Săvârşirea infracţiunii de omor

Cod ECLI

Dosar nr. …..

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BIHOR-ORADEA

SECŢIA PENALĂ

SENTINŢĂ PENALĂ NR.185/P/2016

Şedinţă publică din 01 noiembrie 2016

Instanţa constituită din:

Preşedinte ......

Grefier ......

Ministerul Public este reprezentat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, procuror .......

Şedinţa de judecată este înregistrată cu mijloace tehnice audio potrivit dispoziţiilor art.369 Cod procedură penală.

Pe rol soluţionarea cauzei în primă instanţă privind pe  inculpatul:  Z...... R......-trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de  omor , fapta  prev. şi ped. de art. 188  C.P.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă inculpatul Z...... R...... asistat de avocat ales  M R, lipsă avocat ales D R potrivit împuternicirilor avocaţiale aflate la dosarul cauzei, partea civilă D I prezentă, fiind asistată de avocat ales B A şi avocat ales  G C. Se prezintă martorul BFM , lipsă fiind martorul TIS.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Grefierul de şedinţă face referatul cauzei în sensul celor de mai sus, precum şi faptul că la dosarul cauzei a parvenit un înscris din partea soţiei martorului TIS, potrivit căreia acesta este plecat din ţară pentru două săptămâni, după care:

Instanţa păşeşte la identificarea inculpatului Z...... R......potrivit dispoziţiilor art. 372 Cod procedură penală.

Instanţa pune in discuţie lipsa martorului T I.

Avocatul inculpatului Z...... R......, M R, initial susţine că insistă în audierea martorului TIS. Arată că în principal concluziile sale vor fi pe achitare raportat la  art.396 alin.5 raportat la art.16 alin.1 lit.c coroborat cu art.4 alin. 2 din codul de procedură penală. Menţionează că ei vor susţine faptul că nu se poate stabili cu certitudine dacă o altă persoană a aplicat sau nu o lovitură de cuţit victimei în faţa blocului şi solicită a se avea in vedere actele de la dosar, probele de la dosar şi face referire la susţinerile martorei KV, la traducerea depusă la dosar de către colegii săi, apărătorii părţii civile, din care rezultă că această martoră le-ar fi relatat distinşilor săi colegi că ar fi văzut o persoană înaltă, slabă, cu un cuţit în mână şi că a fugit de acolo. Menţionează că aceste susţineri se coroborează şi cu declaraţia martorei cu identitate protejată audiate, CN, care a susţinut că martora KV i-ar fi relatat că a văzut acelaşi lucru.

Totodată, adaugă faptul că prin audierea acestui martor, doreşte să dovedească faptul că cei doi, CM şi TI au ajuns în faţa blocului înaintea martorei şi, în acest sens, solicită instanţei să aibă în vedere declaraţia martorului CM, care a declarat audiat fiind în faţa instanţei că : “ dacă nu il găseam eu pe D, poate că nu îl găsea nimeni”. De asemenea, solicită a se avea in vedere şi declaraţia dată de martorul T în cursul urmăririi penale potrivit căruia C l-a intrebat: “M…! M….! Ce-i cu tine? Ai băut_ dar acesta nu i-a răspuns, căzând pe trotuarul din faţa blocului şi l-am auzit pe M spunând înjughiat, tăiat, nu mai reţin”. In plus, se arată în continuarea declaraţiei că C a sărit să îl ia in braţe pe M pentru a vedea ce e cu el, moment în care C a simţit umezeală.

Astfel, consideră că se impune audierea acestui martor pentru justa soluţionare a cauzei.

Reprezentanta Ministerului Public, procuror ......, susţine că nu a fost contestat de către acuzare, nu l-a solicitat sens in care nu i se pare utila audierea acestui martor.

Avocatul părţii civile, B A, susţine că astfel cum a invederat şi la termenul trecut, instanţa a fost sesizată cu o infracţiune de omor, in altă parte şi în alt loc decât în faţa casei. Ceea ce s-a întâmplat în faţa blocului, cine ,ce discuţii a purtat, că era beată victima, aceste aspecte sunt irelevante cauzei întrucât ceea ce interesează în aceasta cauză este infracţiunea de omor săvârşită pe strada T… colţ cu P…. Susţine că astfel cum s-a petrecut şi la termenele trecute, se încearcă a se redirecţiona cauza spre acea pretinsă tâlhărie, care este o presupunere, o legendă, pentru a abate atenţia de la obiectul cauzei care este infracţiunea de omor. Mai mult, inculpatul nu a contestat împrejurarea privitoare la aplicarea înjunghierii de cuţit. Apărarea inculpatului s-a axat pe totul şi cu totul o altă poziţie, respectiv pe legitimă apărare.

Instanţa invedereaza părtilor si procurorului că cererea parvenită din partea soţiei martorului T nu poartă semnătura acesteia, fiind trimisă pe fax, în schimb dovada de primire a citaţiei este semnată de către aceasta, respectiv T L.

Reprezentantul Ministerului Public arată că nu l-a solicitat.

Având in vedere faptul că se prezintă cel de-al doilea  avocat al inculpatuui  R......Z......, D R, instanţa îi aduce  la cunostinta teza in discutie(lipsa martorului si posibilitatea revenirii asupra incuvintarii porbei ),  pe care a pus-o in dezbaterea partilor solicitand, aparatorului sa isi exprime opinia..

Avocat D R arată că nu insistă în audierea acestui martor.

Avocat M R, dupa ce se consulta cu av D, revine asupra pozitiei exprimate si pune aceleaşi concluzii, prin care arata ca nu mai contesta proba  si solicita ca instanta sa revina.

Instanţa, având în vedere că apărarea inculpatului nu insistă în audierea martorului T... pune în discuţie revenirea asupra audierii acestuia, potrivit art.383 alin.3 Cod procedură penală.

Reprezentanta Ministerului Public nu se opune.

Avocatul părţii civile D I, B A, nu se opune.

In baza art. 383 A...3 cod procedura penală,  instanta revine asupra probei, incuvintate avand in vedere ca aparatorii inculpatului nu mai contesta proba, si totodata faptul ca martorul este plecat din tara.

Instanţa consideră că ar fi util să pună în discuţie legea penală mai favorabilă şi, în subsidiar, dacă se va aprecia că legea veche este mai favorabilă, posibilitatea si utilitatea schimbarii  încadrarăii juridice a faptei de omor prevăzută la art. 188 Cod penal.

Reprezentanta Ministerului Public, procuror ...... , susţine că inculpatul a fost trims în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de omor prevăzut de art.189 alin.1 lit.h din actualul Cod penal. Reţine ca pentru a i se da posibilitatea să uziteze de procedura recunoaşterii vinovăţiei, invocându-se prevederile art.6 din CEDO, s-a pus în discuţie şi s-a şi dispus schimbarea încadrării juridice în infracţiunea de omor simplu. Arată că in acest moment  se raportează la infracţiunea de omor simplu din noul Cod penal comparativ cu infracţiunea de omor simplu din vechiul Cod penal. Ambele infracţiuni au aceea şi pedeapsă, nefiind una mai favorabilă decît cealaltă. Dacă s-ar aplica dispoziţiile legii penale vechi, din această perspectivă a aplicării ei, automat nu mai este un omor simplu, ci un omor calificat, săvârşit în loc public. Rămâne la latitudinea instanţei, in concret, ce vrea să facă în materie de individualizarea pedepsei. În acest moment nu se poate pronunţa cu privire la alte aspecte decât cele deja reliefate.

Avocat B A, pentru partea civilă,  susţine că dacă ar fi avocatul inculpatului ar solicita actualul Cod penal,pe considerentul că având in vedere schimbarea de încadrare juridică din omor calificat în omor simplu, dacă legea penală veche ar fi aplicabilă, având în vedere faptul că fapta s-a săvârşit într-un loc public. Ori in situaţia omorului calificat limitele de pedeapsă se schimbă faţă de omorul simplu. Arată că instanţei revine rolul să aprecieze , însă dacă ar apărătorul inculpatului ar considera că legea penală nouă este mai favorabilă, cu limitele de pedeapsă de la 10-20 de ani.

În concluzie, arată că achiesează la concluziile reprezentantei Ministerului Public.

Avocat D R, pentru inculpatul Z...... R...... susţine că considera ca legea penală vechea este lege mai favorabilă, fiind vorba despre o legitimă apărare ,însă având calitatea de avocat al inculpatului, apreciază că în principal tot legea veche este legea mai favorabilă, întrucât va invoca existenţa  legitimei apărări sau a  depăşiri limitelor legitimei apărări. Este clar că legea vechea este mai favorabilă şi ne aflăm în prezenţa unei legitime apărări sau a depăşirilor legitimei apărări.

Avocat M R , cu privire la legea penala mai favorabila si eventual cu privire la schimbarea incadrarii juridice, arată că judecătorul trebui să aprecieze care lege penală este mai favorabilă. Dacă instanţa de judecată va considera după analizarea întregului probatoriu că nu sunt incidente dispoziţiile legitimei apărări sau excesul neimputabil, consideră că raportat la soluţia de condamnare pe care instanţa o va pronunţa, dacă va considera că nu este incident art.16 alin.1 lit.c sau art.16 alin.1 lit. b Cod procedură penală, legea penală veche ar fi mai favorabilă raportat la reducerea pedepsei evidente ca urmare a  circumstanţelor atenuante  respectiv art. 73  lit a) cod penal de la 1968 , scuza provocării. În situaţia in care instanţa reţine circumstanţa atenuantă pe legea nouă, limita minimă a pedepsei , ar putea să coboare până la 3 ani . Dacă se reţine incidenţa pe legea nouă, respectiv art.76 din Codul penal, se impune o reducere a limitelor de pedeapsă cu 1/3, astfel încât  instanţa nu ar mai fi obligată să reducă mai reducă pedeapsa sub minim, în speţă. Pune concluzii pe legea mai favorabilă, ca fiind legea nouă pentru că, fâcând referire la opinia domnului profesor U  M , care , în ceea ce priveşte legitima apărare, consideră ca lege penală mai favorabilă noul Cod penal.

Susţine că concluziile sale vor face trimitere la legitima apărare prevăzută de art.19  şi respectiv art.26 unde este prevăzut excesul neimputabil. Menţionează că legitima apărare este altfel reglementată în noul Cod penal, putându-se reţine mai uşor, întrucât noul Cod penal nu mai reţine pentru exercitarea limitei apărări punerea în pericol grav a persoanei , a drepturilor Consideră că în ceea ce priveşte legitima apărare sau excesul neimputabil, fiind sunt mai favorabile prevederile noului Cod penal,deşi a analizat cu atenţie şi prevederile art.44 alin.2 şi mai ales alin.3 din vechiul Cod.

Apreciază că instanţa este cea care va stabili legea penală mai favorabilă şi este convins că o va face în mod legal, după analizarea întregului probatoriu.

Avocatul părţii civile D I, G C, susţine că potrivit art.5 din noul Cod penal, legea penală mai favorabilă este legea nouă, respectiv noul Cod penal. Instanţa a pus în discuţie şi a schimbat încadrarea juridică pe noul Cod penal din infracţiunea de omor calificat în infracţiunea de omor simplu. Opinează şi achiesează la concluziile reprezentatei Ministerului Public.

Instanta se va pronunta acestor aspecte  cu ocazia dezlegarii fondului cauzei.

Instanţa invederează faptul că au fost emise două adrese Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor,reprezentand o sesizare penala. Arată că a sesizat Parchetul Tribunalului , ca aceasta unitate sa analizeze oportunitarea efectuarii unor cercetari  cu privire la potentiale fapte de natura penala,fiindu-le comunicat copii de pe declaraţii, listing-uri, raportat la art.283  Cod penal.

Totodată, instanţa invedereaza  că la dosar au fost depuse în cursul zilei de ieri, de către avocat Ddouă cereri în probaţiune prin care solicită vizionarea imaginilor camerelor video surprinse , respectiv momentul 17.59, si efectuarea unor demersuri in vederea obtineri si a altor inregistrari a unor camere de supraveghere aflate  la alte intersectii.

Domnul avocat D R sustine ca ar fi utila vizualizarea inregistrarii, si sustine cererea formulata.

Instanţa pune în discuţie aspectul privind vizionarea în sala de judecată a  înregistrărilor video de la intersecţia străzilor T cu Bulevardul D.

Avocatul părţii civile, B A, susţine că nu este relevantă aceasta vizionare  şi lasă la aprecierea instanţei.

Reprezentanta Ministerului Public susţine că nu are relevanţă vizionarea acestora.

Instanţa invederează că în cea de-a doua cerere de probaţiune , se face apel la instanţă pentru a se obţine alte înregistrări video, precum şi o expertizare a imaginilor şi pune în discuţie această cerere.

Instanţa pune în discuţie solicitarea obtinerii altor  înregistrări video de la intersecţia străzilor T cu Bulevardul Dsi expertizarea inregistrarilor care exista in acest moment la dosarul cauzei, pentru stabilirea tipului celor doua autoturisme.

Avocatul părţii civile, B A, susţine că nu este relevantă aceasta vizionare  şi lasă la aprecierea instanţei.

Reprezentanta Ministerului Public susţine că nu are relevanţă vizionarea acestora.

 In replica pentru partea civilă, avocat B A, susţine că este irelavant. Arată că martorul N  a afirmat că traficul era trafic intens pe Bulevardul T. Susţinerea apărării potrivit căreia cei doi se urmăreau, nu are legătură cu obiectul , întrucât aceste camere nu văd până la locul săvârşirii infracţiunii de omor.

Reprezentanta Ministerului Public susţine  in replica aceeaşi poziţie.

Instanţa invederează, ca potrivit informatiilor pe care le detine Serviciul  Criminalistic al IPJ BIHOR  nu este dotat cu  tehnologie care să permită efectuarea verificărilor solicitate de către apărare, iar în situaţia în care s-ar apela la alte structuri infformativ operative , acest aspect ar  putea ridica anumite  suspiciuni .

Avocat D susţine că este vorba despre Institutul de Tehnică Avansată în Bucureşti, DIICOT-ul colaborând cu acest institut  pentru efectuarea de percheziţii informatice, iar avocat M R confirmă acest lucru susţinând că s-au experimentat nişte Hardware şi Sotfware dacă anumite instrumente, intr-o cauză referitoare la comeţul electronic erau apte în vederea falsificării de carduri.

Avocat D  R..susţine că a solicitat şi inregistrarile video amplasate pe strada C  intersecţie cu D, întrucât zona este mult mai bine luminată şi se poate vedea mai clar tipul maşinii. Menţionează că a făcut comparaţii intre maşini, stopurile maşinii. Menţionează că trebuie avut in vedere o privire de ansamblu asupra stării de fapt, şi nu ruptă din context infracţiunea de omor  pentru care este acuzat clientul său. Camerele video amplasate la intersecţia străzilor D cu C puteau să surprindă mult mai bine faptul că autoturismul lui Z...... era urmărit de autoturismul Volswagen Phaeton.

Intrebat fiind de ce nu a formulat o plângere penală,după începerea cercetării pe fond,  avocat D R ,părerea sa este  că nu există interes, indiferent de fapta penală. In cursul urmăririi penale s-au cerut listing-urile telefonice, testările cu poligraf. Nu a crezut că după o perioadă de 3 ani de zile puteau fi valorificate acele inregistrări. Dacă se efectua acest lucru la momentul respectiv, al comiterii faptei, se puteau urmări toate aspectele. Face referire la faptul că procurorii au fost schimbaţi. Menţionează faptul că există probe la dosar din care rezultă suspiciunea rezonabilă că  un alt cuţit.

Avocat M R arată că susţine cererea colegului său, respectiv instanţa, printr-o adresă, să solicite şi acele înregistrări video. Menţionează că concluziile sale vor fi în principal în baza art.16 lit. b şi c, a scris  concluzii de 22 de pagini  şi nu le-a terminat, contradicţii, pentru susţinerea sa, argument în plus că autoturismul Phaenton l-a urmărit pe Z.., ulterior poate se va constata că din acea maşină a coborât o persoană cu glugă pe cap şi fular.  Menţionează faptul că există probe la dosar din care rezultă suspiciunea rezonabilă că  o lovitură de  cuţit i-a fost aplicată de o altă persoană.

Reprezentanta Ministerului Public apreciază ca irelevant aceste aspecte puse în discuţie în contextul în care aşa cum a susţinut-o de-a lungul acestei cauze , obiectul cauzei îl constituie infracţiunea de omor săvârşită de inculpatul Z...... asupra victimei D...

Avocat D. face o scurtă precizare, respectiv inregistrările anterioare sunt din jurul orelor 17.00, plus şi că chestiunile sunt ulteriore şi rămâne ca instanţa să se pronunţe.

 Avocatul părţii civile  B.., solicită respingerea cererii de probaţiune ca fiind irelevantă , întrucat deşi timp de un an şi jumătate, inculpatul a fost pus sub învinuire, s-a început urmărirea penală,  timp în care nu s-a cerut niciun fel de probaţiune, iar acum se solicită alte probe indirecte pentru o potenţială altă faptă pentru care nici măcar nu au formulat plângere penală. Aceste elemente nu au legătura cu infracţiunea de omor.

 În consecinţă, solicită instanţei a avea in vedere aceste aspecte, iar dacă ne axăm pe probaţiune , atunci să fie administrate probe legate de infracţiunea de omor .

Avocatul inculpatului, M R, arată că nu se referă la două infracţiuni, ci  ei încearcă să contruiască o apărare pentru infracţiunea de omor şi încearcă să susţină că există serioase dubii cu privire la faptul că inculpatul ar fi aplicat lovitura cu efect tanatogenerator, respectiv de împrejurările înc are s-a produs această infracţiune. Chiar există probe că în faţa blocului a fost altcineva cu un cuţit.

 Avocat G C, pentru partea civilă,arată că s-a invocat o declaraţie de martor, o doamnă în vârstă şi arată că a fost senilă. La insistenţele procurorului de caz L…, el personal a făcut demersurile necesare pentru ca acesta să se deplaseze la martoră, datorită faptului că femeia avea o vârstă respectabilă, procurorul s-a deplasat cu doi poliţişti pentru a-i lua acesteia declaraţii. Arată că renunţă la calitatea de apărător dacă această probă este considerată utilă, pertinentă şi concludentă, întrucât doamna era senilă. Concluziile sale categoric de respingere.

