Asigurare dovezi

Dosar nr. ……./2013

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREŞTI - SECŢIA CIVILĂ

ÎNCHEIERE

ŞEDINŢA DIN CAMERA DE CONSILIU DIN DATA DE ……2013

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: ………

GREFIER: ………..

Pe rol se află soluţionarea acţiunii civile privind pe  petenta ……, în contradictoriu intimata ……….I,  având ca obiect asigurare dovezi.

La apelul nominal, făcut în şedinţa din Camera de consiliu, au răspuns petenta personal şi intimata prin reprezentant Grosu Floarea, cu delegaţie la fila 62 din dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează instanţei că s-a depus la dosar, prin Serviciul registratură, de către intimată, întâmpinare, în 2 exemplare şi, de asemenea, că s-a transmis prin fax, de către intimată, întâmpinare, într-un exemplar, după care,

Instanţa comunică  petentei personal un exemplar al întâmpinării formulate de petentă.

Intimata, prin reprezentant arată că Inspecţia Judiciară a fost citată cu nerespectarea termenului prevăzut de procedura prealabilă la altă adresă, respectiv …….., în condiţiile în care intimata are sediul în  ……….. Nu s-au respectat termenele procedurale, se află în termen de rectificare a actului procedural, cu privire la punctul 2 din întâmpinare. Referitor la ascultarea petentei se menţionează în întâmpinare că ascultarea petentei s-a făcut la primul termen la care s-a prezentat în faţa Inspecţiei Judiciare.

La întrebarea instanţei, intimata, prin reprezentant, arată că rectificarea în conţinutul actului procedural se referă la faptul că s-a discutat la primul termen după soluţionarea excepţiei este o eroare materială.

Intimata, prin reprezentant solicită instanţei îndreptarea erorii materiale din întâmpinare, în sensul că ascultarea s-a realizat la termenul în care doamna judecător s-a prezentat în faţa inspectorilor, la primul termen după soluţionarea excepţiilor.

Petenta personal arată că din experienţa de 1 an şi 2 luni este obişnuită ca reprezentanta Inspecţiei Judiciare să spună astăzi una şi menţiunile din întâmpinare să fie altele.

Instanţa pune în vedere reprezentantului intimatei să facă precizări în scris cu privire la eroarea materială din întâmpinare.

Intimata, prin reprezentant arată că a invocat excepţia inadmisibilităţii  cererii de asigurare de dovezi, atâta timp cât există pe rol judecata asupra fondului cauzei. Rectificarea vizează temeiul de drept privind neîndeplinirea condiţiilor de inadmisibilitate. Se raportează la art. 359 din Noul Cod de procedură civilă, în acţiunea promovată, doamna judecător a invocat dispoziţiile art. 235 din vechiul Cod de procedură civilă. Dosarul a fost înregistrat pe noul cod, vechiul cod conţinând un text similar.  La analiza condiţiilor de admisibilitate s-a raportat la dispoziţiile art. 359 din Noul Cod de procedură civilă. Instanţa va stabili regimul juridic al cauzei.

La întrebarea instanţei, dacă solicită acordarea unui termen  pentru a lua cunoştinţă de întâmpinare, petenta personal arată că are nevoie de 10 minute ca să ia la cunoştinţă de întâmpinare, dar ca să combată susţinerile intimatei cum că a fost audiată şi la data de 20.02.2013, trebuie să aducă şi alte înscrisuri.

Instanţa pune în vedere intimatei, prin reprezentant că întrucât întâmpinarea a fost făcută în scris, precizarea întâmpinării şi rectificarea acesteia trebuie făcute în scris.

La întrebarea instanţei, dacă a înţeles cele susţinute de intimată cu privire la îndreptarea erorii materiale şi precizarea întâmpinării, petenta personal arată că a înţeles si, in măsura in care se consemnează in încheiere, nu este nevoie sa i se comunice in scris preciyarile.

Instanţa constata ca nu este necesar ca precizările intimatei sa fie făcute in scris.

