litigiului prin administrarea de probe din care sa rezulte o alta situație de fapt.

In ceea ce privește regimul bunurilor comune si al celor proprii si regimul corespunzător al datoriilor ele sunt reglementate de art. 340 si 351 din codul civil, ce vor fi avute in vedere de instanța la stabilirea masei partajabile pentru includerea sau excluderea unor bunuri din acesta categorie, cu mențiunea ca in cazul datoriilor operează o prezumție opusa celei aferente bunurilor comune, in sensul ca datoriile se prezuma a fi proprii pana ce nu se dovedește din contra.

 In concluzie, referitor la activul patrimonial  instanţa reţine in baza situaţiei de fapt expuse  la punctele anterioare ca soții au dobândit in timpul căsătoriei următoarele bunuri :

- locuinţa situata in ………… 4, înscrisa in CF ………. evaluata la suma de 206.800 lei(46630euro)

- cota de ½ din terenul in suprafața de 416 mp situat in localitatea ………… împreuna cu cota de ½ din cota de 1/20 din terenul in suprafața de 1672 mp afectat dreptului de servitute, înscris in CF ………C….., evaluate de expert la suma de 447,5 lei

- bunurile mobile înscrise in raportul de expertiza la poziția 5,10,11,12, respectiv canapea si fotoliu bucătărie, sistem audio, laptop si mobilier baie, evaluate la suma de 1740 lei.

Daca in ceea ce privește bunurile imobile natura juridica a acestora de bunuri comune nu este discutabila, referitor la bunurile mobile am argumentat la paragraful corespunzător anterior faptul ca majoritatea acestora au fost primite prin donaţie, cu titlu de dar manual de către soţul parat de la părinții acestuia. Starea de fapt astfel reţinuta are la baza atât susținerile paratului cat si depoziția mamei sale, audiata in calitate de martor, dar si facturile de achiziție împreuna cu chitanţele de plata pentru o parte importanta din bunuri, facturi care sunt emise pe numele martorei, creând astfel prezumţia ca au fost achitate din surse proprii si nu din veniturile soţilor. Nu exista la dosar nici o dovada in sensul ca mama pârâtului ar fi fost mandatata de vreunul dintre soţi sa efectueze achiziții in numele si in beneficiul acestora ci dimpotrivă aceasta a înţeles să le achiziționeze in nume propriu(ceea ce întărește prezumţia rezultată din plata facturilor ) si sa le doneze exclusiv fiului ei si nu ambilor soţi, după cum a menționat in depoziția sa. Prin urmare raportat la prev. art. 340 lit. a cod civil rezulta ca bunurile primite prin donaţie sunt bunuri proprii, astfel ca ele nu vor fi incluse la masa partajabila. Referitor la centrala termica exista o situație similara, ea fiind achiziționata  de parat din suma de 90.000 lei primita prin donaţie de la  părinţii săi. Ceea ce susţine acest argument este faptul ca achiziția a fost efectuata la câteva luni după primirea donației, tot in perioada respectiva fiind efectuata si renovarea imobilului, astfel ca apare ca fiind plauzibila cumpărarea centralei in luna octombrie, după finalizarea lucrărilor interioare. Pe de alta parte in perioada respectiva soţii nu conviețuiau, fiind separați in fapt.

 Referitor la datoriile comune instanţa reţine ca din patrimoniul comun fac parte creanţele rezultate din următoarele contracte de credit:

- contractul ………21.12.2007 in valoare de 91.525 CHF încheiat cu Banca ……, din care soldul la data desfacerii căsătoriei este in suma de 83027 CHF

- contractul ….26.09.2008 in valoare de 23700 CHF încheiat cu ……… din care soldul la data desfacerii căsătoriei este in suma de 16.192 CHF.