 Avocat B A arată că este vorba despre acea declaraţie pe care colegul său a înregistrat-o pe telefon, iar aceasta a fost reaudiată de procurori, însă în faţa acestuia şi-a schimbat declaraţiile, în prezent fiind decedată. Instanţa urmează a interpreta acele declaraţii.

Instanţa, având în vedere sesizarea efectuată,  pune în discuţia partilor posibilitatea trimiterii celor două cereri  de probatiune depuse la dosar de către avocat D  pentru acest termen de judecată în cursul zilei de ieri la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, la numărul indicat privind inregistrarea sesizării efectuată , …8.I/31.10.2016 pentru a fi înregistrate şi verificate.

Partea civila lasa la aprecierea instantei.

Ministerul Public arata ca lasa la aprecierea instantei.

Avocat D R susţine că nu se opune trimiterii acestora.

 Instanţa dispune trimiterea inscrisurilor la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor la număr de lucrare …./8.I/31.10.2016 pentru a fi înregistrate şi verificate.

 Instanţa pune in vedere părţilor şi reprezentatei Ministerului Public să susţină dacă formulează alte  cereri sau excepţii.

Avocat D  susţine că a comunicat un exemplar şi reprezentatei Ministerului Public şi avocaţilor părţii civile , îl depune şi la dosarul cauzei, un înscris reprezentând o ‚’’’expertiză medico legală extrajudiciară’’ , solicitând a fi admisă ca probă cu înscrisuri şi avută în vedere cu ocazia deliberării asupra fondului cauzei.

 Întrucât reprezentanta Ministerului Public nu a reuşit să studieze înscrisul depus, instanţa, potrivit art.119-124 raportat la art.381 Cod procedură penală procedează la audierea martorului B, după depunerea jurământului, urmand a pune in discutie solicitarea dupa.

 Pe parcursul audierii martorului,acestuia îi este prezentat raportul din data de 02.12.2013 pe care acesta il recunoaste. Declaraţia acestuia, după ce a fost citită şi semnată , a fost depusă la dosarul cauzei.

Avocat D R solicită sa se admite ca probă cu înscrisuri raportul de expertiză medico-legală extrajudiciară.

Instanţa pune în discuţie proba cu înscrisuri –reprezentand raport extrajudiciar, cu toate ca la termenul anterior a respins ca inutila cauzei o solicitare de efectuare a expertizei medico-legale.

Reprezentanta Ministerului Public, procuror ...... , arată că se opune admiterii ca mijloc de probă a înscrisului întitulat raport de expertiză medico-legală extrajudiciară,  deoarece instanţa, la termenul anterior de judecată , a respins deja solicitarea  formulată de apărătorii inculpatului Z...... de efectuare a unei expertize având obiective similare.  În al doilea rând, susţine că se opune întrucât  un astfel de înscris  prin conţinutul şi semnificaţia lui, nu poate să fie asimilat decât unui raport de expertiză  medico-legală, chiar dacă el estet obţinut extrajudiciar, şi astfel s-ar ajunge la situaţia paradoxală ca prin conţinutul său, acest înscris să se subroge  în conţinutul unui alt mijloc de probă, care a fost respins de instanţa. Practic se înlocuieşte ceva cu altceva, dar acest altceva, pus pe un taler cu primul ceva, nu reprezintă altceva  decât acelaşi lucru.

Avocat B A, pentru partea civilă, arată că achiesează întrutotul la concluziile reprezentantei Ministerului Public. Din moment ce instanţa respinge o probă, nu se mai poate  veni sub denumirea mascată de înscrisuri, cu aceeaşi probă, dar procurată extrajudiciar. Prin acest procedeu s-ar crea un precedent periculos pentru actul de justiţie, iar probele care sunt administrate sunt cenzurate de către preşedintele de complet,  insă o dată respinsă o probă, ea nu poate fi mascată cu denumirea de înscrisuri. Înţelesul unui înscris este unul, iar denumirea de raport de expertiză extrajudiciar se referă la cu totul altceva. Constantă că ultimul termen de judecată a fost in data de 24 octombrie 2016, iar cu o celeritate deosebită a fost întocmit acest raport extrajudiciar, opinie expertală, a lecturat-o şi cunoaşte domnul avocat raportul existent la dosarul de urmărire penală şi a observat că doamna conferenţiar nu şi-a permis să contrazică raportul de expertiză, dar a retuşat-o în anumite feluri, dându-i o conotaţie puţin diferită faţă de raportul de expertiză. Ca medic cabinet particular, se plăteşte o opinie expertală, se întocmeşte acea opinie expertală , o mai retuşează puţin, dar nu paote contrazice fondul problemei.

În concluzie, ca probă, solicită instanţei respingerea acesteia.

Avocat D R ,  in replica arată că nu a fost foarte exact, titlu fiind acela de opinie expertală extrajudiciară. Este părea unui specialist ,care însă nu are valoarea unui raport de expertiză, permisă de lege, potrivit art.172 alin.7 CPP. Consideră că principiul aflării adevărului ar trebui să primeze în toate cauzele. Nu intenţionează să treacă peste o dispoziţie a instanţei, ci doar să aducă elemente suplimentare pentru soluţionarea acestei cauze. Face referire că în sistemele de  drept avansate este o chestiune absolut normală să se recurgă la părerile unor specialişti. În realizarea acestei opinii expertale s-a lucrat intens, timpul a fost scurt, dar cuprinde şi plusuri şi minusuri , se vine cu rigurozitate şi cu nişte precizări suplimentare faţă de ceea ce era la dosarul cauzei. Se aprofundează anumite chestiuni. Arată că nu a încălcat vreo dispoziţiei a instanţei, nu a trecut peste o dispoziţie a instanţei, este o opinie de specialitate , nu raport de expertiză. Arată că ar fi dorit inclusiv o opinie de specialitate, dar timpul a fost scurt , inclusiv pe o interpretare din partea unui reputat specialist pe ceea ce înseamnă legitima apărare sau depăşirea legitimei apărări la prezenta cauză. Arată că toţi sunt nemulţumiţi de modul în care a decurs urmărirea penală, şi apărarea şi acuzarea. Instanţa a făcut într-o lună ce nu s-a făcut în 3 ani de zile.

Avocat B A, pentru partea civilă, întrucat anterior a făcut referire la anumite modelări regăsibile in opinia expertală, arată că la punctul 3 unde se arată că o altă variantă posibilă in dinamica producerii leziunilor din zona spatelui, victima şi inculpatul să fi fost căzuţi  la pământ, faţă în faţă , cu victima D.. deasupra inculpatului.

Avocat G C arată că li s-a cerut ambelor părţi în faza de urmărire penală să indice un expert parte şi nu a fost nicio obiecţiune , nu au fost numiţi sau vehiculaţi experţi parte.

Avocat M R in replica  arată că faptic ei au formulat o cerere în probaţiune, depus la dosarul cauzei, un înscris. Consideră că instanţa ar putea respinge această probă doar dacă ar fi incident unul intre cazurile prevăzute la art.100 alin.4 CPP.

Consideră că este o probă utilă cauzei şi solicită a se ţine seama de această probă, motivat de faptul că în timpul scurt pe care l-a avut a studiat şi raportul de expertiză  , iar la punctele 25-30 sunt prezentate o serie de leziuni la nivelul gambelor , iar două persoane in ortostatism ,acele leziuni nu putea fi produse având în vedere că direcţia era de sus în jos. Arată că el a solicitat această cerere în probaţiune, însă instanţa a respins-o în principal pentru că s-a urmărit celeritatea cercetării judecătoreşti , motivat de faptul că dosarul a trenat vreo 3 ani , însă consideră că pentru aflarea adevărului această probă este utilă şi pertinentă cauzei.

Avocat M R arată că orice instanţă de apel le admite cererile,atât cu expertiza genetică,  unde instanţa a arătat că a fost analizată întreaga geacă, lucru neadevărat, iar această expertiză era absolut normală , a citit de 3 ori încheierea de şedinţă de la termenul de judecată anterior şi nu înţelegea de ce a fost respinsă pentru litera d).

Instanţa invederează faptul că  este o evidenta eroare materiala , proba a fost repinsa intrucat in cauza existau suficinete probe administrate. Instanta invedereaza ca temeiul juridic , care reiese din considerentele incheierii anterioare este art 100 A...4  litera b cod procedura penala., fiind vorba despre o eroare materială.

Avocat D R, ca ultim aspect,in replica arată că la momentul deliberării va aprecia instanţa dacă va ţine cont de opinia expertală, iar ca probă cu înscrisuri poate fi primită prin raportare la art.100 alin.4 CPP per a contrario,  considerând însă că nu poate fi respinsă, neexistând niciuna dintre situaţiile de la art.100 alin.4 CPP.

Instanţa admite proba cu înscrisuri, urmând ca la momentul deliberarii sa ii acorde sau nu o anumita valoare juridica.

Nefiind invocate alte cereri sau probe, considerând terminată etapa cercetării judecătoreşti, instanţa acordă cuvântul asupra fondului.

Totodată, pune în discuţie suspendarea pentru 10 minute a şedinţei înainte de a da cuvântul asupra fondului cauzei.

Reprezentanta Ministerului Public se opune.

Avocat M R şi D R se opun.

Avocat B A şi G C solicită suspendarea şedinţei pentru 10 minute.

Instanţa suspendă şedinţa pentru 10 minute, urmând a se acorda apoi cuvântul asupra fondului cauzei.

La al doilea apel nominal făcut în cauză, se prezintă inculpatul Z...... R...... asistat de avocat ales D R şi M R, potrivit împuternicirilor avocaţiale aflate la dosarul cauzei, partea civilă D I prezentă, fiind asistată de avocat ales B A şi avocat ales  G C, potrivit împuternicirilor avocaţiale aflate la dosarul cauzei.

Instanţa, constatând terminată faza cercetării judecătoreşti, acordă cuvântul asupra dezbaterii fondului cauzei.

Reprezentanta Ministerului Public, procuror ......, având cuvântul, arată că fapta reţinută în sarcina inculpatului a fost iniţial încadrată prin rechizitoriu la art.189 alin.1 lit h din Codul penal actual. S-a retinut ca  la data de 02.12.2013, in jurul orelor 18, la intersecţia străzilor T... cu Aleea Posada, inculpatul i-a aplicat victimei D.. multiple lovituri de briceag, unele în zone vitale, cauzându-i leziuni fizice grave in urma cărora a decedat.

Apreciază că mai presus de orice îndoială rezonabilă, fapta reţinută în sarcina inculpatului,aceea de omor, există, este gravă şi a fost săvârşită cu vinovăţie de către inculpat sens în care solicită condamnarea acestuia in regim privativ de libertate cu interzicerea drepturilor prevăzute cu titlu de pedepse complementare  şi accesorii prevăzute la art.66 li.a, b şi h din Codul penal actual, deducerea reţinerii de 24 de ore.

Totodată, solicită confiscarea obiectului corp delict folosit la săvârşirea infracţiunii de către inculpat, obligarea acestuia la  despăgubiri către partea civilă , respectiv la obligarea cheltuieli judiciare în favoarea statului.

In continuare se referă la probele aflate la dosarul cauzei care sunt esenţiale şi, coroborate, conduc la atestarea vinovăţiei inculpatului.

Apreciază că acel înscris depus de către apărătorul lui Z...... , intitulat raport de evaluare psihologică extrajudiciară este unul extrajudiciar , şi nu trebuie analizată în alt mod semnificaţia acestuia. Acest raport caracterizează tipul de comportament uman ajuns în balanţa justiţiei şi evidenţiază inculpatului mai bine decât oricine trăsăturile de personalitate definitorii şi care stau , in opinia sa, la baza premiselor care au fundamentat această acuzaţie penală. În conţinutul acestui raport se atestă comportamenul impulsiv pe care inculpatul  il are şi a  aratat că a studiat,  si a analizat acest raport pe fiecare segment tratat in parte. Cuvântul impulsivitate este foarte frrecvent utilizat. Se arată la una dintre secţiuni că inculaptul este o persoană, impulsivă, pătimaşă, sens in care se atestă foarte clar că acestă persoana are un comportament impulsiv. Apoi că este o persoană dornică de senzaţii tari. Nu doreşte să asimileze omorul unei senzaţii tari, dar nu este exclusă ca lupta corp la corp cu o persoană să fie asimilată acelor senzaţii de emoţii tari.

Continuă adăugând faptul că inculpatul are mari dificultăţi în a-şi controla impulsurile şi consideră relevant şi acest aspect  pentru felul in care a debutat acea agresiune care mai apoi a culminat cu suprimarea vietii unei persoane. Se arată că inculpatul se lasa prada prezentului, se lasă pradă impulsului , actionează după ceea ce simte, totodată că are tendinţa de a se infuria , de a fi intolerant, de a fi punitiv, respectiv pus pe aplicarea de pedepse. Se mai arată in cuprinsul acelui înscris că inculpatul are un simt exagerat al superiorităţii cu scopul de a obţine control şi putere,consideră că acest  aspect se pliază pe speţa concretă, şi nu numai în situaţii ce ţin de alte sfere ale relaţionării umane. De asemenea, se mai artă în acel înscris că inculpatul prezintă comportamente explosive, are frecvente accese de furie şi  angajare în altercaţii.

Susţine că acesta este inscrisul depus la dosarul cauzei şi care constituie o baza pentru discuţiile care se pot isca vis-a-vis de ceea ce a cauzat şi de ceea ce a favorizat comiterea infracţiunii.

Reprezentanta Ministerului Public face în continuare referire la alte două inscrisuri  , mijloace de probă. Pe de o parte, planşa fotografică cu aspectele de investigarea tehnico-ştiinţifică de la locul faptei, în  care se atestă, se observă o leziune , o vânătaie sub ochiul stâng, palma stângă care era pansată , pantalonii la nivelul genunchiului care aveau urme de sol uscat.

Totodată, în raportul de expertiza medico-legală, distinct de inscrisul la care a făcut referire, din data de 07.12.2015,  se atestă care sunt leziunile pe cale le prezenta inculpatul Z...... , respectiv: leziuni la buza superioară, deget de la mâna dreaptă, de la mâna stângă, genunchi şi glezne , care trebuie să se coroboreze cu planşa foto la care a făcut referire  anterior, cu aspectele de la acea investigare şi se arată cum au fost produse aceste leziuni, respectiv prin lovire cu corp dur, nu cu briceag sau cuţit, poate un pumn; cădere pe un plan rugos –pantalonii la nivelul genunchiului cu acele urme de sol uscat  şi se mai arată instrument tăietor, dar numai pentru palma stângă.

Face referire la teoria procurorului de caz referitor la tăietura de la mâna stângă potrivit căreia inculpatul să fi fost cel care şi-a autoprovocat acea tăiere în condiţiile în care raportul de expertiză medico-legală atestă că nu există o acţiune transfixiantă a obiectului tăietor. Arată că nu se poate stabili cu exactitate acest lucru şi este un fapt care poate să îi profite inculpatului, dar cu siguranţă acţiunea respectivă nu este transfixiantă, dar nu presupune intrarea printr-un loc şi ieşirea prin alt loc al lamei de cuţit.

Raportul de constatare medico-legală emis la data de 03.12.2013 de Serviciul de Medicină Legală , nu îi dă citire intrucat este la dosarul cauzei, însă ceea ce se desprinde din cuprinsul său, la polul opus de ceea ce prezintă documentele doveditoare , înscrisurile, în ceea ce  priveşte  starea fizică a inculpatului iar in acest raport sunt redate, in ceea ce il priveşte pe D.. semnele de violenţă, respectiv în număr de 30. Se atestă moartea victimei a  fost violentă, survenită in urma şocului hemoragic, consecinţa hemoragiei interne şi extern survenite în evoluţia unui poliatrism cu plăgi multiple înjunghiate, iar leziunile s-au produs prin lovire activă cu acel corp înţepător, identificat ca fiind briceagul găsit la locul faptei.

Acestea sunt chestiunile care tin de leziunile care i-au fost provocate inculpatului şi ca număr şi ca intensitate, iar pe de altă parte, numărul intensitate, locul leziunilor provocate victimei.

Susţine că nu este selectivă în sensul de a elimina ceea ce i-ar profita inculaptului, ci in sensul de a nu il repeta in sustineri, pe procurorul care a intrumentat cauza intrucat are şi acesta o analiza de detaliu in cuprinsul rechizitoriului.

Astfel, arată că exist procesul verbal de redare a convorbirilor purtate la 112 în care inculpatul în mod repetat spune: “am fugit, l-am prins pe el  şi l-am bătut, l-am şpreiat , m-o tăiat şi pe mine”. Consideră că este foarte importantă susţinerea per ansamblu , dar este foarte important  felul in care se exprima de o manieră aptă să contureze modalitatea in care  s-a derulat acel eveniment tragic.

Susţine că o altă probă este declaraţia inculpatului din chiar şedinţa de judecată in care a fost audiat , unde declară că  a ieşit din maşină pentru a-l trage la răspundere pe agresor. Consideră că această exprimare nu este întâmplătoare , cum întâmplătoare nu sunt nici acele exprimări din convorbirea purtată cu cei de la 112 , care se pot explica prin comportamentul  pe care il atestă psihologul care l-a expertizat pe inculpat , dorinţa acestuia fiind, in opinia sa,  clară de a-i aplica o corecţie celui care şi-a permis să îi spargă geamul de la maşină, fiind astfel evidentă intenţia ab initio de a manifesta a atitudine agresivă, impulsivă,activă împotriva lui D... Totodată, inculpatul în faţa instanţei, in timpul audieri acestuia prin declaraţiile sale a mai incercat să nuanţeze faptul că dorea să îi ceară explicaţii. Arată că este discutabilă maniera in care vrea sa ceara explicatii agresorului şi cu atât mai mult  cu cât el porneşte în urmărirea  agresorului cu un spray lacrimogen care nu se foloseşte decât în situaţii care impun agresivitate sau potenţiale  agresivităţi.