Intimata, prin reprezentant, solicita sa i se pună in vedere petentei să precizeze care sunt dispoziţiile de care înţelege să se prevaleze. Dosarul a fost înregistrat sub imperiul Noului Cod de procedură civilă, ca să ştie la ce dispoziţii procedurale se raportează.

Petenta personal arată că a înregistrat cererea  în prima zi când a intrat în vigoare noul cod, când a invocat dispoziţiile că si-a întemeiat în drept acţiunea, a invocat Noul Cod de procedură civilă.

Intimata, prin reprezentant solicită instanţei să verifice acţiunea, au fost invocate dispoziţiile art. 235 Cod de procedură civilă, care sunt aferente reglementării din vechiul Cod de procedură civilă.

Petenta personal arată că n-are sens, câtă vreme a recunoscut şi intimata că reglementarea este aceeaşi în cele 2 coduri, nu există dispoziţii  contrare. Judecătorul n-ar fi fost ţinut de ceea ce a menţionat în cerere, ar fi procedat la încadrarea juridică.

La întrebarea instanţei, dacă este totul clar în legătură cu îndreptarea erorii materiale şi modificarea întâmpinării în sensul temeiului de drept invocat în apărare, dacă solicită acordarea unui termen pentru a lua cunoştinţă de întâmpinare şi a pregăti apărarea în ce priveşte excepţiile invocate de intimată, petenta personal arată că referitor la susţinerile din întâmpinare nu solicită termen.

Instanţa pune în discuţie excepţia inadmisibilităţii cererii, ridicată de intimată prin întâmpinare, chestiunea urgenţei, chestiunea luării declaraţiei, respectiv ce fel de probă ar fi şi dacă ar fi admisibilă în sensul probelor care ar putea fi administrate conform Codului de procedură civilă.

Intimata, prin reprezentant arată că se raportează la dispoziţiile Noului Cod de procedură civilă, este foarte relevant că acţiunea a fost promovată pe dispoziţiile vechiul cod. Solicită instanţei respingerea acţiunii ca inadmisibilă, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru asigurarea de dovezi. Solicită instanţei să aibă în vedere cele 2 argumente menţionate în întâmpinare: este o cerere de asigurare de dovezi formulată pe cale principală, care este inadmisibilă faţă de reglementările conţinute în art. 235-241 din vechiul cod, prin raportare la art. 359 din noul  cod şi în cauză este o judecată asupra fondului, dosarul fiind în cursul judecăţii, având termen de judecată la Secţia de judecători în materie disciplinară, în care se încearcă admiterea acţiunii.

O asemenea solicitare poate fi formulată numai pe calea incidentală,  competenţa instanţei învestită cu soluţionarea procesului este Secţia pentru judecători în materie disciplinară.

Excepţia este justificată şi având în vedere neîndeplinirea condiţiilor procedurii asigurării de dovezi. Scopul reglementării procedurii este de a se asigura conservarea unei probe. Există dosarul ……./J/2012 având ca obiect prima acţiune disciplinară îndreptată împotriva doamnei judecător, în cadrul căreia a fost ascultată potrivit Legii nr. 317/2004 la data de 16.05.2012, declaraţia fiind consemnată în dosarul Secţiei de judecători în materie disciplinară.

În dosarul ……/J/2012, care a fost conexat la dosarul ……/J/2012 a fost ascultată petenta la termenul de judecată din 20.02.2013, respectiv la primul termen după soluţionarea excepţiilor invocate de judecător.

Primul termen la care s-a prezentat în dosarul …../J/2012  a fost 06.02.2012, la care a invocat excepţii, secţia a rămas în pronunţare, a amânat pronunţarea. La primul termen de judecată, ulterior pronunţării, s-a procedat la ascultarea reclamantei. Nu există pericol cu proba să dispară sau să fie greu de administrat. Reclamanta a fost ascultată, proba a fost deci administrată în cauză. Cu privire la urgenţă, în contextul în care se raportează la noul Cod de procedură civilă, solicită instanţei să aibă în vedere că această cerinţă este impusă de lege, fiind admisibilă o astfel de solicitare în situaţia în care nu există urgenţă, dar partea adversă şi-a dat acordul. Pârâta se opune, este inadmisibilă solicitarea reclamantei, nu subzistă condiţia urgenţei, iar faţă de opoziţia pârâtei, cererea este inadmisibilă. Solicită instanţei admiterea excepţiei, respingerea cererii ca inadmisibilă.