Referitor la contractul ……/07.02.2008-f93 in valoare de 17.200 euro angajat la Banca ……… de către soţul parat si părinţii săi, deși in aparenta ar putea fi considerata o datorie comuna întrucât suma obţinuta a fost utilizata la plata unui bun comun, respectiv locuinţa soţilor, in realitatea ea reprezintă o datorie personala a soţului parat. Scopul pentru care a fost contractata aceasta datorie, a fost acela de a finanţa o donație si nu acela de a achita avansul din prețul locuinţei. Din probele administrate rezulta ca părinții pârâtului s-au angajat încă de la început sa ramburseze integral datoria rezultată din acest contract de credit (inclusiv din cel anterior contractat la …….. si refinanţat prin acest contract), fără nici o contribuție din partea fiului lor sau al soţiei acestuia, ceea ce in fapt echivalează cu o donaţie, respectiv un dar manual in valoare egala cu valoarea creditului. In fapt suma obţinuta din acest credit a si fost predata fiului parat, acesta utilizând-o pentru plata avansului la locuinţa. Prin urmare creditul a fost contractat in vederea finanțării unei donaţii a părinţilor săi, astfel ca ea nu face parte din patrimoniul comun al soţilor, iar suma in cauza va fi avuta in vedere de instanţa la evaluarea contribuției soţilor la dobândirea patrimoniului comun. Împrejurarea ca donaţia a fost efectuata tot in favoarea soţului parat, care este si titularul contractului de credit si beneficiarul locuinţei, creează confuzie numai in aparenţa, însa nu schimba cu nimic natura juridica a operaţiunii. Pentru clarificare, putem considera, cu titlu de exemplu, ca donația a fost efectuata de părinţi  in favoarea unui terţ, in acest caz caracterul de datorie proprie fiind mai mult decât evident.

In ceea ce privește stabilirea contribuţiei soţilor la dobândirea acestor bunuri si la plata datoriilor, instanţa pornește de la prezumţia de contribuție egala stabilita de lege, urmând a se analiza daca din probele administrate se poate stabili o alta situație, respectiv cea susţinuta de reclamant, corespunzător unei contribuții proprii de 100%.

In fapt aşa cum am precizat si anterior se poate reţine o contribuție mai mare a soţului parat, întrucât spre deosebire de reclamanta, a avut in permanenta venituri la un nivel constant, in jurul sumei de 2000-2300 lei, a beneficiat de donații considerabile din partea părinților atât la achiziționarea cat si la renovarea respectiv pentru  mobilarea locuinței. (avansul in suma de 30525 CHF, 90.000 lei, articole de mobilier si electrocasnice).

Reclamanta nu a depus la dosar o situație a veniturilor realizate pe durata căsătoriei si nici nu a administrat alte probe din care să rezulte starea de fapt, in fapt rezultând ca si la data formulării acţiunii, dar si ulterior, situaţia sa financiara era dificila, ea solicitând acordarea ajutorului public judiciar pentru susţinerea plăţii taxei judiciare de timbru. Deși pe parcursul căsătoriei a existat o îmbunătățire semnificativa a veniturilor sale, ea a intervenit după jumătatea anului 2013 (când reclamanta a decis deschiderea unei afaceri proprii in domeniul coafura-cosmetica) însă  la momentul respectiv erau deja achiziționate toate bunurile mobile si imobile ale soţilor iar in luna ianuarie 2014 soţii au divorţat, astfel ca eventualul nivel mai ridicat al veniturilor nu a existat numai pentru o scurta durata de timp si nu a avut nici o influenta asupra patrimoniului deja existent. De asemenea din analizarea situaţiilor aferente plăţii datoriilor nu rezulta ca in perioada respectiva ar fi fost realizate rambursări anticipate sau plați mai importante ale ratelor.

Cu toate acestea, instanţa nu poate reţine faptul ca reclamanta nu a avut nici o contribuție din moment ce la dosar exista dovezi ca a înregistrat venituri, fie ele si ocazionale, chiar la nivelul minim pe economie, conform depoziției martorei. Totodată martora a estimat ca reclamanta a lucrat cam jumătate din timpul cat a durat căsătoria, ceea ce nu poate fi considerat nesemnificativ.