Referitor la acea stare emoţională psihică pe care a încercat-o inculpatul după momentul consumării înrtregului eveniment, se remarcă in exprimarea cestuia si s-a consemant in decalraţia sa  sau in incheiere: „de ce sa imi pese mie de acesta”, referindu se la vicitma. De ce sa ii pese lui de acesta. Ii pasa de propria situaţie , per a contrario. Martorul audiat azi a declarat că inculpatul era speriat , crispat, avea o gestică agitată. Consideră că o astfel de atitudine este normală în astfel de situaţii şi crede că în astfel de situaţii orice  persoană din lumea aceasta care conştientizează că a savărşit o faptă gravă începe să îşi facă  probleme, unii şi de conştiinţă, alţii şi de consecinţele în planul răspunderii penale pe care le implică faptele acestora. Consideră că in acest mod se explică acea stare de agitaţie în care se afla inculpatul , menţiune argumentată pe probele de la dosar pe car acesta insuşi le-a furnizat inclusiv in declaraţia dată in faţa instanţei.

Totodată, menţionează că acea convorbire telefonică purtată cu o persoană, redată în scris în cuprinsul rechizitoriului în care se relevă fără dubiu că iniţiatorul agresiunii fizice a fost inculpatul , că decedatul a fost cel căruia în mod repetat inculpatul i-a aplicat pumni până a căzut la pământ , că loviturile, chiar şi cele din pumni , au fost aplicate intr-un număr şi cu o intensitate apreciabilă în măsură să il doboare pe acel decedat la pământ. 

Convorbirea purtată cu operatul 112, prin coroborare la această convorbire telefonică anteriror menţionată , cu o anumită persoană, consideră că merită accentuată. In aceasta  inculpatul spune: am fugit, lucru care de altfel este real, fapt afirmat şi în faţa instanţei, l-am prins, lucru care înseamnă că nu este victima agresiunii vicitimei, respectiv nu D.. s-a oprit şi a sărit la bătaie, ci este cel care a fost prins. Este adevărat că doar cei doi au fost acolo, insă trebuie să ne raportăm la toate probele ; „l-am bătut” ,  nu spune am fost bătut sau s-a încercat să mă bată; „l-am şpreiat” , tot cel care il şpreiază este inculpatul şi apoi spune in final „m-a tăiat şi pe mine”, fapt ce demonstrează că avea cunoştinţa faptului că cel care i-a produs leziunile prin injunghiere , tăiere a fost inculaptul, doar că şi el are o tăietură pe care spune că i-ar fi provocat-o victima.

Consideră că nu este lipsită de importanţă, chiar dacă i se contestă de foarte multe ori rolul de mijloc de probă , raportul de constatare cu privire la detectarea reactivităţii emoţionale , dar consideră că este important un astfel de raport prin conjugare cu alte mijloace de probă cu privire la vericitatea susţinerii unei persoane şi are in vedere intrebarea la care s-a detectat comportamentul simulat:” După ce l-ai deposedat de cuţit ai vrut să îl omori?”

De asemenea, nici această intenţie a inculpatului nu trebuie să fie privită în mod izolat, ci pe acel fond, nativ sau dezvoltat în timp cu privire la personalitatea acestuia, temperamentul, dar şi caracterul.

In continuare face referire la expertiza judiciară şi suplimentul,  expertiza nedetectării urmelor de sânge care să îi aparţină inculpatului pe hainele victimei, şi, desigur, din raportul medico legal la care a făcut referire , fiind relevante cele 3 lovituri penetrante hemitoragice: una deasupra inimii, zona claviculară, una în zona inimii, zona subaxilară şi una în josul inimii în peretele abdominal, toate fiind aplicate în partea stângă a inimii, nelăsând loc de dubii privind intenţia de a ucide.

Susţine că pentru a veni în întâmpinarea a probabil , după toate probabilităţile se va susţine , pentru că s-a spus acest lucru, teza avansată aici este sau a reţinerii legitimei apărări sau a excesului justificat de apărare.

Consideră că este exclusă reţinerea cauzei justificative , alinierea dreptului intern la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului , de exemplu cauza Perk contra Truciei 2006, în materia dreptului la viaţă , consacrat în art.2 paragraf 2 lit. a din convenţie, impune ca numai o persoană care este aflată în faţa unui atac material, direct, imediat şi injust îndreptat împotriva sa sau a altei persoane prin care se pune în pericol grav numai viaţa , integritatea, sănătatea sau libertatea persoanei, deci nu şi drepturile care au alt obiect decât protecţia persoanei sau un interes public poate invoca legitima apărare , atunci când, desigur, apărarea proporţională cu atacul are ca efect suprimarea vieţii atacatorului. În speţa concretă, o astfel de teză este exclusă.

Arată că există acele infracţiuni cu rezultat reversibil şi exemplele sunt multiple, in  jurisprudenţa, fiind redate şi în doctrină, spre exemplu, victima, imediat ce a fost tâlhărită, exercită agresiuni asupra tâlharului  pentru a-şi recupera bunul aflat la atacator şi de care a fost deposedată, deci, referitor la acest gen de infracţiuni, caracterul imediat al atacului se pierde odată cu consumare sau epuizarea infracţiunii , persistă şi în intervalul de timp situat imediat după consumare infracţiunii, este strict pentru a recupera bunul.

Referitor la posibilitatea reţinerii în cauză a excesului justificat de apărare prevăzut la art.26 alin.1 din Cod penal, ca şi cauză de neimputabilitate prin depăşirea limitelor legitimei apărări , generată de o stare de tulburare sau de temere. Se impune precizarea că pentru a fi în prezenţa excesului neimputabil, trebuiesc îndeplinite toate condiţiile prevăzute în art.19 alin.2 din Cod penal cu privire la atac şi aparare, mai puţin proporţionalitatea în raport cu gravitatea atacului, generată de puternica stare de tulburare.

Consideră că în speţa concertă nu se poate invoca, de fapt se poate invoca, dar nu se poate reţine excesul neimputabil de apărare deoarece apărarea este vădit şi semnificativ disproporţioantă în raport cu atacul. În doctrină şi jurisprudenţă se face distincţie între proporţionalitate care este de esenţa legitimei apărări şi disproporţionalitatea până la o limită generată de starea de tulburare şi de temere specifică excesului justificat de apărare. Arată că nu a văzut opinii contrare, însă sub nicio formă nu se reţine excesul neimputabil de apărare dacă apărarea este vădit şi semnificativ disproporţionată în raport cu atacul.

Susţine că la un pol a arătat în ce constau leziunile cauzate inculpatului, iar la polul opus a atestat în ce constau leziunile care au fost cauzate victimei, iar dacă a existat într-adevăr o apărare, aceasta este clar vădit şi semnificativ disproporţionată în raport cu atacul.

De asemenea, menţionează că în speţa concretă nu este conturată o necesitate a unei acţiuni de apărare imediată , deci de înlăturare a atacului, aceste condiţii trebuind să fie îndeplinite de atac, respectiv de apărare.

Spune acest lucru deoarece există două momente în opinia sa în care confruntarea putea să fie evitată, şi de asemenea, există cel puţin un moment în care confruntarea putea fi stopată.

Referitor la cele două momente în care confruntarea dintre inculpaţi şi victimă putea să fie evitată.

Arată că se putea recurge din start la apelarea 112 încă din momentul în care i-a fost spart geamul. Este o stare de normalitate , pe care o implică o conduită de normalitate şi aşa cum a arătat, nu est vorba despre o infracţiune cu rezultat reversibil, nu se pune această problemă.

Cel de-al doilea moment în care exista această posibilitate de evitare a confruntării era acela in care inculpatul Z...... a văzut, potrivit spuselor acestuia, pe care le pune însă sub semnul intrebării, că D.. s-ar fi oprit din fugă în loc. În momentul în care l-a văzut că s-a oprit, avea posibilitatea să facă cale întoarsă şi să nu se bazeze pe spray-ul lacrimogen sau pe pumni , ci să procedeze aşa cum nu a procedat să se întoarcă la maşină şi să sune la 112.

Consideră că acestea sunt cele două momente ale posibilităţii de evitare a confruntării care atestă că nu este conturată necesitatea unei acţiuni de apărare imediată. O dată ce victima a fost deposedată de cuţit, avea foarte clar din nou posibilitatea să fugă, fără să îi aplice vreo lovitură de cuţit, nu era departe de maşina sa, de acel loc luminat  sau avea posibilitatea dacă neapărat a crezut să o facă să îi aplice o lovitură, dar într-o zonă nevitală. Nu reia conţinutul raportului medico legal, pentru că te infiori atunci când vezi multitudinea de lovituri aplicate , nu doar cu pumni, puţin relevant, ci cu acel obiect ascuţit tăietor şi, mai ales, în privinţa acelor lovituri care au fost apte şi la care a făcut referire înainte să îi genereze suprimarea  vieţii. Dimpotrivă, în cazul acestui inculpat acţiunile  vătămătoare au fost plasate în timp în afara intervalului în care atacul putea fi iminent , cât şi a momentului în care putea să fie consumat.

În consecinţă şi în concluzie, şi din acest punct de vedere nu este îndeplinită nici acea condiţie ca apărarea să fie necesară pentru respingerea atacului , presupunând că a existat un astfel de atac, nu este îndeplinită nici condiţia ca apărarea să fie necesară pentru respingerea atacului. Apărarea nu trebuie să fie nici prematură, înainte ca atacul să fie iminent şi nici tardivă, continuând după deposedarea lui D.. de cuţit.

Singura diferenţă între legitima apărare şi depăşirea legitimei apărări, astfel cum a arătat ,este la nivel de proporţionalitate , dar nu acea disproporţionalitate evidentă, vădită , dublată de fondul tulburării psihice şi temerii de care este animată o persoană.

Avocatul părţii civile D I, B A, arată că după susţinerea concluziilor acuzării care sunt extrem de laborioase, va pune concluzii atât sub aspectul laturii civile, cât şi sub aspectul laturii penale, fără a repeta concluzii reprezentantei Ministerului Public.

Sub aspectul laturii penale, solicită a se reţine vinovăţia inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de omor, iar în ceea ce priveşte apărarea acestuia pe care o anticipează şi consideră că legea penală mai favorabilă este legea penală actuală; va motiva cu probe susţinerea potrivit căreia nu ne putem afla în prezenţa unei legitime apărări din partea inculpatului, ca atare nu se poate prevala de această cauză justificativă de a nu fi pedepsit.

Sub aspectul laturii civile, conform constituirii de parte civilă, solicită admiterea cererii, obligarea inculpatului la plata despăgubirilor materiale, morale  şi cheltuieli de judecată , care nu sunt chiar minore , considerând că în decurs de 3 ani de zile au muncit mult la această cauză.

Astfel, în ceea ce priveşte latura penală, depune concluzii scrise şi a arată că a încercat să sistematizeze starea de fapt în 4 faze.

Prima fază este cea premergătoare datei de 02.12.2013, când una dintre martorele cu identitate protejată, cunoştinţă a victimei D..  arată că în urmă cu 2, 3 zile, acesta i-a povestit că a avut un conflict cu Z......, in care acesta din urmă o proferat nişte ameninţări la adresa lui D.., chiar la viaţa acestuia. Tot in această fază include şi momentul spargerii gemului de portiera dreaptă de către victimă, acesta îndreptându-se spre casă, recunoscând autoturismul lui Z......,cu care avusese anterior acel conflict,  i-a dat un pumn şi l-a spart. Martora M A a arătat că nu a băgat pumnul în interiorul habitatului maşinii, ci doar a  spart gemul şi că acesta a fugit  cu mâinile în buzunar, traversând strada.

În ceea ce priveşte traversarea străzii, face trimitere la declaraţiilor martorilor N şi L care au declarat că au văzut două persoane fugind ,una urmărind-o pe cealaltă,  trecând printre autoturisme, iar martorul N chiar spune că a făcut un viraj de ocolire pentru a nu-l lovi.

Trecerea inculpatului şi a victimei pe trotuar este sesizată de către martora H F şi N V, potrivit declaraţiei acesteia de la filele 120-122, arată că a văzut două persoane de sex masculin, fugind una după alta, au ajuns până în dreptul biroului notarial şi s-a văzut în mâna unuia din cei doi un cuţit, motiv pentru care a solicitat martorei N telefonul pentru a suna la 112, fapt confirmat de convorbirea cu operatorul de la 112, iar martora N confirma imprejurarea că martora H a cerut telefonul pentru a suna la 112 şi că acesta ar fi afirmat că cei doi ar putea să fie pacienţi la urgenţe.

Pornind de la declaraţiile inculpatului conform cărora spune:” l-am urmărit, l-am prins şi l-am şpreiat”, face trimitere la acea înterceptare telefonică, în care el cu guriţa lui afirma:” i-am dat la pumni de nu s-a mai văzut capul şi era cu bandaj. I-am dat-o şi a picat jos. O mers la bordură, o picat jos , l-am rupt din serie. Deci i-am dat bine, bine i-am dat”.

Această fază şi modul în care a început , altercaţia şi agresiunea , agresorul era chiar inculpatul. Aşa cum a arătat şi distinsa reprezentată a Ministerului Public, inculpatul l-a lovit până l-a scos din serie şi l-a pedepsit. De ce nu l-a lăsat în pace? În aceeaşi convorbire telefonică menţionează : „da, da. Am fugit, l-am prins, pe el şi l-am bătut şi l-am şpreiat.”

Consideră că din această declaraţie rezultă că de 3 ori a fost doborât D.. la pământ.

Totodată,arată că nu este de ignorat nici împrejurarea că D.. avea în mână un rucsac sau o sacoşă, avea un singur ochi şi a fost şpreiat, ca atare a putut primi loviturile cu multă uşurinţă şi a putut fi doborât la pământ cu foarte multă uşurinţă.

De altfel, din raportul de expertiză medico-legală rezultă cele 30 de leziuni , din care 12 sunt prin tăiere, un obiect tăietor înţepător, din care 3 sunt de natură tanatogeneratoare acestea vizând zone vitale. Medicii legişti arată că decesul s-a produs datorită hemoragiei interne şi externe , corelată cu celelalte leziuni pe care inculaptul le-a primit.

Elementul esenţial pentru care consideră că au toată convingerea că este vorba despre automutilare şi cum rezultă şi din probe că inculpatul nu a fost lezat de către victima D.. cu un cuţit, probele fiind cât se poate de concludente, respectiv după ce inculpatul sună la 112 şi vine echipajul de poliţie, iar inculpatul le relatează acestora o treabă, ei constatând altă treabă. Dar anterior sosirii echipajului, astfel cum reiese din declaraţia olografă a martorei M A din seara incidentului la oara 21.35 dată în faţa organului de poliţie şi a procurorului criminalist : l-a văzut pe Z......, revenind la masina cu o mână se ştregea la ochi iar in cealaltă mâna a văzut un guler alb. Apropiindu-se Z......, i-a cerut un şerveţel să se şteargă la ochi pentru că ar fi fost şpreiat, dându-i martorei acel guler să îl pună în maşină. Aceeaşi martora arată că la momentul la care a revenit la masina Z......, nu a văzut să aibă la el vreun cuţit. În momentul în care martora M pune gulerul în maşină, ia şerveţelul să il dea lui Z......, aude un zgomot metalic şi când revine în vede şi atunci spune martora în acea declaraţie olografă: am observat pe faţa lui Z...... sânge şi l-a întrebat dacă îi curge sânge din ochi, iar acesta nu i-a răspuns doar ia aratat palma că este tăiat. Continuă adăugând faptul că după acest incident, martora este expediată acasă, soseşte primul echipaj de poliţie şi constată lângă stâlpul de electricitate, pe parte unde era spart geamul , între autoturism şi gardul viu pete de sînge. Iniţial, la organul de urmărire penală declară că era sânge proaspăt, iar in faţa instanţei nu îşi mai aduce aminte.

Acest echipaj de poliţie sosit in urma apelului la 112, format de către Z...... s-a deplasat în faţa biroului notarial pentru a vedea dacă se găsesc ceva urme ale conflictului, unde nu au găsit nimic, dar nici sânge de la locul conflictului până la autoturism.

Totodată, inculpatul in declaraţia sa dată în faţa instanţei a afirmat că : s-a întors la autoturism,” eram tăiat, m-am oprit lângă portiera din stânga şi am cerut şi i-am cerut lui M A ceva să mă şterg la ochi”.

Avocat B A consideră că nu este aşa, deoarece martora M A spune  că i-a data ei respectivul gulerul, i-a cerut şerveţel şi când a ieşit din maşină, Z...... era lângă stâlpul de electricitate, ori acest stâlp de electricitate era în partea dreaptă a autoturismului. Apoi se prezintă echipajul de criminalişti care constată că este o distanţa de 6 metri şi 50 centimetri , tot în aceeaşi zonă , nu in spatele autoturismului, ci în lateralul de la stâlpul de electricitate, pe o lăţime de doi metri  apar stropi de sânge proaspăt şi puţin oxidat, iar cuţitul aruncat prin maşina din faţă.

Fiind vorba despre probaţiune, arată că acelaşi echipaj traversează strada, şi nu găsesc sânge nici în faţa biroului notarial, nici pe stradă, ci doar în dreapta autoturismului.

In atare situaţie, consideră avocatul părţii civile,  că Z......, în a cărei mână nu se vedea cuţitul lui, cât timp A.. era în maşină să pună gulerul şi să scoată şerveţel, acesta şi-a secţionat palma pentru a-şi construi apărarea, ştiind că de fapt el a căsăpit un om.

Consideră că în atare împrejurare nu mai poate fi luată în considerare legitima apărare.

In continuare, avocat B A face referire la ultima fază a evenimentelor, respectiv cele intamplate în faţa blocului, apreciază ca fiind prea puţin esenţiale pentru că omul  a ajuns mutilat acolo.

Totodată, consideră că este un element esenţial faptul că nu se ştia al cui era cuţitul. Potrivit susţinerilor inculpatului, cuţitul ar fi fost al lui D... În acest sens , solicită instanţei a se avea in vedere declaraţia inculpatului dată în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi cu ocazia arestării, cand procurorul de caz îl întreabă pe Z......, cum au fost ei căzuţi, că pe trotuoar se afla cuţitul şi şpreiul. Astfel, fiind intrebat Z......, când s-a ridicat D.. ce a luat de pe jos, cuţitul sau şpreiul, acesta răspunzând că şpreiul şi la intrebarea daca  D.. putea să ia cuţitul, Z...... a răspuns că da.