Petenta personal arată că în ce priveşte admisibilitatea în principiu, în condiţii generale, textul de lege prevede cele 2 ipoteze în care cererea poate fi admisă.  Că a fost deci sesizată instanţa cu judecarea fondului sau că nu a fost, dacă ar fi să analizăm strict litera legii, ar părea inadmisibilă acţiunea în care ar cere o procedură de asigurare de dovezi pentru o procedură parcursă de o instanţă din afara instanţelor de drept comun. A menţionat şi motivat în cerere că atâta timp cât Secţia pentru judecători a CSM n-ar avea competenţa să judece asemenea  cerere de asigurare de dovezi, competenţa revine instanţei de drept comun care n-ar putea refuza judecarea cauzei, fără ca acest lucru să fie interpreta ca o denegare de dreptate şi fără să impieteze liberul acces la justiţie. În ce priveşte acţiunea în cauză, să facă eforturi să creadă lucruri care sunt incredibile. Este judecător de 15 ani şi jumătate şi aşa cum a fost 12 ani, până acum 3 ani, sub nicio formă n-ar fi crezut că este posibil aşa ceva. Privitor la faptul că s-ar fi luat declaraţia, a depus la dosar actul prin care s-a acţionat disciplinar şi motivarea. Inspectorii judiciari au întrebat-o de ce au ieşit în Piaţa Universităţii. Peste o lună s-a trezit cu această acţiune, în care i se aduceau acuzaţii. Inspectorii nu-i sesizaseră că este posibil să i se aducă aceste acuzaţii. Alta este miza, este ceva care nu se vede, este dubios, au ţinut să fie ascuns. Era o situaţie de hărţuire de 2 ani la Curtea de  Apel Bucureşti. Inspectorii au insistat să vină în faţa secţiei. Credea că măcar la CSM, la secţia pentru judecători sunt judecători aşa ca mine şi colegi de ai mei de la alte instanţe. Doamnele inspector au strâns pe furiş nişte declaraţii de la nişte grefiere, la modul că sunt insultate şi iau calmante. Care sunt insultele sau ce anume le aduce la această stare de disperare? Au adus acte medicale, au spus că au chemat salvarea. În ce constau în mod concret insultele? I-a spus unei grefiere că nu are cei 7 ani de acasă şi „ce sunt mahalagismele acestea?”. A fost audiată incomplet la data de 20.02.2013; doreşte să aducă declaraţia din 20.02.2013, solicită să-i dea posibilitatea  să aducă declaraţiile.

La întrebarea instanţei, petenta personal arată că n-are nevoie de timp pentru a lua cunoştinţă de întâmpinare, dar ar avea nevoie de acte ca dovezi în combaterea excepţiei.

Intimata, prin reprezentant arată că excepţiile de procedură se soluţionează înainte de fondul cauzei.

Instanţa reţine că petenta ar putea administra probe pe această excepţie.

Petenta personal arată că audierea a fost ghidată de ……….. Audiere în sens normal înseamnă că partea este lăsată să spună ce doreşte în legătură cu acuzaţiile care i se aduc. Nu a fost luată în mod procedural declaraţia din data de 16.05.2012 şi la data de 20.02.2012 …….. i-a spus că dacă apreciază necesar vor dispune suplimentarea declaţiei.

Fata de cererea petentei de administrate de probe pe exceptia inadmisibilitatii, instanţa apreciază că nu este necesară administrarea de probe în sensul admisibilităţii, nu este utilă soluţionării cauzei.