In plus, este cert ca pe durata căsătoriei soţii au avut de achitat ratele la doua credite bancare, respectiv la Banca ………….si la Banca ……….. Ambele rate sunt in franci elvețieni si au aproximativ aceeași valoare, respectiv 370 CHF. Din examinarea chitanțelor de plata si a situaţiilor de plăţi pentru cele doua credite rezulta ca pentru creditul de la banca …………plăţile au fost efectuate cu preponderenta de parat respectiv de mama sa iar pentru celalalt au fost efectuate de reclamanta sau de mama acesteia. De menționat ca plata ratelor poate fi efectuata de oricare dintre soţi in baza mandatului tacit reciproc iar emiterea chitanței pe numele unuia sau altuia dintre soţi nu atesta contribuția sa personala, din moment ce veniturile realizate din munca de ambii soţi sunt bunuri comune conf. art. 341 cod civil.. Ceea ce este relevant pentru o eventuala contribuție proprie sau mai mare la achitarea datoriilor este sursa veniturilor, iar plata efectuata de către unul din părinţi pentru copil constituie un dar manual ce reprezintă o contribuție proprie.

 In consecinţă, la dosar nefiind depuse situații ale veniturilor reclamantei, ele vor fi deduse in baza dovezilor existente. Astfel, ținând cont ca cea mai mare parte a venitului paratului era grevata de plata ratelor la creditul contractat la banca ………..  iar la dosar nu au fost depuse dovezi privind existenţa altor surse de venit ale soţilor singura sursa disponibila pentru efectuarea acestor plați rămâne venitul reclamantei ori sprijinul financiar primit de acesta din partea propriilor părinţi. Se poate prezuma astfel ca reclamanta a avut in perioada respectiva (ianuarie 2009-februarie 2014-f121 v2) venituri cel puțin la nivelul necesar pentru a putea susţine plata ratei. De asemenea nu trebuie omisa contribuția sa la realizarea activităţilor casnice, pregătirea hranei, menajul locuinței si alte asemenea care in mod tradițional sunt realizate de soţie întrucât pârâtul nu a susţinut si nu a dovedit ca reclamanta nu a îndeplinit aceste activităţi, astfel ca se va prezuma ca ele au fost realizate.

Pentru aceste considerente instanţa va evalua contribuția reclamantei la dobândirea bunurilor si la plata datoriilor comune la un cuantum de 25%, cuantum realizat estimativ, întrucât legislația nu prevede o metoda de evaluare exacta, matematică, a acestei contribuții, ea fiind lăsata la aprecierea magistratului, in raport de probele administrate.

Pentru efectuarea partajului si ieșirea din indiviziune instanța retine aplicabilitatea procedurii prevăzute de art. 983-995 cod.proc civ. conf. căreia dacă părţile nu ajung la o înţelegere … instanţa va stabili bunurile supuse împărţelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia şi creanţele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii. Instanţa va face împărţeala în natură. În temeiul celor stabilite potrivit alin. (1), ea procedează la formarea loturilor şi la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă în bani.

Conf. art. ART. 669 cod civil încetarea coproprietăţii prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească iar conf. art. 676 care stabileşte  regulile privitoare la modul de împărţire, partajul bunurilor comune se va face în natură, proporţional cu cota-parte a fiecărui coproprietar iar dacă bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură, partajul se va face în unul dintre următoarele moduri: a) atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora; b) vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînţelegere, la licitaţie publică, în condiţiile legii, şi distribuirea preţului către coproprietari proporţional cu cota-parte a fiecăruia dintre ei.

In ceea ce privește ieșirea din indiviziune, litigiul de fata comporta doua aspecte, in primul rând ieșirea din indiviziune a soţilor, iar in al doilea rând ieșirea din indiviziune a acestora fata de părinţii reclamantei, in raport cu terenurile deținute in jud. …………..