 Consideră avocat B A că dacă cuţitul era proprietatea lui D.. era normal ca acesta să îşi ridice cuţitul care era in proprietatea sa . Victima, a luat şpreieul şi sângerând s-a îndreptat spre casă, unde din păcate şi-a dat sfârşitul.

Avocatul părţii civile D I, G C, solicită instanţei admiterea laturii civile.

În ceea ce priveşte latura penală, face referire la inscrisul întocmit in data de 03.12.2013, respectiv proces-verbal de examinare criminalistică pe care comisarul şef Ş I din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale, care a examinat obiectele de îmbrăcăminte a victimei D.. şi se arată  în detaliu că 8 lovituri de cuţit i-au fost aplicate în spatele victimei D.. potrivit urmelor de pe îmbrăcăminte, 2 secţiuni de cuţit în zona inimii şi 2 lovituri de cuţit în zona abdominală.

Avocat G C consideră că nu au fost întâmplătoare aceste lovituri de cuţit , direcţia acestor lovituri de cuţit nefiind deloc întâmplătoare ,ci s-a vizat suprimarea vieţii.

Sub aspectul laturii civile, arată că daunele morale au fost demonstrate cu inscrisurile depuse la dosarul cauzei.

În ceea ce priveşte daunele materiale, solicită obligarea inculpatului la plata sumei de 9761 de lei: 3568 de lei a fost achitată de către partea vătămată ca obligată de către procurorul de caz L A la plata taxei de expertiză ADN, trimiteri poştale, precum şi suma de 1000 de lei achitată cu ocazia pomenirii demonstrată cu martorul în faţa instanţei, 5193 de lei reprezentând cheltuieli e înmormântare , detaliate cheltuielile fiind in inscrisurile depuse la dosar.

Cu titlu de daune morale , arată că în faza de urmărire penală iniţial a spus că solicită suma de 500.000 de euro. Unei vieţi de om nu se poate da o valoare , divinitatea dă o viaţa de om, aceasta o poate lua , nu alţi prin puterile lor. Astfel, solicită drept daune morale achitarea sumei de 150.000 de euro, sumă care reprezintă trauma. Susţine că la fiecare termen de judecată a fost prezentă în sala de judecată o mamă care şi-a pierdut fiul, suferinţa psihică pe care a suportat-o mama victimei in urma uciderii cu atâtea cruzimi, a retrăit de fiecare dată acel moment când a coborât de la etajul 2 şi şi-a văzut fiul căzut. Apreciază avocat G C că este îndreptăţită să i se achite părţii civile  cuantumul de 150.000 de euro.

De asemenea, cu titlu de cheltuieli de judecată, solicită instanţei obligarea inculpatului la suma de 20.000 de lei, reprezentând onorarii de avocat astfel: pentru faza de urmărire penală 10.000 de lei, iar in faza de judecată câte 5000 de lei pentru un avocat, in total 20.000, potrivit chitanţelor de la dosar.

In concluzie, solicită admiterea concluziilor , a cererii de despăgubiri civile potrivit înscrisurilor depuse la dosarul cauzei şi a declaraţiei martorului pe latură civilă.

Avocatul inculpatului Z...... R...... M R, sub aspectul laturii penale solicită ca in temeiul art. 396 alin.5 coroborat cu art. 16 alin. 1 lit c raportat la art. 4 alin.2 Cod procedură penală, instanţa să dispună achitarea inculpatului intrucat în cauză că nu există probe care să răstoarne prezumţia de nevinovăţie de care se bucură inculpatul, şi face referire la principiul in dubio pro reo.

În subsidiar, solicită, în temeiul art. 396 alin.5 cu referire la art 16 alin.1 lit. d cu referire la art. 19 Codul penala achitarea inculpatului Z...... intrucat in cauză există o cauză justificativă, respectiv legitima apărare.

În terţiar, solicită achitarea potrivit dispoziţiilor art.396 alin.5 raportat la art.16 alin.1 lit. d Cod procedură penală  cu referire la art. 26 alin.1 Cod penal  , întrucât în cauză există o cauză de neimputabilitate, respectiv excesul neimputabil.

Sub aspectul laturii civile, concluziile sunt de respingere ca nefondate în baza art. 25 alin. 1 Cod procedură penală raportat la dispoziţiile art. 1357 şi 1360 din Codul civil.

Arată în continuare avocatul inculpatului că prin rechizitoriul Parchetului nr.846/P/20213, întocmit la data de 10.06.2016, inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat. Ca stare de fapt se reţine că în data de 02.12.2013, în timp ce se afla cu Mn A, în timp ce se afla pe strada T, o persoană loveşte geamul din dreapta şi acesta fuge. Inculpatul se dă jos din maşină, ia un spray lacrimogen , porneşte în urmărirea victimei, îl ajunge, pe partea opusă, pe strada T are loc o altercaţie fizică între victima D.. şi inculpat, victima D.. scoate un cuţit, încearcă să îl taie pe Z...... in zona pieptului, victima este dezarmată prin aplicarea unei muşcături, are loc o continuare a altercaţiei , iar in urma conflictului inculpatul i-a aplicat victimei mai multe leziuni care până la urmă au dus la moartea victimei.

Susţine că în continuare va face o analiză a construcţiei rechizitoriului pe baza probelor pe baza cărora se întemeiază procurorul.

Astfel, arată că procurorul de caz reţine că singurele mijloace de probă din modul în care s-a produs altercaţia dintre Z...... şi victimă sunt declaraţiile inculpatului, iar procuror de caz arată că aceste declaraţii sunt evident : „afectate de subiectivism, o încercare de a-şi construi apărarea printr-o perspectivă favorabilă”( pag.8 paragraf. 1 din rechizitoriu).

Face referire in continuare la probele esenţiale, pe care procurorul de caz le indică punctual , şi arată că acele convorbiri telefonice, din care in opinia acuzării a rezultat fără nicio urmă de îndoială că inculpatul a fost conştient că ar fi mai puternic decât rivalul său: astfel că acţiunile sale ulterioare apar ca un atac planificat asupra persoanei respective(pagina 7, paragraf penultim din rechizitoriu). În continuarea arată că se face referire la afirmaţiile făcute de către inculpat cu ocazia anunţării evenimentului prin 112 , se face referire la declaraţia martorei cu identitate protejată martora P S care a relatat că ar fi existat un conflict sau o altercaţie anterioară între inculpat şi victimă.

Totodată, arată că se face trimitere la concluziile unui raport de constatare , întocmit de IPJ Bihor-Serviciul Criminalistic , o testare cu aparatul poligraf în care s-ar fi constatat manifestări specifice comportamentului simulat , fiind vorba despre 3 intrebari,  se face referire la expertiza genetică judiciară cu concluziile că urmele lui Z...... nu se găsesc pe îmbrăcămintea victimei , la suplimentul la raportul de expertiză genetică în care s-a constatat că pe geaca victimei nu au fost  găsite urme de sânge, precum şi la cele două rapoarte de expertiză medico-legală care au constatat că nu a existat o acţiune transfixiantă a corpului înţepător, că modalitatea de autoprovocare nu poate fi exclusă şi că leziunile prezentate la nivelul antebraţului drept al victimei sunt exclus a fi fost provocate printr-o muşcătură de om.

Arată că, construcţia rechizitoriului se bazează categoric pe teza că Z...... şi-ar fi autoprovocat leziunea la mâna dreaptă şi se face trimitere inclusiv la faptul că pe stradă nu a fost o continuitate a sângelui.

Solicită a se constata că procurorul  care a întocmit rechizitoriul a făcut o incompletă şi greşită analiză a ansamblului probator administrat, reţinând o greşită situaţie de fapt şi făcând implicit o greşită aplicare a legii , întrucat in cauză sunt incidente cel puţin două dintre cazurile care împiedică exercitarea acţiunii penale.

Astfel, în exercitarea acestei teze,arată că va proceda la analiza ansamblului probator administrat în cauză, atât în faza de urmărire penală, cât şi în faţa instanţei, care demonstrează fără putinţă de tăgadă veridicitatea şi sinceritatea declaraţiilor inculpatului Z......, iar pe de altă parte demonstrează care a fost situaţia reală de fapt.

Susţine, avocat M R aspectul că este cert şi de necontestat că în data de 02.12.2013, inculpatul a fost sunat de martora M A pentru că i se stricase camera la un telefon mobil, s-au întâlnit şi au mers la un service pentru a repara acel telefon mobil, unde li s-a spus că trebuie să aştepte. Aceştia au rămas împreună, au mers la G C, s-au întâlnit cu martorul C C , acesta din urmă confirmând întreaga desfăşurare a stării de fapt.

Menţionează că e important faptul că inculpatul a fost sunat cu 2, 3 zile înainte de producerea evenimentului din data de 02.12.2013 de către martorul M C care il întrebase dacă are un telefon Iphone negru.

Totodată,arată că din probele administrate rezultă că acelaşi martor C M l-a sunat pe inculpat la ora 17.31, astfel cu acesta a declarat şi face trimitere la fila 156 din volumul de urmărire penală, unde martorul arată: „la un moment dat, in timp ce eram în maşină cu C, l-am sunat pe Z...... şi l-am întrebat dacă reuşise să îmi facă rost de un telefon mobil pentru un prieten de al meu , având în vedere că discutasem cu 3 zile înainte”.

Consideră că la fel de importat este şi menţionarea aspectului potrivit căruia este cert şi probele adminisitrate demonstrează acest lucru că în data de 02.12.2013, la orele 17.31, inculpatul a fost întrebat de C M unde se află, fapt ce rezultă din declaraţia martorului C M dată în faţa instanţei şi din declaraţia acestuia de la dosar de instanţă fila 137 şi face aici trimitere domnul avocat şi la listingurile telefonice aflate la dosarul cauzei.

Firul evenimentelor continuă în sensul că după discuţia purtată de către inculpat cu martorul C M, Z...... îl sună pe Ş care este angajat la service-ul de telefoane , iar aceasta din urmă îi spune că trebuie să mai aştepte puţin. Inculaptul Z...... se îndreaptă spre strada T şi parchează maşina , astfel cum declară el, cât şi martora M A pe primul loc de parcare pe care l-a găsit liber. În timp ce inculpatul discuta cu martora M, o persoană necunoscută i-a lovit efectiv geamul maşinii în care se afla, geamul s-a spart , este vorba despre geamul dreapta faţă, au intrat cioburi inclusiv în maşină , iar inculpatul a declarat că mâna individului a intrat în maşină. Martora M, era aşa cum declară ea, cu faţa către inculpat, astfel încât este posibil să nu fi văzut acest lucru. În acest sens, solicită instanţei a se observa că la dosarul cauzei există probe care să susţină declaraţiile inculpatului. Face trimitere la declaraţiile martorei M A , fila 133 din dosar , unde declara: „la un moment dat , fiind cu faţa către inculpat, am simţit că sunt acoperită de cioburi de sticlă venită de le geamul din partea dreaptă , concomitent, auzind ca o lovitură de metal în sticlă”.

Totodată, arată că declaraţia inculpatului se coroborează cu declaraţiile martorilor S V, respectiv fila 99, P A, fila 112-113 din dosarul de urmărire penală care arată că geamurile erau înfoliate , negru, geamul dreapta faţă spart şi foarte important, folia atârnând în exterior. Avocat M R consideră că declaraţia martorului P A relevă fără putinţă de tăgadă  că D.. a intrat cu mâna în habitatul maşinii, intrucât folia atârna în exterior.

În rechizitoriu se reţine că individul care a lovit maşina avea o glugă trasă pe cap, iar procurorul de caz probabil nu a observat că foarte multe probe administrate  , nu numai că individul avea  glugă trasă pe cap, ci şi că avea un fular pe faţă, aspect ce reiese din declaraţiile inculpatului , a martorei M( fila 134 vol de instanţă), a martorului P A ( filele 112-113) care relatează că  inculpatul l-a descris pe cel care  a spart geamul „ fiind imbracat cu o geacă, cu glugă trasă pe cap şi un fular legat peste gură, având rucsac in spate”, această declaraţie se coroborează cu declaraţia martorei L L (filele 103-104 din dosar de urmărire penală), care declară că a văzut două persoane fugind în fugă, printre maşini , pe strada T, iar prima persoană avea „geacă tip sport , faţa acoperită cu un fular de culoare inchisă, purtând o glugă”, iar faptul că acel fular a existat rezultă din procesul-verbal de cercetare la faţa locului întocmit la faţa locului la data de 02.12.2013.

Continuă firul evenimentelor, adăugând faptul că atacatorul iniţial, după ce a spart geamul, s-a îndreptat încet spre a traversa strada, a făcut 3,4 paşi , după aceea a luat-o la fugă, aspect ce rezultă din declaraţia martorei M A, din declaraţia inculpatului din data de 18.10.2016, fila 3 din dosarul de instanţă.” Inculpatul a luat-o inainte şi apoi s-a uitat la mine ca şi cum m-ar aştepta”

Apoi, inculpatul coboară din maşină şi ia din buzunarul stânga faţă un spray lacrimogen, după care aleargă spre atacator pentru a-l imobiliza şi a anunţa organele de poliţie.

Avocat M R face trimitere la faptul că inculpatul a fost consecvent la declaraţiile  de învinuit din data de 03.12.2013-fila 68 dosar de urmărire penală:” am traversat astfel strada T... , reţin că i-am strigat bărbatului să se oprească. Acesta s-a întors spre mine şi a încercat să mă lovească cu pumnul în faţă. Nu mai reţin dacă atunci m-a şi lovit cu pumnul în faţă. Eu l-am şpreiat şi am înaintat spre el , iar atunci gazul de la şpreiul lacrimogen mi-a intrat şi mie în ochi”. Arată că inculpatul a dat  delclaraţia olografă în 02.12.2013 la sediul IPJ Bihor  , în faţa procurorului L fără a fi asistat de către un avocat.

Avocat M R arată , în derularea evenimentului din data de 02.12.2013, că a urmat apoi o altercaţie fizică între victimă şi inculpat, aceştia lovindu-se reciproc cu pumnii. Susţine că este indubitabil că inculpatul a aplicat victimei mai multe lovituri cu pumnul , la fel de adevărat este şi faptul că victima aplicat numeroase lovituri inculpatului , lucru dovedit de concluziile raportului de constatare medico legală întocmit la data de 02.12.2013 şi face referire la raportul cu nr.3503, de declaraţiile inculpatului, precum şi planşa fotografică cu aspecte de la investigarea tehnico ştiinţifică a locului faptei întocmit de Serviciul Criminalistic din cadrul IPJ Bihor la data de 02.12.2013-filele 56-57 volumul de urmărire penală, în sensul că victima a aplicat şi ea lovituri.

Martori oculari nu au fost, iar inculpatul declară:” lupta a continuat corp la corp cu pumnii, până la momentul la care s-a ajuns la bordură şi am căzut în genunchi. Am încercat să mă ridic prinzând victima de haină, moment în care acesta m-a înjurat  şi mi-a spus “pentru asta a-i să mori”, iar agresorul a scos un briceag pe care l-a deschis în lateral. După deschiderea briceagului, până nu mă ridicasem de jos, agresorul a vrut să mă împungă cu cuţitul de sus în jos în zona inimii, însă l-am prins de mâna stângă în contextual în care încercam să îl prind de încheietura mâinii. Am blocat lama cuţitului , reuşind să îl prind cu două degete mânerul briceagului folosit de agresor. Am fost speriat vâzând că imi curge sânge şi am început să îl lovesc cu capul , cu orice în timp ce ţineam cu mâna stângă de lama cuţitului . Agresorul imi dădea pumni la rândul său cu mâna cealaltă şi trăgea de el să mă înjunghie. În îmbrânceala dintre noi am reuşit să îl muşc de încheietura interiorului mâinii drepte , lucru care a dus la eliberarea cuţitului”-declaraţia inculaptului din data de 18.10.2016, fila 3 dosarul instanţei.

Avocatul inculpatului solicita a se observa că această declaraţie se coroborează cu toate celelalte declaraţii date în faza de urmărire penală, făcând trimitere la declaraţia olografă din 02.12.2013 şi cu declaraţia de învinuit din data de 03.12.2013(fila 68 dosar de urmărire penală).

Susţine că situaţia de fapt prezentată de inculpat şi susţinută în toate declaraţiile  acestuia se coroborează cu întreg ansamblu probator : planşa fotografică  din data de 02.12.2013, respectiv foto 62 şi 64 ( fila 31 din dosarul de urmărire penală), din care rezultă că pantalonii lui Z...... aveau urme de sol uscat la nivelul genunchilor. Aceste susţineri ale inculpatului Z......  se coroborează şi cu raportul de expertiză medico legală întocmit la data de 07.12.2015 care atestă că leziunile prezentate de Z...... s-au produs prin lovire cu un corp dur, probabil pumnii, corp înţepător, probabil la nivelul mâinii , şi prin cădere pe un plan dur, rugos. Acest raport de expertiză medico-legală demonstrează fără putinţă de tăgadă că inculaptul Z...... avea leziuni la nivelul genunchilor , atât stâng, cât şi drept. Aceste susţineri ale inculpatului se coroborează cu fotografiile mâinii stângi ale inculpatului( filele 241 şi 244 dosar de urmărire penală).

Inculpatul Z...... arată în continuare că “în momentul în care victima D.. a pierdut cuţitul din mână, acesta a devenit şi mai turbat  şi a început să mă lovească cu pumnii. În timp ce eram lovit cu pumnii necontenit, am reuşit să mut cuţitul în mâna dreaptă şi , totodată, încercam să mă ridic. În momentul în care agresorul mă lovea cu pumnul şi cu capul necontenit, şi eu mă apăram la rândul meu folosind în principal mâna dreaptă în care aveam cuţitul, mâna care era singura sănătoasă. La un moment dat, agresorul m-a călcat pe adidasul cred că stâng ( moment în care eram aproape ridicat),iar eu am căzut în fund. Spray-ul care a fost căzut a fost ridicat de agresor şi a început să mă şpreieze până l-a golit de tot. După aceasta, agresorul s-a luat şi a plecat ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic, sărind două garduri vii la înălţimea până la genunchi. Nu ştiu dacă l-am înţepat în spate, acesta neschiţând niciun semn de slăbiciune.”-fila 4 din dosarul instanţei.