Petenta personal arată că dacă s-ar depune declaraţia s-ar vedea că nu a fost audiată cu privire la comportamentul nedemn faţă de grefieri. Privitor la urgenţa cererii, a depus acte pentru a dovedi că aproape zilnic s-a întrerupt accesul la Internet, a depus corespondenţă pe e-mail cu fostul ministru …… pentru a-i mulţumi că s-a remediat problema de la calculator, există o amplă corespondenţă cu un secretar de stat, inclusiv semnată. Tot la ei a apelat când a avut probleme cu intranetul. Preşedinta ……..şi preşedinta Secţiei a IX-a au chemat-o să-i spună să-şi găsească alt loc de muncă, Lupaşcu la fel. „Plecaţi de aici, găsiţi-vă loc în altă parte!”. Presiunile au început. Aşa cum a fost formulată acţiunea disciplinară, din felul cum a fost condusă şi cât durează, este clar că este un abuz de drept, se urmăreşte altceva decât scopul că se reglementează activitatea sa. Curtea de Apel Bucureşti face zilnic alte sesizări, aşteaptă ca ea să plece, scopul este ca acţiunea disciplinară să nu fie niciodată terminată. A primit un sfat de la un coleg judecător, „Pleacă, că se pregăteşte excluderea ta!”. De 4 luni nu a primit indemnizaţia de judecător, a primit doar 60%. Există presiuni din ce în ce mai mari, s-a intervenit să plece, de parcă nu ar fi fost judecător de 15 ani şi şi-a clădit activitatea profesională prin multă muncă. Nu merită să plece cu tinicheaua de coadă, de frica unei acţiuni disciplinare care nu se termină.  Pe data de 20.02.2013 a primit o nouă rezoluţie, este o nouă sesizare care se adaugă la cea veche şi urmează să se prelungească. Prin acţiunea disciplinară se urmăreşte altceva decât legea, instanţa va aprecia.

Intimata, prin reprezentant, cu privire la apărările sale, arată că reclamanta a susţinut că Secţia de judecători în materie disciplinară nu are competenţa de a soluţiona cererea de natura celei solicitate care face obiectul prezentului dosar. O asemenea solicitare este admisibilă în cadrul judecării fondului pe cale incidentală. Soluţionarea cererii de a fi ascultată este de competenţa Secţiei de judecători în materie disciplinară. Asigurarea dovezii se face de instanţa învestită cu soluţionarea cauzei. Reclamanta nu contestă că a fost ascultată în cauză. La termenul din 20.02.2013 a fost reaudiată, inclusiv cu privire la prima acţiune disciplinară cu privire la care a fost ascultată. Reclamanta contestă modul în care s-a administrat această probă, care poate fi cenzurată exclusiv de instanţa de control judiciar. Susţinerile reclamantei nu pot fi avute în vedere de către o instanţă învestită cu o cerere de asigurare de dovezi în măsura în care judecătorul apreciază că ar fi ţinut de reascultare, are  posibilitatea de a face o asemenea solicitare în cadrul secţiei. Cu privire la celelalte aspecte invocate, sunt irelevante, în condiţiile în care reclamanta nu înţelege să răspundă la detaliile menţionate.

Petenta personal arată că după 16.05.2012 când aparent a fost ascultată pe acele acuzaţii numai cu privire la evenimentele din Piaţa Universităţii, doar ca formă, nu ca fond. Ar fi putut aduce apelurile scrise pe e-mail preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, altor judecători. Cu privire la audierea din 16.05.2012, i-au pus nişte întrebări la sfârşit, iar când a cerut să fie lăsată să vorbească, i-au răspuns: „Vom aprecia dacă este necesară audierea”. S-au răstit la ea, i-au spus că această posibilitate nu există. I s-a spus: „La sfârşit, la sfârşit”. Pârâta a invocat Cod de procedură civilă, spune că ceea ce s-a discutat la Secţia de judecători în materie disciplinară în această procedură n-are nicio legătură cu dispoziţiile Codului de procedură civilă. S-a dispus expertiză psihiatrică pentru determinarea discernământului pentru că a spus că grefiera n-are cei 7 ani de acasă. După ce a apărut într-o emisiune de televiziune, s-a revenit asupra măsurii. Când n-a avut intranet n-a primit nicio reacţie. La CSM se face justiţie la televiziune, la ei acolo nu vede nimeni ce fac. Apreciază necesar să depună acte pe care le-a depus la doamna Stanciu. Scopul este să plece, ca dosarul să rămână nesoluţionat. Ştie că dosarul nu va ajunge niciodată în faţa unor judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, să se vadă ce se întâmplă acolo.