Cu privire la primul aspect, respectiv ieșirea din indiviziune a soţilor, instanţa reţine ca bunurile suspuse împărțelii nu sunt comod partajabile in natura, astfel ca singura varianta este ce de atribuire a lor cu fixarea unor sulte. In acest sens, referitor la bunurile imobile, instanţa va atribui soţului parat apartamentul nr 51, luând in considerare ca acesta locuiește efectiv acolo iar majoritatea bunurilor si renovarea acestuia a fost realizata din surse proprii. Reclamanta nu mai locuiește in imobil si nici nu a solicitat atribuirea acestuia, prin precizarea de la fila 86 v2 solicitând atribuirea tuturor bunurilor soţului parat. In raport de valoarea evaluata a bunului in suma de 206 800 lei si cota de contribuţie a reclamantei de 25%, rezulta ca valoarea sultei ce o datorează pârâtul ……….. este de 51700 lei.

Referitor la terenurile din judeţul ………..ele vor fi atribuite reclamantei, având in vedere faptul ca ceilalţi coproprietari sunt părinţii reclamantei, iar soţul parat a  solicitat ca acestea sa fie atribuite soţiei sale. Sulta ce revine soţului, corespunzătoare cotei de 75%  din valoarea de 447,50 lei a terenurilor, este in suma de 335,62 lei.

In ceea ce privește bunurile mobile care fac parte din masa partajabila ele vor fi atribuite soţului parat, întrucât se afla in locuința atribuita acestuia, iar reclamanta nu a mai solicitat nici unul dintre aceste bunuri. Va fi obligat pârâtul la plata unei sulte in suma de 435 lei corespunzător cote de 25% din valoarea de 1740 lei a bunurilor comune.

Referitor la datoriile comune, instanţa va reţine valoarea acestora de la data desfacerii căsătoriei si va atribui paratului ………… datoria in suma de 83027 CHF rezultată din contractul de credit 23073227/21.12.2007 in valoare de 91.525 CHF încheiat cu Banca ……… Pentru egalizarea loturilor va fi obligata reclamanta la plata unei sulte in cuantum de 25/% din acesta valoare, respectiv suma de 20756 CHF.

Datoria in suma de 16.192 CHF existenta la data desfacerii căsătoriei, rezultată din contractul de credit ………/26.09.2008 in valoare de 23700 CHF încheiat cu ……….  va fi atribuita reclamantei instanţa reţinând in acest sens faptul ca majoritatea plăţilor au fost înregistrate pe numele acesteia sau al părinţilor ei. Pentru egalizarea loturilor va fi obligat pârâtul la plata unei sulte in cuantum de 12.144CHF.

 Cu privire la al doilea aspect, instanţa reţine ca in urma ieșirii din indiviziune a soţilor, starea de coproprietate asupra terenurilor din jud. ………. exista intre reclamanta care deţine cota de ½ si părinţii acesteia care de asemenea deţin cota de ½. Instanţa va atribui terenurile in cauza Reclamantei, care va fi obligata la plata către parații …………… a unei sulte de 447,5 lei aferente cotei de ½  din valoarea terenului, deţinute de aceştia.

 In ceea ce privește cererea paratului ……….de obligare a paraților …… la plata ratelor achitate pana in prezent aferente creditului contractat la banca Millenium, instanţa reţine ca acţiunea este nefondata. In acest sens , aşa cum am precizat si anterior discrepanța vădita dintre valoarea creditului si prețul terenului nu susţine existenţa unei legături directe dintre acestea, astfel ca ele se vor analiza separat. Aşadar, referitor la situaţia creditului, din contract rezulta ca ambii soţi au calitatea de debitori, iar datoria este una comuna conf. art. 351 lit. b cod civil. Împrejurarea ca părinţii reclamantei s-au angajat să achite acest credit, de câteva zeci de ori mai mare decât prețul terenului, apare ca fiind neverosimila si nu a fost dovedita. Lipsa la interogatoriu a paraților nu poate fi apreciată ca o recunoaștere deplina ci numai ca un început de dovada scrisa care însă nu se coroborează cu alte elemente probatorii. Chiar daca susţinerea reclamantului ar fi reala si dovedita, acesta nu ar avea dreptul decât la restituirea unei cote de 75% din valoarea ratelor achitate pana la desfacerea căsătoriei, conform cotei sale de contribuție.