Avocat M R susţine că această declaraţie a inculpatului se coroborează cu toate declaraţiile pe care inculpatul le-a dat în faza de urmărire penală şi face trimitere la declaraţia din data de 03.12.2013 în care inculpatul arată:” Precizez că în acele momente stăteam oarecum faţă în faţă cu el sau el uşor cu o parte către mine, amândoi fiind în genunchi. Nu ştiu de câte ori l-am lovit cu cuţitul şi nici dacă l-am lovit în alte părţi ale corpului. Oricum, în tot acest timp, bărbatul încerca să îmi smulgă cuţitul din mână.”

Avocatul inculpatului solicită a se observa că aceste declaraţii se coroborează cu planşa fotografică cu aspecte de la examinarea criminalistică din data de 03.12.2013 a hainelor numitului D.. şi face trimitere la foto 14-15 care atestă urme de rupere a pantalonului la nivelul genunchiului stâng, foto 16-17 care atestă că existau urme de noroi pe cracul stâng faţă şi pe cracul drept spate al victimei.

Totodată, susţine că această declaraţie a inculaptului se coroborează cu procesul verbal de examinare criminalistică din data de 03.12.2013, fila 180 dosar de urmărire penală,unde s-a constatat că pantalonul de treining negru din bumbac Nike al victimei D.. prezintă  o tăietură de la talie la gleznă, respectiv pe exteriorul cracului stâng şi pe interiorul cracului drept , ambele pornind din zona ombilicală. Chilotul tip boxer era tăiat pe părţile laterale şi exista noroi pe genunchi şi pe fese.

De asemenea, declaraţiile inculpatului se coroborează şi cu planşa fotografică întocmită cu ocazia cercetării la faţa locului la data  de 03.12.2013-filel 62 şi 64 volumul de urmărire penală.

In plus, declaraţiile inculpatului se coroborează şi cu raportul de constatare medico legală din data de 03.12.2013 unde sunt descrise leziunile victimei sens în care solicită a se avea în vedere că acel raport, în opinia sa, demonstrează că inculpatul nu  a urmărit şi nici măcar nu a acceptat să provoace victimei leziuni care să ducă la moartea acestuia. Şi face trimitere la adâncimea loviturilor , care este de maxim 3, 5 , majoritatea leziunilor fiind superficiale, leziunile descrise la punctele 25,26, 27,28,29,30, toate fiind leziuni la nivelul gambei victimei, orientate de sus în jos, care atestă că la un moment dat, victima era în picioare, iar inculaptul se afla aplecat sau poate chiar în genunchi, în acest sens avocat M ..solicită a se avea in vedere şi opinia expertului B, care arată în înscrisul depus azi la dosar că acele leziuni produse victimei putea fi cauzate  cu victima in picioare , iar inculpatul putând fi aplecat sau in genunchi.

Continuă desfăşurarea evenimentului din data de 02.12.2013, menţionând că după ce s-a finalizat altercaţia dintre inculpat şi victimă,acesta se întoarce la maşină, o găseşte pe martora M A care era foarte speriată şi se scutura de cioburi, inculpatul a rugat-o să sune, nu îşi mai aduce aminte ordinea, pe părinţi sau la 112, a venit ambulanţa la faţa locului, i-a acordat primul ajutor inculpatului, aspect ce reiese din declaraţia inculaptului şi a declaraţiei martorei.

Avocat M R consideră foarte important de menţionat  este că declaraţia martorei M A răstoarnă susţinerile procurorului care a întocmit rechizitoriul care a încercat să acrediteze teza că inculpatul şi-ar fi autoprovocat tăietura de la nivelul mâinii stângi. Solicită a se avea în vedere că la intrebarea avocatului D adresată martorei M A :” Când l-a văzut pe Z...... revenind de la locul agresiunii cu blăniţa în mână, l-a văzut să sângereze?”, iar martora răspunde afirmativ. La intrebarea aceluiaşi avocat „dacă este posibil ca la reintoarcerea inculaptului Z...... la maşină ,acesta să nu prezinte nicio urmă de sânge, şi sângele să fi apărut ulterior, după ce i-a dat blăniţa ?”, martora răspunde: „ Categoric exclus”. Totodată, consideră că importantă este şi menţiunea martorei care audiată în data de 24.10.2016 în faţa instanţei, la intrebarea avocatului părţii civile dacă este reală afirmaţia făcută la pagina 4 A...2 din declaraţia olografă dată în faza de urmărire penală,  a declarat: „ afirmativ că venea dezorientat, dar nu şpreiat, ci de la spray-ul paralizant. Nu vedea să formeze nici măcar numărul de telefon, motiv pentru care m-a cerut să îl formez eu.” Totodată, la fila 134 din dosarul instanţei, martora arată că „ la momentul la car inculpatul a venit  de la locul agresiunii era foarte agitat , îi tremura vocea , îi tremurau mâinile şi corpul şi abia mai respira.”

Susţine apărătorul ales  al inculaptului Z...... că atât inculpatul, cât şi martora M au descris la fel leziunea pe care inculpatul a prezentat-o la nivelul mâinii stângi, iar martora M declară că despre Z...... că: „ palma sa era pătrunsă şi se referă la faptul că avea tăietură şi pe faţă, şi pe spatele palmei.”

Inculpatul, în faţa instanţei de judecată a folosit cuvântul „altal”. Procuror de caz a încercat să demonstreze că inculpatul nu a spus adevărul, că nu este sincer, raportându-se la concluziile raportului de expertiză medico legală care a avut ca şi concluzie faptul că tăietura nu a fost transfixiantă.

 Consideră că acestea sunt dificultăţi de exprimare, a inţeles terminologic,acesta fiind şi motivul pentru care  faptul că inculpatul a nuanţat declaraţiile pe care le-a dat în faza de urmărire penală , a dus la tragerea concluziei de către procurorul de caz şi de către distinsul judecător F, că există contradicţii în declaraţiile martorului. Avocat M R susţine că nu există contradicţii, sens în care repetă împrejurarea că în data de 02.12.2013, inculpatul a dat declaraţii fără a fi asistat de avocat, iar din data de 03.12.2013, când i s-a adus la cunoştinţă învinuirea, şi-a menţinut declaraţia, procedural însă putea să nu mai dea nicio declaraţie în cauză, mai ales că nu se dispusese reţinerea ca măsură preventivă faţă de acesta , inculpatul în schimb a încercat să colaboreze pe tot parcursul derulării procesului penal pentru aflarea adevărului judiciar.

Avocat M R susţine concluziile pe latură penală şi face referire la art. 4 alin. 2 din Codul de procedură penală care prevede că după administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se înterpretează în favoarea suspectului sau a inculpatului.

Astfel, consideră că probele administrate relevă victima D.. împreună cu martorul C M şi cu o altă persoană, probabil T... au încercat tâlhărirea inculpatului., sens în care reiterează că inculpatul a fost sunat de către martorul C M cu câteva zile înainte de incident, iar apoi cu aproximativ 30 de minute înainte de incidentul din data de 02.12.2013, ocazie cu care inculpatul a fost întrebat unde se află, acesta din urmă răspunzând că se află pe Bulevardul….. Martorii T şi C M s-au întâlnit cu victima înainte să spargă geamul maşinii inculpatului şi face aici avocat M ..trimitere la declaraţiile celor doi martori date în faza de urmărire penală, martorul C M i-ar fi dat victimei suma de 100 de lei pentru că ar fi fost ziua prietenei acestuia, însă nu au fost găsiţi asupra victimei, doar 9 lei, în condiţiile în care în respectiva dimineaţa mama victimei i-a dat acestuia 10 lei.

Continuă adăugând faptul că la fel de important este faptul că martorul C M, cât şi martorul T  declară că după întâlnirea cu D.. „ eu şi C am mai rămas în  acel loc câteva minute, timp înc ar C a văzut pe jos căzut un telefon mobil , pe care l-a recunoscut ca fiind telefonul lui Mişi şi spunând că îl va restitui mai târziu.”-declaraţia martorului T din data de 05.05.2016-filele 108-109 dosar de urmărire penală. Ambii martori, Tşi M, declară că acesta din urmă a sunat-o pe mama lui M şi întrebând-o de acesta, iar doamna D.. a spus că nu este acasă şi că îl aşteaptă.

Avocat M R arată că T şi D.. s-au îndreptat înspre Rogerius pentru a merge să îi restituie telefonul găsit. Declaraţia martorului T din data de 05.05.2016 care arată că „ am ajuns în spatele Pieţei R…, după ce am coborât din maşină, C mi-a spus < uite-l că vine>, iar eu am văzut o persoană de sex masculine recunoscându-l pe M care venea  dinspre Piaţa R”. Tot acest martor declară că “C l-a întrebat: M, M ce-I cu tine, dar acesta nu i-a răspuns, căzând pe trotuarul din faţa blocului şi l-am auzit pe acesta spunând înjunghiat, tăiat, nu reţin exact. C a sărit să îl ţină în braţe pe M pentru a vedea ce-i cu el, moment înc are C a simţit umezeală pe spatele lui M , văzând că este de sânge. În acel moment C s-a agitat şi a strigat către trecători să cheme ambulanţa.”-fila 109-110 dosar de urmărire penală.

Martorul M C declară la data de 13.12.2013, fila 156 din dosarul de urmărire penală, că a sunat-o pe mama lui D.. pe la ora 17.15, 17.20, şi i-a spus acesteia că telefonul lui M este la el, unde a ajuns în maxim 5 minute de la discuţia cu domna D.. şi a văzut că M se sprijinea de gardul din faţa blocului. In declaraţia de la fila 168, acelaşi martor declară că de la momentul la care a găsit telefonul lui D.., şi până la momentul la care l-a găsit în faţa blocului a trecut o oră , o oră şi jumătate. Avocat M R susţine că este o contradicţie evidentă între declaraţiile acestui martor.

În continuare,avocatul inculpatului că martorul C M, odata ajuns în faţa blocului, după ce susţine că l-a ridicat pe D.. , pune telefonul lui M în căciula acestuia, jos. Acelaşi martor, C M a declarant la fila 79 din dosar de urmărire penală că  a fugit înspre M , însă în faţa instanţei acest martor nu şi-a mai adus aminte acest aspect, nuanţele având în vedere căa u trecut 3 ani. Tot în declaraţia acestuia arată că este o coincidenţă faptul că l-a sunat pe Z...... înainte de incident, precum tot o incidenţă este şi faptul că la câteva minute după agresiune a mers să îi restituie telefonul lui D... În acest sens, solicită instanţei domnul avocat M ..a se avea în vedere susţinerea martorului C M, respectiv:“ dacă nu îl găseam eu pe D.., poate că nu îl găsea nimeni.”

Avocat M R susţine că la dosarul cauzei este declaraţia unei martore KV, decedată în prezent, a văzut prin fereastra locuinţei sale de la etajul 1 că victima s-a asezat , un bărbat tânăr , mai subţirel l-a ajuns , avea un cuţit în mână , iar după aceea celălalt bărbat a fugit. Martora a menţioant că acel cuţit era în mâna dreaptă a unui bărbat mai tânăr, declaraţia acesteia regăsindu-se la filele 95-96 dosarul de urmărire penală , o traducere autorizată din limba maghiară de pe suport electronic , de fapt fiind vorba despre o înregistrare realizată de către apărătorii părţii civile. Această martora declarând de două ori acest lucru, o data în faţa avocatului , apoi în faţa ambilor avocaţi că a văzut o persoană care s-a apropiat în fugă de Z......, avea un cuţit în mână şi imediat după incident a fugit. Mai mult, aceeaşi susţinere a avut-o martora KV şi în faţa martorei cu identitate protejată, căreia i-a relatat aceeaşi versiune, CN , căreia i-a spus că a văzut cum cineva a fugit cu un cuţit când era în faţa geamului., doaman KV locuind la etajul 1. În continuare, avocat M R citează din declaraţia martorei CN , fila 127 din dosarul instanţei: “la momentul respectiv a spus că era în geam şi a văzut asta şi era foarte şocată de ce a văzut. Şi eu nu ştiu ce să cred. Eu i-am spus să vorbească cu cineva despre ce a văzut. Eu aşa am sfătuit-o.” Martora KV  a declarant acelaşi lucru în faţa a 3 persoane.

Susţine avocat M R că avocaţii părţii civile, dorind probabil să se afle adevărul judiciar în cauză, au făcut toate demersurile , sens în care l-au anunţat pe domnul procuror L..., acesta din urmă deplasându-se la KV acasă, iar această amrtoră, după ce s-a consultat cu fiica ei, nu şi-a mai amintit nimic.

In continuare, avocat M R arată că aceste susţineri ale lui KV se coroborează cu declaraţia martorei CN, fila 125 dosar de instanţă : “ îmi aduc aminte, dar foarte vag , ori că băiatul a plecat în fugă, ori că altcineva a venit în fugă  şi a plecat de acolo, tot un băiat.”, sens în care domana KV nu numai că vede un băiat care vine în fugă , şi fuge, vede şi martora cu identitate protejată.

Apărătorul ales al inculaptului Z...... R......consideră că din probele administrate în cauză nu rezultă fără putinţă de tăgadă că clientul său a aplicat toate loviturile descrise în raportul de constatare întocmit la data de 02.12.2013. Apreciază că probele administrate reliefează că o altă persoană s-a aflat în prezenţa victimei în faţa blocului.

Solicită în acest sens a se avea în vedere declaraţia martorului S V din aflată la filele 98-100 din dosarul de urmărire penală, martor care arată că la locul altercaţiei dintre inculpat şi victima D.. nu au fost găsite urme care să ateste o altercaţie sau agresiune, ofiţerul criminalist arătând în continuare că: „drept urmare am continuat deplasarea pe strada T…, C…, M. S…., P….., traseu pe care nu am găsit urme de sânge decât ta intrarea în blocul de pe strada P unde fusese găsit D..".  Arată avocatul inculpatului că urmele de sânge găsite cu ocazia cercetării la faţa locului au fost numeroase, în opinia noastră fiind imposibil ca pe traseul dintre locul altercaţiei dintre inculpat şi victimă să nu se fi găsit nici o urmă de sânge.

Conchide prin aceea  că în speţă este aplicabil principiul in dubio pro reo astfel încât se impune achitarea inculaptului în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c CPP.

Referitor la solicitarea de achitare întemeiată pe incidenţa unei cauze justificative respectiv legitima apărare prevăzută de art 19 alin. 2 CPP.

Avocat M R consideră că în speţă sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de lege, atât în ceea ce priveşte atacul, cât şi apărarea, existând în opinia sa şi o proporţionalitate între apărare şi atac.

Arată în continuare că atacul este material când pentru realizarea lui se foloseşte fíe forţă fizică, fie instrumente sau mijloace apte să producă o modificare fizică a valorilor sociale ocrotite. Atacul exercitat de D.. a fost evident material, indiferent că se se referă la spargerea geamului fie că se referă la încercarea acestuia de a înjunghia cu cuţitul în zona hemitoracelui stâng a inculaptului in zona unde avea un tatuaj.

Atacul este direct când se îndreaptă şi creează un pericol nemijlocit pentru valoarea socială ocrotită. Susţine că atacul exercitat de D.. îndeplineşte cerinţa de a fi direct fie că este vorba despre spargerea geamului, fie încercarea acestuia de a-l înjunghia cu cuţitul în zona inimii.

În continuare, avocat M R apreciază că atacul este imediat şi injust când pericolul pentru valoarea socială ocrotită s-a ivit, este actual sau este pe cale să se ivească — pericol iminent. În doctrină s-a susţinut că acest atribut vizează raportul în timp între atac şi obiectul vizat. Atributul imediat al atacului este reliefat de intervalul scurt între începutul atacului şi momentul ivirii pericolului, sens în fie că se referă la momentul  la care se sparge geamul de la autoturism, fie că este vorba despre  încercarea victimei de a-l înjunghia pe inculpat cu cuţitul în zona hemitoracelui stâng.

 În aceste condiţii apărătorul ales al inculpatului, consideră  că atacul exercitat de D.. asupra inculaptului Z...... îndeplineşte cerinţa de imediat, idiferent dacă este vorba despre atacul initial, spargerea geamului sau atacul ulterior, încercarea de a-i produce o leziune în zona inimii.

 Totodată, face trimitere art. 465 CPP, la infracţiunile flagrante şi susţine că orice persoană are dreptul să prindă pe autorul unei infracţiuni flagrante , iar în speţă inculpatul a încercat să îl prindă pe autor . Dacă nu l-ar fi prins şi ar fi sunat la 112  aşa cum se susţine că ar fi trebuit să facă , nu l-ar mai fi prins pemntru că era mascat.

Caracterul injust se analizează prin  raportare la  legitimitatea sau nu a atacului. Susţine că agresorul, victima D.. a vrut să îl lovească pe inculapt, acesta din urmă l-a şpreiat, folosind spray lacrimogen, a urmat o altercaţie în cursul căreia şi-au  aplicat reciproc lovituri de pumni, autorul infracţiunii flagrante a scos un cuţit, l-a ameninţat cu moartea pe Z......, a încercat să îl lovească deasupra tatuajului în zona inimii, acesta apărându-se, şi a fost înţepat în mâna stângă, sângele şuroia, apărându-se cu disperare, l-a muşcat de mâna în care ţinea cuţitul, căzuse în genunchi, D.. încerca să-i ia cuţitul, iar inculaptul,  în încercarea de a se apăra întrucât viaţa îi era pusă în primejdie, i-a aplicat mai multe lovituri de cuţit. Sub nici o formă însă nu a urmărit moartea victimei D.. şi arătă domnul avocat că inculaptul nici nu a acceptat posibilitatea producerii acestui rezultat.

Totodată, menţionează  avocatul ales al inculpatului că procurorul de caz L...A...care l-a audiat atât pe inculpat şi pe martora M...A...imediat după incidentul din 02.12.2013 a considerat că în speţă sunt incidente dispoziţiile art. 44 din Vechiul Cod Penal referitor la legitima apărare, motiv pentru care acesta nici măcar nu am fost reţinut. Nu doar procurorul de caz L...a considerat că sunt îndeplinite toate condiţiile legitimei apărări, ci şi colegii săi cu care s-a consultat , iar aici face trimitere la declaraţia de abţinere a procurorului de caz initial, unde arată că s-a consultat cu domnii procurori P şi G şi toţi au hotărât că nu se impune reţinerea , deşi se vorbea despre o infrcţiune de omor deosebit de grav . Deşi era evident că va fi mediatizat  dosarul , nu se poate ca un criminal să fie în libertate.