Instanţa reţine cauza în pronunţare asupra excepţiei inadmisibilităţii cererii.

INSTANŢA

Deliberând asupra  acţiunii civile de faţă  constată  următoarele:

Prin cererea sa ………… a chemat in judecata …………. solicitind ca, pe calea procedurii de asigurare de dovezi, sa se consemneze declaratia sa privitoare la faptele ce fac obiectul dosarelor nr………/J/2012 si nr………/J/2012 aflate pe rolul Sectiei de Judecatori a CSM.

Im motivare a sustinut ca are calitatea de pirita in aceste cauze in care reclamanta este inspectia Judiciara si, desi cauza ce face obiectul dosarului ../J/2012 a demarat de la 25.01.2012, nici pina astani nu a fost audiata potrivit acuzatiilor ce i se aduc. In indeplinirea atributiilor ce le revin, judecatoarele inspector …. si ………, care au realizat cercetarea prealabila, au stat de vorba cu petenta o singura data, la sediul Curtii de Apel Bucuresti, in februarie 2012, dar au refuzat sa ii aduca la cunostinta acuzatiile si temeiul de drept al cercetarii. A observat ca inspectorii stringeau marturii ale unor grefiere, dar aproape pe ascuns pentru ca i s-a spus ca se intereseaza de “dosarul Dacia”. De la acea data conducerea Curtii de Apel Bucuresti a mai facut inca 4 sesizari disciplinare impotriva ei, atasate la dosarul ……/J/2012. Desi in fata sectiei de Judecatori au avut loc deja 10 termene de judecata si s-a incuviintat administrarea de noi probe, s-a refuzat de circa 5-6 ori audierea ei.

Petenta a sustinut ca sint intrunite conditiile art.235 C.pr.civ., deoarece exista riscul ca pe viitor aceasta proba sa nu mai poata fi administrata, deoarece, la locul ei de munca se fac presiuni pentru a o determina sa paraseasca instanta si magistratura, inainte de solutionarea actiunilor disciplinare. Din februarie 2012 a fost constant impiedicata sa lucreze, prin disfunctionalitatile conexiunii la Intranet, care au incetat dupa ce a facut publica aceasta situatie prin mass-media. A fost total inlaturata din sedintele de judecata in noiembrie si decembrie 2012 si indemnizatia de judecator a fost achitata partial, 60%, incepind cu octombrie. Urgenta este data de perioada lunga in care a rezistat presiunilor si de continuarea presiunilor. Aminarea audierii, continuarea formularii de sesizari disciplinare impotriva sa si promovarea actiunilor disciplinare arata ca presiunile sint acceptate tacit la nivelul Sectiei de judecatori ai CSM. A sustinut ca actiunile disciplinare sint doar continuarea unei permanente stari de hartuiala din partea Sectiei a IX-a a CAB si din partea conducerii CAB incepind cu aprilie 2010.

A aratat ca sint aplicabile prevederile art.360 N.C.pr.civ. deoarece instanta pe rolul careia se afla spre solutionare cauza nu este o instanta in masura sa judece o astfel de cauza, cererea intemeiata pe art.359 fiind de competenta instantei de drept comun.

In dovedire, a anexat cererii de chemare in jduecata inscrisuri.

Prin intimpinare intimata a ridicat exceptia inadmisibilitatii.

In motivarea exceptiei intimata a adus doua argumente. Mai intii a aratat, in esenta, ca intrucit fiind in curs de solutionare o judecata asupra fondului, o asemenea solicitare poate fi formulata numai pe cale incidentala in fata Sectiei pentru Judecatori in Materie Disciplinara. In al doilea rind, a mai aratat, in esenta, ca petenta a fost ascultata la 16.05.2012 in dosarul ……/J/2012 si la 20.02.2013 in dosarul ………../J/2012.