Referitor la cererea de a se constata încetarea regimului matrimonial in luna decembrie 2013, la data separaţiei in fapt a soţilor, instanţa reţine ca cererea este nefondata si totodată inadmisibila întrucât o astfel de solicitarea poate fi efectuata numai in cazul divorțului prin acord nu si in alte cazuri, conf. art. 385 alin. 2 cod civil.

In ceea ce privește solicitarea paratului de a fi deduse din activul masei partajabile valoarea îmbunătățirilor efectuate la apartament din surse proprii si valoarea donaţiei primite de la părinţi, instanţa reţine ca o astfel de solicitare nu poate fi primita întrucât sumele respective au fost înglobate in valoarea bunurilor comune astfel ca ele se constituie intr-o contribuţie mai mare a soţului. Nu se poate face aplicarea subrogaţiei invocate de parat întrucât sumele in cauza nu au fost înlocuite cu bunuri de sine stătătoare care sa poată fi individualizate si excluse de la masa partajabila. Pe de alta parte pârâtul solicita cumularea celor doua sume deși o parte din donație a fost folosita la renovare, astfel ca in nici un caz nu pot fi cumulate, rezultând astfel ca ar primi înapoi mai mult decât a contribuit.

Același argument este valabil si in cazul cererii de deducere din activ a ratelor creditelor, analiza activului si pasivului patrimonial fiind realizata distinct, fără compensări sau deduceri intre acestea. Datoria comuna presupune in esența o datorie a soţilor către un terţ creditor. Se pune întrebarea cum ar trebui realizata deducerea de care face vorbire pârâtul si care sunt efectele ei, creditorul ar trebui sa devina coproprietar cu soţii sau proprietar exclusiv? Evident ca o astfel de situație nu este posibila echivalând cu instituirea unui alt mod de dobândire a proprietăţii care nu este prevăzut de lege, astfel ca o cerere de acest gen este total in afara cadrului legal.

Fata de aceste împrejurări, instanţa va admite in parte atât cererea principala cat si cererea reconvenționala si va dispune in sensul celor reţinute anterior.

Cu privire la taxele judiciare, instanţa reţine ca ambele părţi au beneficiat de ajutor public judiciar, însă ambele au căzut in pretenţii, astfel ca sumele avansate cu acest titlu vor rămâne in sarcina statului conf. art. 19 din OUG 51/2008. În acest sens sunt sumele de 7537,85 lei reprezentând taxa judiciara de timbru pentru care a fost scutita reclamanta, suma de 3849 lei reprezentând taxa judiciara de timbru de care a fost scutit pârâtul ………. si sumele de 1000 lei respectiv 800 lei reprezentând onorarii expertiza de plata cărora a fost scutit pârâtul ……………...

Referitor la cheltuielile de judecata având in vedere solicitarea paratului si faptul ca acţiunea acestuia a fost admisa numai in parte, in baza art. 453 cod.proc.civ. instanţa va obliga reclamanta la plata sumei de 2000 lei cheltuieli de judecata. In acest sens in componenta sumei se va reţine valoarea de 1000 lei reprezentând onorariu expert pentru terenul din jud.  ………. achitata de parat, deși acesta a fost stabilita in sarcina reclamantei, precum si suma de 1000 lei reprezentând jumătatea din valoarea onorariului avocațial achitat de parat si dovedit cu chitanţele de la dosar. Având in vedere ca partajul profita ambelor părţi este achitabil ca si costurile acţiunii judiciare să fie suportate in aceeași maniera, motiv pentru care ținând cont ca pârâtul a achitat onorariul pentru doua expertize(prin ajutor judiciar), este echitabil ca a treia expertiza să fie achitata de reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite in parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta ………….., în contradictoriu cu pârâtul ……….., având ca obiect partaj bunuri comune si

Admite in parte cererea reconvenţională formulata de pârâtul reclamant ………… in contradictoriu cu reclamanta parata ………. si parații reconvenţionali ………….. si in consecinţă:

1. Constată că ………. si …………. au dobândit în timpul căsătoriei, următoarele bunuri comune :

- locuinţa situata in strada ……..nr 9, bl 67, sc 4, apt 51, sector 4, înscrisa in CF …………… Sector 4, evaluata la suma de 206.800 lei(46.630euro)

- cota de ½ din terenul in suprafața de 416 mp situat in localitatea ………., înscris in CF …… ……, împreuna cu cota de ½ din cota de 1/20 din terenul in suprafața de 1672 mp afectat dreptului de servitute, înscris in CF ………., evaluate de expert la suma de 447,5 lei

- bunurile mobile înscrise in raportul de expertiza la poziția 5,10,11,12, respectiv canapea si fotoliu bucătărie, sistem audio, laptop si mobilier baie, evaluate la suma de 1740 lei.