În ceea ce priveşte legitima apărare, consideră că noul Cod penal este mai favorabil. Oricum s-ar interpreta dispoziţiile art.44 alin.2 şi 3 din vechiul Cod penal, prin raportare la noua reglementare, art.19 şi art.26 referitor la excesul neimputabil, consideră că voinţa legiutorului a fost aceea de a se aplica mai uşor această instituţie a legitimei apărări. Aşa cum a precizat mai sus, nici măcar nu se cere ca persoana care s-a aflat în legitimă apărare să fi fost pusă asupra unui pericol grav.Consideră că în speţă sunt îndeplinite toate condiţiile legitimei apărări, existând o proporţionalitate între gravitatea atacului şi apărare.

În situaţia în care instanta va constata că nu sunt incidente dispoziţiile referitoare la legitima apărare, pe existenţa disproporţionalităţii dintre atac şi apărăre, solicită instanţei  să constate că în speţă există o cauză de neimputabitate prevăzut de art.26 alin. 1 Cod penal, respectiv excesul neimputabil şi astfel să dispună achitarea inculpatului.

Susţinerea  reprezentatei Ministerului Public şi a apărătorilor părţii civile referitoare la faptul că inculpatul s-a temut de ceva, arată avocatul inculaptului că este normal să se teamă de consecinţele legale ale faptei. Trebuie constatat dacă inculpatul s-a aflat într-o stare de tulburare sau temere la momentul la care efectiv s-a apărat.

Avocat M R consideră că această stare de temere este evidentă şi face trimitere la declaraţia martorei M...A...care a declarat că inculpatul era foarte speriat, îi tremura mâinile , tot corpul , aproape că nu putea vorbi. Susţine că orice persoană ar fi fost atacată cu un cuţit, după ce în prealabil ar fi fost ameninţată cu moartea, s-ar fi aflat cu siguranţă într-o stare de tulburare sau temere, însă, solicită as e constata că inculaptul a acţionat aplicând victimei mai multe lovituri de cuţit, tocmai pentru a-şi apăra viaţa.

Face trimitere la diferenţa dintre excesul neimputabil şi circumstanţa atenuantă a provocării. Deşi textele celor două instituţii sunt asemănătoare, excesul neimputabil face referire la o stare de tulburare sau temere în timp ce circumstanţa atenuantă a provocării la o puternică tulburare sau emoţie. Excesul neimputabil presupune un atac imediat, adică iminent sau actual, pe când circumstanţa atenuantă a provocării presupune un atac încheiat.  În speţă,a acul pe care victima D.. l-a exericitat asupra inculaptului a fsot categoric imediat, actual, astfel încât , în opinia sa, nu se reţine circumstanţa atenuantă a provocării, pentru că aşa cum a arătat, circumstanţa atenuantă a provocării presupune un atac încheiat.

Concluziile în ceea ce priveşte latura civilă sunt de respingere ca nefondate, întrucat consideră că nu sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale, respectiv art.1357 Cod civil şi 25 alin.1 raportat la faptul că nu există faptă ilicită sau pe prevederile  art. 1360 Cod civil, nu există vinovăţie.

Avocatul inculpatului Z...... R...... D R, depune concluzii, specificând că nu sunt finalizate şi susţine că este una dintre cele mai interesante cauze pe care le-a întâlnit până acum.

Arată că înţelege durerea mamei lui D.. şi nimeni nu poate să conteste că orice mamă care îşi pierde fiul suferă.

Însă Z...... este trimis în judecată pentru o infracţiune de omor, iar instanţa va pronunţa o soluţie pe bază de probe certe, clare şi sigure de vinovăţie.

 Arată că este o şansă pentru ei ca apărători, pentru Ministerul Public, cât şi pentru instanţă să pronunţe o soluţie de referinţă pentru practica judiciară şi consideră că o astfel de soluţie este cea de achitare în acest dosar, care cu succes ar putea fi citată şi invocată în practica judiciară pe ceea ce înseamnă legitima apărare.

Susţine că această cauză a avut suişuri, coborâşuri, un parcurs mai puţin întâlnit, un procuror de caz care ia o anumită decizie, după care nu la prima declaraţie de abţinere, ci într-o altă declaraţie unde domnul procuror arată că „ constant că subsemnatul sunt supus unei campanii mediatice care a culminat cu apariţia unui  articol în data de 05.01.2015 într-un ziar local, în cuprinsul căreia se fac afirmaţii complet nejustificate , o campanie negativă menţionată în mod expres „. Continuă avocat D, arâtând, că intr-un alt caz pentru mai puţin de cât cele menţionate de domnul procuror L...în declaraţie, pentru un simplu comentariu , care a fost interpretat ca un şantaj la adresa unui magistrat s-a întocmit dosar penal şi s-a dispus  trimiterea în judecată , fiind vorba despre cazul Sava, care este condamnat definitiv în primă instanţă, nu comentează, dar constată că procurorul de caz a fost timorat cel puţin potrivit propriilor relatări. În urma admiterii declaraţiei de abţinere a domnului procuror L..., este numit un alt procuror.

 După admiterea declaraţiei de abţinere a procurorului L...,arata ca  nu s-a întâmplat mare lucru, s-a întocmit rechizitoriul, s-a încercat să se facă o  minimă probaţiune şi s-a dispus trimiterea în judecată.Invedereaza ca instanta trebuie sa  pronunţe o soluţie în baza rechizitoriului, ci pe bază de probe.

Susţine că a ascultat cu interes pledoariile distinsei reprezentate a Ministerului Public, şi a apărătorilor părţii civile, dar şi a colegului său, M R, care a spus tot ce se putea spune şi va încerca în continuare , prin concluziile sale, să îl completeze pe solicitarea de achitare.

Avocat D R solicită în principal pronunţarea unei soluţii de achitare în baza art.16 lit.d CPP, considerând că există legitima apărare, iar în subsidiar, achitarea în baza art.16 lit. C CPP potrivit principiului in dubio pro reo.

Astfel, în principal susţine că este vorba despre o legitimă apărare, şi doar în subsidiar depăşirea legitimei apărări ca urmare a tulburării sau temerii. Arată că a făcut cercetării în doctrină , pe teorie şi practică judiciară aspectele referitoare la legitima apărare, iar în concluziile scrise a dat citate din cei lucrările celor mai importanţi autori de drept penal , fiind invocate şi decizii de caz, şi citează din Tratatul de drept penal al domnului profesor Florin Streteanu „ este vorba despre legitimă apărare în cazul în care persoana vătămată l-a urmărit pe hoţ, dar nu şi atunci când la un oarecare interval de timp de la comiterea  furtului , acesta află cine este hoţul şi exercită asupra sa violenţe pentru a-l obliga să îi restituie bunul.”

În speţa concretă arată că imediat după altercaţie, Z...... îl urmăreşte pe D.. , neavând cunoştinţă de identitatea acestuia la momentul respectiv şi consideră avocat Dcă a fost vorba despre o infracţiune flagrantă şi că nu este vorba despre o infracţiune de distrugere, ci tentativă de una tâlhărire. Susţine că reprezentarea lui Z......, încă de la momentul în care sună la 112 este aceea că a fost victima unei încercări de a fi tâlhărit, de către o persoană mascată, care avea un cuţit şi un rucsac cu care nu mergea să cumpere ceapă de la piaţă, şi nici legume şi fructe, fiind vorba despre o reacţie imediată, neavând timp să gândească.

Consideră apărătorul inculpatului că respectiva infracţiune comisă de către victimă a fost una flagrantă, iar in cazul acestor infracţiuni, potrivit textelor legale, orice persoană are dreptul să îl prindă pe făptuitor, fie infracţiune de distrugere coroborată cu cel puţin o infracţiune de tâlhărire.

În acelaşi sens sunt şi susţinerile profesorului Boroi, iar avocat Dcitează din lucrarea acestuia: „în doctrină, pentru exercitarea legitimei apărări şi imobilizarea infractorului surprins în flagrant în timpul comiterii unei infracţiuni nu se cere a fi justificată în vreun fel exercitarea unei violenţe proporţionale ori folosirea unei arme: „există de pildă atac material în situaţia in care un cetăţean surprinde în flagrant o persoană care încearcă să sustragă' un bun, să evadeze, să comită un omor, iar in momentul în care acţionează pentru imobilizarea ei infractorul foloseşte forţa braţelor sau scoate o armă cu care acţionează asupra persoanei respective".

Arată că el înţelege destul de clar ce s-a întâmplat acolo, este evident, dar din păcate nu a interesat pe nimeni şi nu era vorba despre o infracţiune care presupune formularea unei plângeri penale, intrucat nici furtul şi nici tâlhăria nu presupune un asemenea demers astfel cum li s-a imputat. Dacă organele de cercetare penală aveau interes în aflarea adevărului, pistă vehiculată de către apărare încă de la faza incipientă a urmăririi penale  şi încă de la apelul 112 a inculpatului Z...... din seara incidentului, aspect care însă nu a fost verificat, iar ei nu erau obligaţi să formuleze acea plângere, intrucat nu este incident principiul disponibilităţii.

În continuare face referire la înregistrările video ale camerelor amplasate la intersecţia străzilor T cu D, care deşi nu sunt clare, se coroborează întrutotul cu teza susţinută de către ei, şi nu consideră că nu se poate pronunţa o soluţie doar pe ceea ce se întâmplă de la momentul 5 la momentul 10,  fără a  interesa ce se întâmplă în faza iniţială şi momentul în care D.. Mihai fuge de acolo, se îndreaptă spre casă.

Avocatul ales al inculpatului nu crede în multitudinea de coincidenţe şi argumentează prin aceea că coincidenţele invocate sunt infirmate de localizarea lui C M , cel putin la ora 17.31, când îl sună pe Z...... R......şi , chipurile, solicită să cumpere un telefon, nemaiştiind dacă cererea telefonul pentru el sau pentru un prieten pentru că uitase amănuntul acesta pentru că evident nu îl interesa să cumpere vreun telefon. Face aici referire la faptul că victima, având o anumită îmbrăcăminte, fără a avea un rucsac asupra sa, se întâlneşte cu C M, iar când coboară din maşina acestuia, îi cade telefonul din buzunar care se şi închide, cu toate că potrivit listingurilor există cel puţin un SMS trimis la ora 16.59 între C M şi D.., , iar ulterior,în jurul orelor 18.00, D.. fără însă a reveni la locuinţa mamei sale, are un alt fel de îmbrăcăminte, poartă fular, mânuşi şi are un briceag şi rucsac Avocatul inculaptului susţine că în ceea ce priveşte apartenenţa cuţitului, reiese din declaraţia martorului C M care a declarat că este unul dintre cei mai buni prieteni ai lui Mişi şi că acesta din urmă obişnuia să poarte briceag pentru a se apăra de duşmani şi astfel apreciază domnul avocat că este al victimei.

În continuare, avocatul inculpatului susţine că este clară urmărirea maşinii lui Z...... de către un alt autoturism, exact de culoarea neagră, cu acele caracteristici ale unui VW Phaenton şi se vede acest lucru pe imaginile surprinse de camerele video de la intersecţia străzilor Tcu Dacia.

Referitor la acest incident face referire la opinia publică, părerile au fost mai mult decât împărţite, opinia majoritară, în opina sa fiind că R......Z...... şi-a apărat viaţa la acel moment şi dacă nu ar fi reacţionat aşa, era mort la momentul acesta.

Avocat D R menţionează că în momentul în care are loc spargea celui geam de la maşina inculpatului, în mod clar, legal, legitim, R......Z...... ia acel spray, nefiind ceva nemaipomenit întrucât poţi să deţii orice mijloc de apărare în vremurile în care trăim.

Arată că are tot respectul pentru distinsa reprezentantă a Ministerului Public, dar pledoaria dânsei nu se pliaza pe viaţa reală. Doamna procuror expune o teorie frumoasă, aşa este în cărţi şi aşa este din afară, din biroul probabil.

Pe stradă însă nu este aşa, întrucît ceea ce se mediatizează, lipsa de reacţii din partea populaţiei care asistă la săvârşirea de infracţiuni, la lipsa de reacţie a victimelor infracţiunii , toată lumea este timorată, mai mult susţine că au fost efectuate teste privind împrejurarea că atunci când are loc o infracţiune, 90% din populaţie întorc capul  în partea cealaltă, când este vorba despre infracţiuni grave, tâlhării, violuri, furturi, lumea nu le reclamă şi nu dau dovadă de spirit civic, asta fiind mentalitatea societăţii de astăzi, nu ne interesează.

În situaţia de faţă ce face R......Z......? Ceea ce ar trebui să facă orice cetăţean: să meargă, să prindă, să imobilizeze infractorul şi, sigur să ceară socoteală, să cheme poliţia pentru că tocmai asta s-a întâmplat în speţa concretă, dar s-a exploatat doar ceea ce a declarat inculpatul ”să îi cer socoteală.”  Inculpatul stătea în maşina cu M...A..., s-a spart geamul cu violenţă , cioburile care au acoperit-o aproape în totalitate pe M...A, care spre şansa ei era întoarsă spre R......Z....... Susţine domnul avocat că nu era normal să procedeze aşa? Trebuia să sune la 112? Avocat D R arată că este pură teorie , nu s-ar fi întâmplat nimic dacă suna la 112.

Arată că tot ca o coincidenţă, la câteva zile după ce a preluat acest caz, i-au fost sparte cauciucurile de la maşină parcată în faţa casei, a mers la poliţie, însă nu au fost găsiţi făptaşii, fiind vorba clar despre înţepătură în cauciucuri, constata de către poliţiştii criminalişti.

Mai departe, arată avocatul inculpatului că acesta a luat spray-ul pentru că era vorba despre o reacţie violentă, fiind vorba despre spargerea unui geam , iar pasagera din dreapta a fost acoperită cu cioburi. S-a purtat apoi acea luptă între inculpat şi victimă, fapt confirmat de poliţişti, care confirmă că Z...... le-a relatat, şi din cel puţin două aspecte, rezultă faptul că a fost acolo în opinia apărătorului inculpatului, dincolo de probele testimoniale: este vorba despre apelurile la 112 ale lui Z...... , care nu trebuie analizate trunchiat şi separat, ci cursiv şi consideră că disperarea, tensiunea în care se ala Z...... ar trebui să rezulte, cel puţin din tonalitatea şi discuţiile purtate cu operatorul la 112. Poate să redea doar din acele discuţii ce era în mintea şi sufletul lui Z...... la câteva minute după incident când sună la 112, iar acesta vehiculează acea tălhărie la acel moment.

Avocat D R arată că la pagina 142 ultimul alineat, pe verso şi dă citire acestui paragraf cu menţiunea că va citi tot în întregime, şi nu va sări peste paragrafele care nu îi convin:” Veniţi repede! Tâlhărie!”, următorul apel „ Am fost înjunghiat!-Unde v-a înjunghiat domnul?-În mână!-am fugit, l-am prins pe el şi l-am bătut , l-am şpreiat , m-o tăiat şi pe mine.” Z.. R......spune:” Mi-a spart unul maşina, a băgat cuţitul în mine , haideţi repede! Mi-a spart maşina unul”.

Mai mult susţine că clientul său bravează inclusiv în discuţiile telefonice interceptate pentru că face parte dintr-un anumit mediu , nu este mare intelectual, nu este poet să recite poezii , face parte dintr-un mediu în care nu dă bine să fii slab şi atunci trebuie să araţi că nu ai fost călcat în picioare, considerând că este un mediu diferit de cel al lui C M .

Din cele relatate din discuţiile cu operatul 112, avocat D..arată că nu poate să nu vadă agitaţia inculpatului, nu este cursivă, organizată, este o discuţie dezorganizată , nu ştie unde este, cere adresă, vorbeşte cu lumea din jur.

Mai departe , avocat D R solicită ca acele interceptări telefonice care au avut loc după producerea nefericitului eveniment, să fie citite în integralitate, nu fragmentat asemeni avocatului părţii civile, şi citează din fila 189 de la dosarul de urmărire penală. Arată că există o redare filă a acelei convorbiri, iar inculpatul Z...... are această convorbire fără a şti că este interceptat.

In continuare arată că atunci când instanţa va delibera asupra legitimei apărări sau asupra depăşirii legitimei apărări, solicită sa se verifice ,  că inculpatul a mers şi a început o bătaie, încercând imobilizarea perfect legitimă faţă de autorul unei infracţiuni flagrante,si era legitim să meargă să încerce să îl imobilizeze, nu să aştepte să vină poliţia. Atacul lui D.. degenerează întrucât nu se mai rezumă la împărţit de pumni, Z...... având faţa tumefiată, aspect indubitabil constatat în raportul intocmit de poliţişti, confirmat de martora M...A...şi de către celălalte probe. D.. scoate un cuţit şi aşa cum rezultă din declaraţia lui Z...... ,din interceptările conversaţiilor telefonice ale lui Z...... , încearcă să îi aplice inculpatului o lovitură în zona tatuajului , în piept , în dreptul inimii.

Arată ca situaţie ipotetică momentul în care se sparge geamul, mergi, primeşti dai pumni, agresorul scoate cuţitul şi vrea să îl înfingă în inimă şi inculpatul prinde lama cuţitului, gest absolut disperat , variantele sunt două :  fie cuţitul perforează şi trece „altal” şi prinde cuţitul care secţionează şi lasă acea cicatrice care se vede şi astăzi.

Avocat D R arată că are loc un atac imediat, direct, material şi injust, îndreptat nu contra bunurilor, nu contra geamului autoturismului, nu contra telefoanelor care se aflau pe bancheta din spate, nu contra unei integrităţi fizice, ci contra vieţii  folosind o armă –un cuţit. Acesta este momentul în care  îşi apără viaţa şi dacă nu para acea lovitură şi nu prindea cu mâna goală lama cuţitului, pentru că nu poţi decât să fii disperat să recurgi la un asemenea gest, moment la care se dă acea luptă, la un moment dat intră în posesia cuţitului, azi ar fi fost decedat.Susţine că în mod corect colegul său a indicat probele şi rezultă şi din actele de la dosar că dincolo ca număr al acelor tăieturi, înţepături, ele în esenţă nu sunt decât câteva grave, respectiv 2. Împrejurarea în care se aplică acele lovituri şi toată  această luptă, ripostă are loc din partea lui Z...... în câteva fracţiuni de secundă , timp în care se cade, merge peste el.