Instanta a pus in discutie din oficiu si aspectul de inadmisibilitate referitor la conditia urgentei, precum si in raport de proba a carei administrare se solicita pe calea asigurarii probelor, avind in vedere ca este vorba de ascultarea persoanei care a formulat cererea de asigurare a probelor.

Verbal, in sedinta de judecata, atit petenta, cu motivarea ca a inregistrat cererea la 15.02.2013, cit si intimata, prin reprezentant, fata de imprejurarea ca cererea introductiva a fost inregistrata in procedura prevazuta de Noul Cod de Procedura Civila, au aratat ca isi intemeiaza sustinerile pe dispozitiile Noului Cod de Procedura Civila.

In concluziile sale pe fond, petenta a aratat ca a fost ascultata la datele mentionate in intimpinare, insa ascultarea a fost facuta cu nerespectarea anumitor proceduri, in sensul ca nu i s-a permis sa spuna tot ce avea de spus.

Dupa analizarea cererii de chemare in judecata, a precizarilor orale facute in sedinta din camera de consiliu din 28.02.2013, si a intimpinarii, instanta a retinut ca impotriva petentei s-a exercitat actiunea disciplinara in dosarele 5/J/2012 si 15/J/2012, care au fost conexate, actiune disciplinara aflata pe rolul Sectiei pentru Judecatori. Asupra acestui fapt, partile din prezenta cauza sint de acord.

Instanta retine ca este competenta material sa judece cererea de asigurare de dovezi, intrucit Consiliul Superior al Magistraturii, desi indeplineste, prin sectiile sale, conform dispozitiilor art.44 lg.317/2004, “rolul de instanta de judecata in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si procurorilor”, totusi nu este o instanta de judecata in sensul art.1 lg.304/2004, ci asa cum prevede art.1 lg.317/2004, este grarantul independentei justitiei. Instanta apreciaza ca, daca s-ar considera ca Sectia pentru Judecatori in materie disciplinara este o instanta de judecata in sensul comun al legii procesuale si al legii a organizare judiciara, ar insemna ca in faza cercetarii disciplinare Sectia pentru Judecatori in materie disciplinara ar putea avea calitate de parte in proces, ca intimata in procesul avind ca obiect asigurarea de dovezi (art.360 al.1 teza I N.C.pr.civ.), iar in faza actiunii disciplinare, aceeasi Sectie pentru Judecatori ar putea fi insasi instanta de judecata in procesul avind ca obiect asigurarea de dovezi (art.360 al.1 teza a II-a N.C.pr.civ.).

In consecinta, dupa coroborarea dispozitiilor lg.317/2004, 304/2004 si a N.C.pr.civ, instanta apreciaza ca actiunea disciplinara nu reprezinta un proces civil in sensul dispozitiilor procedurale contencioase de drept comun, ci reprezinta o procedura speciala, reglementata expres de dispozitiile lg.317/2004, si numai eventuala judecata a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, posibila in baza art.51 al.3 lg.317/2004, sa reprezinte un proces in sensul procedural al dreptului comun.

Intrucit actiunea pe rolul Sectiei pentru Judecatori in materie disciplinara a CSM nu poate fi considerata ca existenta unei judecati, in sensul art.360 al.1 N.C.pr.civ., instanta constata ca sint aplicabile dispozitiile art.360 al.1 teza I N.C.pr.civ., iar nu teza a II-a. Daca ar fi fost aplicabila teza a II-a, atunci ar fi fost competenta Sectia pentru Judecatori a CSM, ceea ce nu ar fi determinat inadmisibilitatea prezentei cererii de chemare in judecata, ci necompetenta prezentei instante.

De altfel, niciuna dintre partile prezentei cauze, desi cunosteau ca actiunea disciplinara se afla pe rolul Sectiei pentru Judecatori, nu au ridicat exceptia necompetentei materiale a instantei.