Constată că la data desfacerii căsătoriei  soţilor existau următoarele datorii comune:

 - suma de 83027 CHF rezultată din contractul de credit ………./21.12.2007 in valoare de 91.525 CHF încheiat cu Banca ………

- suma de 16.192 CHF, rezultată din contractul de credit ……………./26.09.2008 in valoare de 23700 CHF încheiat cu ……..

Constată că la dobândirea burilor si datoriilor mai sus arătat …… a avut o contribuție de 25% iar ……. au avut o contribuţie de 75%.

Constata ca datoria rezultata din contractul de credit 3083017/07.02.2008 in valoare de 17.200 euro angajat la ….. SA este o datorie personală a paratului …………...

2. Dispune sistarea stării de devălmăşie, potrivit cotelor de contribuţie, după cum urmează:

Atribuie paratului reclamant ……… imobilul situat in strada ………….., înscrisa in CF ........ Sector 4 si obliga pe acest la plata către reclamanta parata …… a unei sulte in suma de 51700 lei.

Atribuie reclamantei parate …… cota de ½ din terenul in suprafața de 416 mp situat in localitatea ….., înscris in CF ……., împreuna cu cota de ½ din cota de 1/20 din terenul in suprafața de 1672 mp afectat dreptului de servitute, înscris in CF ….. . si obliga pe acesta la plata in favoarea paratului reclamant …… la plata unei sulte in suma de 335,62 lei

Atribuie paratului reclamant ……… bunurile mobile înscrise in raportul de expertiza la poziția 5,10,11,12, respectiv canapea si fotoliu bucătărie, sistem audio, laptop si mobilier baie si il obliga pe acesta la plata in favoarea reclamantei parate ………. a unei sulte in suma de 435 lei.

Atribuie paratului reclamant ………. datoria in suma de 83027 CHF rezultată din contractul de credit ……./21.12.2007 in valoare de 91.525 CHF încheiat cu …… si obliga reclamanta pârâta ……….. la plata către paratul reclamant ……….. a unei sulte in suma de 20756 CHF

Atribuie reclamantei parate ………. datoria in suma de 16.192 CHF, rezultată din contractul de credit …………..26.09.2008 in valoare de 23700 CHF încheiat cu …….. SA si obliga pe paratul reclamant ……… la plata către reclamanta parata ……… a unei sulte in suma de 12.144 CHF*4,04

 Compensează sultele stabilite si obliga pârâtul reclamant ……. la plata către reclamanta parata ……. a sumei de 51.799 lei respectiv obliga reclamanta parata  …… la plata către pârâtul reclamanta ……….. a sumei de 8.612 CHF

 3.  Dispune ieșirea din indiviziune a reclamantei …… si a paraților  ….. si in consecinţa:

Atribuie reclamantei parate ……… in integralitate terenul in suprafața de 416 mp situat in localitatea …….., înscris in CF ………., împreuna cu cota de 1/20 din terenul in suprafața de 1672 mp afectat dreptului de servitute, înscris in CF ……….

Obliga reclamanta la plata in favoarea paraților ………. a unei sulte in suma de 447,50 lei.

In baza art. 19 din OUG 51/2008 ia act ca suma de 7537,85 , suma de 3849 lei, suma de 1000 lei respectiv 800 lei de plata cărora au fost scutite părţile rămân in sarcina statului.

Obliga reclamanta la plata către pârâtul ……….. a sumei de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată

Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 12.10.2015.

 PREŞEDINTE, GREFIER,

Domenii speta

Spete similare