A arătat colegul său, avocat M R , că o parte din acele urme şi lovituri au locul la nivelul membrelor inferioare , iar expertul medico legal arată că este foarte posibil ca acele lovituri să fi fost aplicate când erau faţă în faţă , iar R......Z...... chiar cu agresorul peste el. Susţine că  acest aspect rezultă din raportul de expertiză-fila 368 dosar de urmărire penală.

Consideră că ar trebui să ne transpunem în locul lui Z...... la acel moment, la modul în care a fost atacat.Reprezentarea că s-a încercat tâlhărirea lui, reprezentarea că s-a încercat suprimarea vieţii acestuia ,si  respectiv care ar fi fost reacţia noastră in aceasta situatie.

Totul s-a petrecut într-un timp foarte scurt. Z...... era atât de spreiat încât a venit clătinându-se, conform declaraţiei martorei M...A...nu a văzut să formeze numărul la 112 , iar toate acele lovituri, tăieturi aplicate victimei sunt absolut aplicate haotic, nu vizează o zonă vitală să îi bage cuţitul în inimă, cum a încercat D.., nu vizează să îi bage cuţitul în gât victimei ca să îl lase lat, ca să moară acolo, ci face nişte gesturi de apărare, iar R......Z...... declară că D.. M  nu a dat niciun moment impresia că slăbeşte acel atac, nu a dat impresia că, vreuna dintre tăieturi, înţepături îl determină să abandoneze lupta, nu a strigat de durere, nu a cerut ajutor, nu a  fugit decât în acel moment ăn care dumnealui nu mai vedea nimic.

Avocat D R consideră că aşa ar trebui analizată o astfel de situaţie şi citind dosarul la rece.

Susţine că probabil fiecare individ ar recurge diferit.

Arată că se făcea referire la acea probă cu înscrisuri , la acea evaluare făcută de domnul T A , iar în concluzii , pe ultima pagină spre exemplu, după ce se face o analiză, arată că aceasta este personalitatea lui R......Z......, iar opinia domnului doctor este corectă, cu plusuri şi cu minusuri, respectiv că acesta este impulsiv, dar pe fondul acestor caracteristici psihologice ale lui R......Z...... a avut în acele momente  o astfel de reacţie iar la punctul 2.2 domnul doctor arată că aspectele de personalitate de tip stabilitate emoţională redusă predispun în acelaşi timp la sentimente ridicate de frică şi anxietate care le inhibă mai ales în contexte sociale, în timpul atacului, domnul Z...... R...... cel mai probabil  a resimţit  un nivel ridicat de frică, teamă, pe care a inhibat-o şi la care a reacţionat agresiv; realizarea faptului că victima a scos un briceag , cel mai probabil a dus la intensificarea fricii şi la o creştere a agresivităţii. Aşa a considerat la momentul respectiv Z...... că trebuie să acţioneze pentru a-şi apăra propria viaţă, de a se salva pe dumnealui. Nu este nimic anormal în reacţia pe care a avut-o R......Z......, spunând „ m-am bucurat că am scăpat.”, acesta fiind sincer şi a spus ce a gândit în acel moment.

Consideră că dacă inculpatul nu para acea lovitură, şi nu avea tăria de caracter să prindă cu mâna goală lama cuţitului ar fi fost mort, iar dacă suna la 112 , cum sună frumos în teorie, niciodată nu ar fi fost identificat D.. M de către organele de poliţie, care şi după producerea tragicului eveniment, nu au avut interes să cerceteze firul tâlhăriei.

Avocat D R susţine că cel puţin 3 martori sunt relevanţi pentru dovedirea stării psihice a inculpatului Z...... , respectiv M...A, P A şi martorul B ,audiat azi.Toţi trei martori, unanim, neavând niciun interes să îl apere pe Z......, au declarat că acesta era crispat, că tremura, era plin de sânge, iar starea sa rezultă şi din discuţiile cu operatorul 112, când deja intensitatea se micşorase , trec câteva minute de la momentul producerii evenimentului până la apelarea 112, când se lăsase o oarecare linişte, iar agitaţia este maximă, fapt confirmat de polişti.

Arată că nu dă respect tezei potrivit căreia Z...... s-ar fi tăiat singur , întrucât nu are absolut nicio susţinere probatorie şi declară martora M...A, întrebată fiind cu privire la acest fapt că este: „Exclus!”

Face in continuare avocatul inculpatului referire ideea lansată că D.. se îndrepat spre casă şi văzând maşina lui Z......,având anterior anumite discuţii cu acesta, i-a spart geamul de la maşină  pe care nu le consideră adevărate.

Mai mult,  adaugă faptul că în spatele maşinii lui Z...... era C M cu T... iar D.. tocmai îşi uitase telefonul şi nu se ştie cum acesta îşi schimbase îmbrăcămintea , cum se înarmase cu un cuţit, cum avusese un rucsac care oare nu cumva il  avea asupra sa pentru a lua telefoanele din maşina inculpatului.

Avocat D R susţine că dacă tot există reacţii în sală ( din partea apărării părţii civile şi a părţii civile)arată că victima are cazier judiciar şi din păcate a fost un om care a fost condamnat pentru omor , este o persoană care a fost trimisă în judecată , condamnată definitiv pentru omorul  acelui paznic care a fi fost împuşcat, legat de calorifer şi lăsat să moară până dimineaţa.

 Dat fiind atitudinea foarte agitata a partii civile, declansata de  pledoaria in aparare  facuta de av D, instanţa solicită, din nou  părţii civile D I să, respecte solemnitatea sedintei de judecata, sa  iasă afară dacă doreşte ,dar  să nu il întrerupă pe domnul avocat al inculpatului, care isi sustine pledoaria, in acest moment.

Avocat D R rată că nu face o muncă doar să fie făcută, mizerii sunt toate declaraţiile care au fost facute la adresa magistraţilor  de partea civila sau parte din magistraţii care au fost implicaţi în acest dosar. Arată că s-au făcut reclamaţii anterior la CSM sau la procurorul general, considerându-le chestii de intimidare, la care din păcate  procurorul de caz a reacţioant prin acea declaraţie de abţinere care i-a fost admisă din cauza comentariilor la adresa,  sa in urma mediatizării în presă.  Sustine ca ar fi trebuit ca acest procuros să ducă cauza la bun sfârşit pentru că acesta este cel care a făcut audierile, el este cel care a luat decizia de a nu il reţine şi de a nu formula propunere de arestare preventivă a inculaptului, iar pe infracţiuni de omor categoric este cel mai bun procuror cel puţin din judeţul Bihor. Mai mult, avocat Darată că procurorul L...s-a consultat cu cel puţin doi procurori ierarhici, Vasile Popa şi Păunel Galoş, şi a arătat şi a explicat că singurul lucru pus în discuţie a fost cel al numarului de lovituri de cuţit , al numărului de crestătură , şi mod justificat a reţinut procurorul Leuce acea stare de tulburare sau temere în care s-a aflat R......Z...... a fost la momentul respectiv.

Avocat D R arată  raportat la această stare de fapt este legitimă apărare. Arată că în stradă, în viaţa de zi cu zi, lucurile stau diferit decât în cărţi. Trebuie să iei decizii pe loc,aşa a fost în capul lui R......Z...... la acel moment, poate puţin disproporţioantă. Putea să aleagă şi alte opţiuni, însă exclus opţiunea de a suna la 112, acţiunea rămânea fără identificare autorului şi inculpatul rămânea cu paguba. Ceea ce nu este cetăţenesc, lipsit de spiritul civic este faptul că nimeni nu a intervenit intre cei doi pentru că poate se putea aplana conflictul şi acum puteau fi amândoi în viaţă.

Avocatul inculpatului, D R  consideră că  în mod nejustificat şi doar ca urmare a unui curent de opinie izolat s-a făcut această trimitere în judecată.

Solicită instanţei să aibă în vedere ce era în mintea lui Z...... când i s-a spart geamul, când victima a scos cuţitul şi a încercat să îl înjunghie, când a avut reprezentarea că s-a încercat tâlhărirea sa, întrucat avea telefoane asupra sa, în maşină. Arată că a obţinut soluţii de achitare în cauze cel puţin la fel de complexe , menţinute de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,respectiv cauza Oros Dorin, Bot Emil, cauze de omor , unde sunt pronunţate soluţii care fie au rămas definitive ca urmare a modificărilor dispoziţiei legale, fie menţinute de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, însă în prezenţa speţă consideră că lucrurile sunt mult mai simple în comparaţie cu cazurile menţionate anterior.

Susţine avocatul inculpatului că în această cauză se impune în mod categoric o soluţie de achitare.

În continaure solicită achitarea clientului său în baza art.16 alin.1 lit.c= Cod procedură penală, apreciind că teoria, şi în acest context face referire la Tratatul  domnului judecător Udroiu Mihail, arată că în cazul în care există dubii, inclusiv cu privire la o cauză justificativă, de legitimă apărare sau nu, în condiţiile în care probele în apărare care ar justifica o soluţie de achitare pe legitimă apărare, nu sunt combătute, nu sunt „anihilate”, susţine ca în subsidiar teza de achitare ar trebui să fie dispusă în baza art.16 lit. c Cod procedură penală.

Susţine avocat D R..că prezenta speţă nu este uşoară, dar este categoric vorba despre incidenţa unei legitime apărări şi că acest caz poate să fie de referinţă pentru practica judiciară în cazuri similare. Arată că dacă ne raportăm la ceea ce gândea inculpatul la momentul producerii incidentului, la depoziţiile martorilor, expertiza psihologică realizată, pe fondul temperamentului inculpatului, acelei impulsivităţii, acelei reacţii, care de altfel este reliefată în mod corect de către domnul doctor, şi consideră avocat Dcă un astfel de temperament, precum al inculpatului, pus într-o astfel de situaţie, respectiv îşi vede bunurile distruse, viaţa pusă în primejdie, reacţionează de o aşa manieră.  Menţionează că,  Z...... nu a stat să analizeze ca să il taie puţin la picior pe D.., mai stă 10-15 secunde să vadă reacţia acestuia, mai aplică o lovitură nesemnificativă în mână,  victima sare peste inculpat, iar una dintre loviturile aplicate victimei este pe orizontală şi nu verticală, poziţia cea mai probabilă dintre cei doi fiind faţă în faţă sau Z...... căzut la pământ şi cu D.. peste el, considerând că aceasta a fost poziţia în care s-au aplicat acele lovituri şi pune domnul avocat întrebarea retorică : dacă acum nu e legitimă apărare, când e? Susţine că în acele momente nu se poate sta şi calcula că dacă agresorul l-a tăiat pe inculpat 1 cm , acesta din urmă să ia liniarul şi să măsoare, să îi aplice o lovitură de aceeaşi dimensiune, fiind vorba despre pură teorie, iar in viaţa reală nu se întâmplă aşa ceva, iar în speţa concretă nu s-a întâmplat aşa ceva.

Sub aspectul laturii civile, concluziile sale sunt de respingere a actiunii civile. Consideră că este importantă împrejurarea potrivit căreia Z...... R...... nu ştia că cine este agresorul, acesta aflând abia ulterior producerii evenimentului, aspect ce rezultă din apelurile de la 112 şi declaraţiile martorei M...A. Susţine că declaraţiile date fără nonşalanţă de către C M că victima si-a scăpat telefonul, că s-a plimbat cu Phaenton, ca nu ştia unde stă victima,dar când a găsit telefonul lui D.. , nu a mers să îl lase mamei acestuia, ci s-a mai plimbat cu maşina şi abia apoi a sunat-o pe mama lui D.., care i-a spus că acesta nu este acasă, dar C M totuşi a mers să îl lase acasă la acesta, deşi putea să facă acest lucru în primul moment când l-a găsit pe jos. Coincidenţă că imediat după apelul la 112 apare C M la blocul lui D.., care, conform spuselor martorei cu identitate protejată CN, că acel C M, pentru că toate probele duc spre el, este cel care i-a interzis lui D.. M  să spună ce s-a întâmplat. De ce are C M acest interes? C M a fost localizat în spatele maşinii lui R......Z......, nu îl sunase pe acesta din vară , îl sună  chiar cu câteva minute înainte cu D.. să se plimbe să se uite pe cer , şi apărând Z...... în mod întâmplător şi parcând maşină, îi sparge geamul victima. C M nu a fost întrebat de sănătate şi dea ceea îşi permite o astfel de atitudine.

Avocat D R consideră că s-a încercat tâlhărirea lui Z...... întrucât a fost vorba despre un plan pregătit: fular, glugă, rucsac, cuţit, spargerea geamului autoturismului, iar folia geamului căzută în exterior se datorează numai faptului că agresorul a băgat mâna în interiorul maşinii.

Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul în replică sustine ca:

Uneori, diferenţa dintre viaţă şi moarte o realizează tocmai un apel la 112; uneori, diferenţa dintre starea de liberate şi starea privativă de liberate o realizează un telefon la 112. Arată că domnul avocat a susţinut că dacă inculpatul Z...... ar fi  sunat, aşa ca din cărţi, nu ştie dacă din Codul penal sau alte cărţi, la 112, după ce i s-ar fi spart geamul, cu siguranţă nimeni nu l-ar fi prins pe D... Doamna procuror spune că acest lucru este posibil, nu cu siguranţă, cum a afirmat domnul avocat, să nu îl fi identificat nimeni pe D...

Procurorul sustine  cu certitudine, dacă inculaptul ar fi sunat la 112,  Z......, nu s-ar fi aflat astăzi în sala de judecată, ci poate era în faţa televizorului, stând comod într-un fotoliu şi părinţii lui nu plângeau şi nu erau atât de panicaţi şi de stresaţi cum sunt astăzi.

Avocatul părţii civile D I, B A, susţine in replica,  că a ascultat pledoaria colegului său, avocat Doseanu, susţinerile acestuia repetându-se de 7 ori, aceeaşi teorie , fara referire la  probe convingătoare. Adaugă faptul că dacă i s-a sugerat doamnei conferenţiar B că D.. a fost peste Z......, iar aceasta a menţionat acest lucru în lucrarea depusă la dosar de către apărare, este tabu, clar că D.. a fost peste Z....... Însă amândoi au fost pe jos, astfel cum declară Z......, în 3 direcţii şi de 3 ori.

Avocat B A repetă faptul că nu a solicitat efectuarea expertizei genetice degeaba pentru că în cazul în care teoria lui Z...... potrivit căreia ar fi fost tăiat cu ocazia conflictului din strada P...colţ cu T..., sângele acestuia de pe mâna stângă trebuia să se regăsească pe hainele lui D... Totodată, daca sângele inculpatului I curgea  mână inculpatului proaspăt, trebuia să fie dâră de sânge , aşa cum era lângă autoturism , de pe strada P...pe T... până lângă autoturism, sens în care era convingător. Arată că doreşte să facă pledoaria doar pe bază de probe. De asemenea, susţine că nu au influenţa cu ajutorul presei cauza cu ocazia cercetărilor din dosar, el a fost angajat în luna martie 2014 , existând împuternicire la dosar, regâsindu-se la dosar de urmărire penală cererile de probaţiune formulate de către ei şi respinse, memoriile depuse de ei, plângere împotriva ordonanţei de respingere a probaţiunii. Invedereaza ca  doamna D.. a formulat un memoriu la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor şi la CSM. Arată că onorabilitatea unui procuror anchetator, managerul de caz, este de a administra probe atât în apărare, cât şi în acuzare. Procurorul de caz a pornit cu o idee preconcepută că s-a consultat cu P V... şi domnul  procuror G..., aceştia afirmând că,  ce le-a povestit procurorul au fost de acord cu el, fără însă să le arate vreun dosar, fără să le explice ceva. Însă când domnul  procuror G... a aflat de caz şi s-a interesat, a schimbat opinia.

Arată avocat B A că îi pare rău de faptul că instanţa a revenit asupra dispoziţiei privind audierea procurorului L..., întrucat dorea să fie citaţi şi domnii procurori  P V... şi Păunel Galoş, care să arate că atunci când a fost formulată cererea de abţinere de către procurorul anchetator, procurorul şef de judeţ, a spus „nu” şi i-a cerut să soluţioneze cauza.

Susţine că instanţei i se povestesc poveşti şi se dă un spectacol referitor la telefonul lui D.. şi C M. În situaţia ipotetică în care Z...... era urmărit de potenţiali tâlhari care erau prieteni de a-i lui D.., văzându-l pe acesta cum e căsăpit, şi cum e trântit pe jos şi lovit cu cuţitul, nu ar fi intervenit ca prieteni ce sunt?

Consideră că nu poate fi vorba de legitimă apărare când fuge după agresor cu spray-ul în mână, când îl loveşte, îl şpreiază, îl doboară de 3 ori la pământ, afirmând inculpatul „l-am rupt din serie”, iar dacă a făcut acest lucru de nu l-a lăsat în amarul lui, de ce l-a măcelărit.

Pentru un asasin profesionist nu are importanţă că a ucis cu sânge rece 1 sau 100 de persoane, dar pentru unul de vârsta inculpatului, şi care trebuia , aşa cum susţine şi doamna procuror , să stea lângă familie, pentru un tânăr care ucide un om, normal că starea psihică este stare de alertă, este speriat şi atunci apare spiritul de conservare , şi urgent şi-a tăiat mâna. În acest mod se justifică faptul că nu este sânge nicăieri decât în spatele autoturismului în partea dreaptă , acolo unde martora M...A...îi indică prezenţa inculpatului, „ era lângă stâlpul de electricitate, în spatele maşinii.

Arată avocat B A că acestea sunt probele , nu poveşti.

Avocat G C, in completare ,  susţine că în vara acestui an a sunat la 112  şi îi sfătuieşte pe toţi să facă acelaşi lucru şi arată că a formulat o plângere penală şi este în curs de soluţionare.