In ce priveste aplicabilitatea legii procesuale, instanta apreciaza ca, in baza art.24 N.C.pr.civ., in cauza sint aplicabile dispozitiile Noului Cod de Procedura Civila, cererea de chemare in judecata fiind inregistrata pe rolul Judecaotriei Sectorului 4 Bucuresti la 15.02.2013.

In ce priveste exceptia inadmisibilitatii, instanta retine urmatoarele.

Instanta nu poate primi primul motiv de inadmisibilitate invocat de intimata. Instanta are in vedere motivele deja mentionate in argumentarea referitoare la competenta sa materiala, in esenta motivul ca existenta unei judecati in sensul art.360 al.1 N.C.pr.civ. nu determina inadmisibilitatea, ci, eventual, competenta.

Instanta retine in legatura cu al doilea motiv de inadmisibilitate invocat de intimata ca, asa cum a aratat insasi petenta in concluziile sale pe fond, ea a fost ascultata la 16.05.2012 in dosarul 5/J/2012 si la 20.02.2013 in dosarul 15/J/2012. Prin urmare, chiar daca s-ar interpreta ca ascultarea petentei reprezinta o proba de felul celor avute in vedere de art.359 N.C.pr.civ., instanta apreciaza ca nu este indeplinita conditia referitoare la pericolul disparitiei sau al dificilei administrari. In consecinta, instanta constata ca cererea este inadmisibila sub acest aspect.

Instanta retine in legatura cu motivul de inadmisibilitate referitor la conditia urgentei, ceruta de art.359 N.C.pr.civ., ca, fie si in cazul in care ascultarea nu ar fi fost facuta, nu s-a dovedit ca exista o situatie de urgenta. Conditia urgentei este strins legata de conditia existentei unui pericol de disparitie sau de dificila administrare in viitor. Insa in cauza, asa cum s-a mentionat anterior, ascultarea a fost facuta. In consecinta, instanta constata ca cererea este inadmisibila si sub acest aspect.

Instanta retine in legatura cu motivul de inadmisibilitate referitor la specificul ascultarii care reprezinta obiectul asigurarii de dovezi solicitata prin cererea de chemare in judecata, ca aceasta ascultare nu este una dintre probele la care se refera art.359 C.pr.civ. Ascultarea judecatorului este prevazuta de art.46 lg.317/2004, care mentioneaza ca este obligatorie, asa cum este obligatorie si verificarea apararilor judecatorului cercetat. Insa ascultarea nu este o proba, ci este o procedura care trebuie indeplinita de inspectia judiciara in cursul cercetarii disciplinare in mod obligatoriu. Neindeplinirea acestei proceduri poate fi invocata de petenta fie in cursul actiunii disciplinare, fie in fata instantei de judecata in procedura prevazuta de art.51 al.3 lg.317/2004. Instanta mai apreciaza ca ascultarea nu poate fi administrata ca proba in procedura asigurarii de dovezi la fel cum in aceasta procedura nu poate fi administrata proba cu interogatoriul insasi persoanei care solicita asigurarea de dovezi. In consecinta, instanta constata ca cererea este inadmisibila si sub acest aspect.

Instanta nu poate primi sustinerile petentei legate de forma neprocedurala in care a sustinut ca s-a facut ascultarea ei la 16.05.2012 in dosarul 5/J/2012 si la 20.02.2013 in dosarul 15/J/2012. Aceasta deoarece nelegalitatea indeplinirii, in forma sau in fond, a conditiilor prevazute de art.46 lg.317/2004, poate fi constatata de o instanta de judecata numai in procedura prevazuta de art.51 al.3 lg.317/2004.

In legatura cu celelalte sustineri ale petentei, instanta retine ca nu sint relevante in contextul judecarii unei cereri de asigurare de dovezi.

In consecinta, instanta va respinge cererea ca inadmisibila.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea formulată de petenta …………, cu domiciliul în ………, în contradictoriu intimata ………….., cu sediul …………… ca inadmisibila.

Cu apel in 5 zile de la pronuntare.

Pronuntata in sedinta publica, azi, ……..2013

PREŞEDINTE, GREFIER, ……. ……..

Domenii speta

Spete similare