Avocat D R, având cuvântul în replică, susţine că ceea ce arată domnul B.. este exclus, întrucât martora M...A...a arătat în declaraţia sa cum s-au petrecut lucrurile. Consideră că este neverosimil ceea ce spune domnul B...

Partea civilă D I îşi cere scuze că nu s-a putut abţine,sa se manifeste in sala  in timpul sedintei ,  si a avut o atitudine mai agitata,  în timpul audierilor , „intrucat  atâta mizerie şi atâta murdărie a fost aruncată”, asupra fiului ei,  că durerea ei deja nu mai are  cuvinte ca  să o poata descrie.  Declara partea civila :„Când am văzut venind aicea (inculpatul), cu cămaşa largă, cu spatele lui şi atât am înţeles numai că domnul procuror L...şi un avocat care e renumit şi am gândit că cu un avocat extraordinar şi am auzit aici o pledoarie că instigare la omor , pur şi simplu, eu aşa am înţeles, poate că sunt subiectiva , dar ce am auzit am rămas uimită!”

Ştie că, avocatul,  trebuie să îl apere pe băiatul acesta , dar a rămas uimită de ce a spus, ce a strigat, că foarte bine că l- a omorât pe băiatul sau. In continuare, arata partea civila  ca „ parcă era ultimul câine şi parcă el nu  a avut dreptul la viaţă”. „Eu aşa ştiu că şi Constituţia şi art.188, despre ce vorbim aici. Am citit, că toată lumea are dreptul la viaţă şi nimeni nu are dreptul să o ia indiferent de ce motive” Declara ca „  vrea să il  scoată domnul avocat şi de ce am avut parte în aceşti 3 ani , mi-am distrus sănătatea , viaţa şi am distrus şi viaţa copilului meu.Pentru ce? Eu nici până azi nu înţeleg pentru ce?Pentru un parbriz ai dreptul să iei viaţa unui om? Pentru acel motiv că cine ştie unde a fost şi ce a făcut” . Numai atâta doresc să spun: să simtă că ea a rămas singură, a murit soţul, a murit toată familia, l-a luat şi pe copilul ei. „Numai atâta vrea să spun la familia inculpatului:să ajungă şi ei în situaţia mea. Şi cu asta am terminat şi mulţumesc foarte frumos”.

Avocat D R  arată că este inadmisibil ca partea civila sa profereze  astfel de blesteme, la adresa participantilor la sedinta.

Inculpatul Z...... R...... având ultimul cuvânt,  doreşte să spună că de la început a spus doar adevărul şi îi pare rău de ceea ce s-a întâmplat. Este profund marcat şi de la incidentul acesta , toată viaţa sa a decurs teribil. Nici nu poate să explice prin ce  trece el şi familia sa. Încă nu poate sta fără să se uite peste umăr dacă vine şi îl atacă careva, fiind ameninţat şi chestii de genul în continuu. I se interzice, îl scoate lumea de prin cercuri unde este pază.

Referitor la faptă arată că nu poate să conceapă cum s-a întâmplat, nu poate să îşi dea seama. A plecat cu intenţia doar să îl oprească, să îl predea poliţiei, i-a făcut o pagubă,ca şi oricare ar fi mers acolo şi totul s-ar fi rezumat la explicatii.

Inculpatul arată că de la bun început a plecat cu intenţia de a-l opri pe acesta, pentru a-l preda organelor de poliţie, nu a avut niciun gând să îi facă rău şi a luat şpreiul să se apere dacă cumva cine ştie ce se întâmplă. Dar dacă totuşi acesta nu scotea cuţitul, totul se rezuma la o luptă , se trăgeau de haine, venea poliţia şi gata. Dar totul s-a schimbat. A luat un şoc total când victima a scos cuţitul şi l-a ameninţat că îi va lua viaţa, i-a spus că va muri, a încercat să ţină cuţitul în mână , de frică să nu il bage in el  l-a ţinut. Putea să îl bage in inimă şi putea să moara. Nu poate să explice cum s-a întâmplat chestia asta. Cum să te gândeşti să iei un cuţit de lamă, să îl strângi? După aceasta, victima a continuat să îl atace , să îl lovească, era turbat, înnebunit, parcă nu se mai oprea. O dată nu a zis victima un moment de slăbiciune , era în continuu dominat şi ataca in continuu , nici să respire, lovea in continuu, in continuu. Nu poate să conceapă cum s-a întâmplat şi ce s-a întâmplat.  S-a apărat şi s-a bucurat atâta timp cât l-a şpreiat, după ce a plecat , a picat jos. Nu poate să explice. A fost foarte speriat. A fost la  câteva secunde să îi bage cuţitul în inimă să îi treacă cuţitul prin palmă. Nu ştie cum să explice. A fost un şoc total, i-a fost frică pentru viaţa lui. Nu e totuna că îi dai doi pumni şi scoate omul cuţitul la tine. Sunt cazuri şi cazuri, astfel cum sunt şi la televizor când dintr-o lovitură poţi să rămâi acolo. Nu poate să explice ce înseamnă o luptă de aia, nu ştie să o conceapă, să o redea în cuvinte pentru cum s-a întâmplat acolo. Pentru că fiind totuşi vorba despre viaţa sa şi oricare om şi-ar apăra-o mai presus de orice .” Cum să vrei să mori? „Nu pot să explic ce sentiment a fost sau cum.” De frica aia, de nebunia aia, spaima aia când eşti înjunghiat şi îţi curge sânge şi toate astea”. Referitor la faptul ca  nu a fost sânge la locul faptei, arată că 100% a fost sângele lui acolo şi  nu poate să îşi imagineze cum nu l-au găsit domnii experţi. Iar când a traversat drumul, a ţinut mâinile la piept, pentru că îl durea şi sângera în continuu şi hainele îi erau toate de sânge şi pe blugi şi pe haine. Sustine ca pot fi întrebate organele de poliţie din acea seară,  care l-au văzut că tot era sânge pe mână.  Sustine ca la Salvare l-au şi pansat. Regretă, este profund marcat pentru ce s-a întâmplat, pentru că a murit un om , poate nu din vina sa pentru că nu ştie cum s-a întâmplat. El nu concepe ca acesta să fi fost rănit pentru că a plecat pe picioarele lui , s-a ridicat, a sărit gardul ăla ca şi cum nu ar fi fost rănit. Este profund marcat, nu ştie cum s-a întâmplat. A ajuns aici să fie cercetat pentru treaba asta, pentru că şi-a apărat viaţa, pentru că nu a murit şi totul este un coşmar, tot ce s-a întâmplat: „Viaţa mea este un coşmar, viaţa părinţilor mei este un coşmar. De când s-a întâmplat treaba asta numai eu ştiu prin ce trec şi trece familia mea, cum e să îti privesti părinţii în fiecare zi plângând şi sunt profund marcat şi am probleme cu sănătatea, stres, nu mai dorm noaptea, nu mai mânânc. În fine, acestea nu au legătură , dar a fost o paranteză.”

TRIBUNALUL

DELIBERAND,

La data de 15.06.2016 a fost sesizata instanta cu rechizitoriul emis in dosarul penal nr. 846/P/2013  al Parchetului de pe langa Tribunalul Bihor cu privire la inculpatul Z...... R. Acesta a fost trimis in judecata pentru săvârşit infracţiunea de omor calificat  prin cruzimi prevăzută  de art. 188 raportat la art. 189 alin. 1 lit. h Cod penal.

S-a retinut prin actul de sesizare al instantei ca că inculpatul ar fi săvârşit infracţiunea de omor calificat, prin cruzimi, constând în aceea că în data de 02.12.2013, în jurul orei 18, după ce victima a spart geamul autoturismului inculpatului, acesta a plecat în urmărirea ei şi i-a aplicat multiple lovituri de cuţit, în zone vitale ale organismului. Victima D.. M a mai reuşit să se deplaseze circa 300 metri până la locuinţa sa, unde a fost găsită de martorii ce au anunţat ambulanţa, fără însă ca intervenţia medicală de urgenţă să fi fost în măsură să salveze viaţa acesteia date fiind leziunile grave produse.

Starea de fapt descrisa mai sus este probata de procuror prin urmatoarele mijoace de proba:- raportul organelor de poliţie ca urmare a sesizării prin sistemul 112;- fişa de intervenţie la eveniment;  proces-verbal de cercetare la faţa locului; declaraţiile martorilor;procesul – verbal de examinare criminalistică; dovezi de ridicare; declaraţie parte civilă;- certificat de deces; rapoarte de constatare medico-legală; rapoarte de expertiză medico-legală; rapoarte de constatare criminalistică a comportamentului simulat; raport de expertiză genetică judiciară; raport suplimentar de expertiză genetică judiciară;- proces verbal de redare a convorbirilor dintre operatorul sistemului 112 şi persoanele care au anunat evenimentul ; declaraii suspect, declaraţie inculpat;briceagul corp delict ridicat cu ocazia cercetării la faţa locului.

Rechizitoriul cuprinde date cu privire la urmarirea penala.

Rechizitoriul cuprinde o caracterizare a inculpatului, si face referire la constituirea de parte civila cu privire la suma de 500 000 euro.

Rechizitoriul cuprinde un numar de 16 martori.

Se invedereaza ca exista un mijloc material de proba si anume cutitul, care este atasat la dosarul cauzei intr-un plic.

La primul termen de judecata numita I D.. isi precizeaza constituirea de parte civila solicitand doar 150 000 euro,  cheltuieli materiale in cuantum de circa 9000 lei, cheltuieli cu aparatorul in cuatum de 20 000 lei.

De la bun inceput, asplicand direct art 6 din CEDO, privind dreptul la un proces echitabil ,  instanta a pus in dscutie schimbarea incadrarii juridice din infractiunea de omor calificat prev de art 189 lit . h) prin cruzimi, in infractiunea de omor simplu prevazuta de art 188 cod penal, schimband incadrarea juridica.

In conditiile in care a fost schimbata incadrarea juridica i s-a pus in vedere inculpatului ca poate  uzita de procedura recunosterii vinovatiei, dat fiind faptul ca pentru infractiunea de omor prevazuta la art 188 cod penal nu mai este prevazuta detentia pe viata.

Inculpatul a uzitat de procedura de drept comun.

In cursul fazei de judecata , instanta a remediat presupusele” vicii” invocate de catre aparare si anume a dispus depunerea la dosar a  inregistrarilor video  provenite de la camerele  de supraveghere provenite  la intersectia BD Dcu str T...;  a solicitat UTAI din cadrul IPJ Bihor sa comunice atat transcrierea CD-urilor cuprinzand listingurile si sa depuna o legenda a acestora.

Ulterior instanta, la acest ultim termen ,  a pus in discutie legea penala mai favorabila, potrivit art 5 din codul penal cu retinerea Deciziei CC 264/2014 si in acest context o eventuala schimbare de incadrare juridica din infractiunea de omor simplu prevazuta la art 174 cod penal de la 1968 in infractiunea  de omor calificat in publci, prevazuta la art 175 lit i cod penal

In faza de judecata s-au audiat pe linga inculpat si partea civila  si martorii  contestati, si anume M...Aa, B A,P A, M C, J I.

Pentru a nu se vicia dreptul la aparare al inculpatului in faza de judecata au fost permise aparatorilor acestuia in special formularea unui numar impresionant de intrebari avand ca teza probatorie sinceritatea persoanelor audiate.

Instanta data fiind probatiuna ampla administrata, raportat la certificatele medico-legale si expertizele efectuate in cauza a apreciat ca nu se impune efectuarea unei expertize medico-legale si a inca unei expertize genetice, solictarile fiind  facute doar pentru a tergiversa solutionarea cauzei.

Au fost incuvintate pentru inculpat depunerea listingurilor, interpretarea listingurilor, depunerea inregistrarilor  camerelor de supraveghere insa toate tezele probatorii indepartau cercetarea judecatoreasca de la limitele judecatii si anume fapta de omor savarsita de Z...... R...... catre o potentiala infractiune de talharie avand ca autor inclusiv pe defunctul M D...

Invederandu-se , in faza de judecata ,  faptul ca in faza de urmarire penala au fost sesizate Parchetului aspecte legate de infractiunea de taharie /distrugere, asupra carora  prin rechizitoriu nu s-a dat nici o dezlegare, instanta a sesizat Parchetul , pentru a aprecia asupra oportunitatii efectuarii unor cercetari, trimitand in acest sens copii dupa declaratii, cereri, listiguri.

Tot parchetului a fost trimisa si solicitarea de efectuare a identificarii criminalistice a doua masini, care apar pe camerele de supraveghere din 2.12.2013, la minutul 17.59 la intersectia strazilor Dcu T..., impreuna cu capturile foto.

Analizand actele si lucrarile dosarului,  instanta retine ca: inculpatul Z...... R...... în data de 02.12.2013, in jurul  orelor 18,00,  la intersecția străzilor T... cu strada Aleea P...din O, a aplicat multiple lovituri de briceag(9 impunsaturi , din care 3  in zone vitale ale corpului, restul pana la 15 leziuni fiind zgaraieturi si taieturi  ) numitului D.. M K, , provocându-i leziuni fizice grave în urma cărora acesta din urmă a decedat.Inculpatul Z...... R......a comis infracțiunea de omor in public,  dupa ce a avut o altercatie cu victima sa D.. care ii sparsese geamul de la masina, in stare de provocare generata de fapta victimei care i-a spart geamul la masina, si ulterior in timpul altercatiei avute cu aceasta a scos un cutitul amenintandu-l ca il omoara.

Potrivit declaratiilor date de inculpat si martora M...A..., cei doi stateau in masina inculpatului asteptand sa fie sunati in legatura cu repararea unui telefon.

 M...A...il descrie pe agresor ca  fiind „bărbat atletic, la 1,70-1,80m, imbracat cu o geaca neagra cu o gluga trasa pe cap cu blăniţa pe margine” care ulterior „a traversat strada în fuga pe diagonala spre strada care da spre Master” (fila 65 up).

Ambii relateaza ca dupa ce persoana cu gluga a spart geamul la masina,  Z...... R...... a luat-o la fuga dupa victima. In cea ce priveste fuga insa inculpatul sustine ca nu a luat-o la fuga imediat, victima asteptandu-l, declaratie care insa nu este confirmata de nici un alt martor, nici macar de numita M...Alexandra.

Aceeaşi martora M...A... a arătat ca „Z...... a deschis portiera, a lăsat-o deschisa şi a alergat după acel bărbat în aceeaşi direcţie. Amândoi au intrat pe strada menţionata şi au depăşit câmpul meu vizual” … „bărbatul şi Z...... au ieşit din raza mea vizuala întrucât au intrat pe strada S..” (fila 71 up)

Declaraţia martorei  se coroborează cu declaraţiile inculpatului Z...... în ce priveşte modul în care a fost spart geamul autoturismului, sub aspectul susţinerilor ca fizionomia barbatului era ascunsa de gluga şi fularul amplasat pe faţă, precum şi în ce priveşte împrejurarea ca a plecat în urmărirea autorului distrugerii „pentru a-i cere socoteala

Declaratiile date de inculpat si martora M,in ceea ce privesc urmele de distrugere, de agresiune asupra masinii  se coroboreaza cu procesul verbal de cercetare la fata locului si plansele  foto efectuate cu aceasta ocazie de organele de politie, de unde rezulta spargerea geamului masinii inculpatului.

Instanta retine din declaratiile de martori  necontestate date in faza de urmarire penala, modul în care a decurs urmărirea acelui bărbat de către inculpatul Z...... R.

Scena  este relatata şi de către doi martori oculari si  se prezinta astfel:

 Martora L L X (fila 117 up) arata ca „în data de 02.12.2015, în jurul orei 18.05, mă aflam ca pasager pe bancheta din spate a autoturismului … condus de N M pe strada T... având direcţia de mers Piaţa R... La un moment dat, de pe trotuarul din partea stânga a direcţiei noastre de mers am văzut doi tineri alergând unul după altul care au traversat strada în fuga prin spatele maşinii în care mă aflam, … prima persoana … avea faţa acoperita, posibil cu un fular de culoare închisa … Cu aproximaţie 1 metru înainte ca primul tânăr sa urce pe trotuarul din dreapta direcţiei noastre de mers, respectiv după traversarea străzii, a fost prins din urma de tanarul care îl urmarea, am văzut când cel de-al doilea tânăr l-a prins pe primul de undeva din zona umăr – braţ drept”.

Aceleaşi împrejurări sunt relatate şi de către martorul N M (fila 115): „am observat ca din partea stânga a carosabilului aleargă spre partea dreapta doi barbati, care erau foarte aproape unul de altul şi care erau sa intre în faţă autoturismului mei. I-am evitat prin virare brusca la dreapta, iar ei au continuat sa alerge pe lângă maşina mea. Eu mi-am continuat deplasarea şi am văzut în oglinda laterala dreapta ca cei doi ajunseseră pe trotuarul din dreapta. Am observat ca primul bărbat avea faţa acoperita cu ceva negru”.

 Totodata martora H F, care  se afla in masina cu  N V  a vazut cand cei doi participanti la altercatie s-au fugarit reciproc. A vazut ca unul dintre ei a avut un cutit in mana si de asemenea faptul ca cei doi au inceput sa se bata.  A sunat la 112 pentru a anuntat faptul ca doi indivizi se fugareau.

 Martora N V, confirma ca doua persoane se fugareau pe str T..., si la solictarea numitei H V cu care se afla in masina a sunat la 112 existand posibilitatea ca cei doi sa ajunga in optica dansei, pacienti  la urgente.

 Cei patru martori la care am facut referire mai sus, impreuna cu martora M...A...contrazic sustinerea inculpatului  ca bărbatul; dupa  ce a spart geamul autoturismului s-ar fi oprit după circa 10 metri, s-ar fi întors spre el, iar apoi a continuat sa se deplaseze „la pas”.

Din cercetarea judecatoreasca efectuata, coroborat cu probele administrate in cursul urmaririi penale  instanta  constată, în raport de conţinutul declaraţiilor martorilor audiaţi, ca relatările inculpatului referitor la starea de fapt descrisa până la momentul prinderii victimei sunt total subiective, probele administrate reliefând împrejurarea ca a avut loc o urmărire rapida, în fuga, a victimei, nicidecum una la pas şi ca primul contact fizic intre cei doi a avut la iniţiativa inculpatului care a prins-o pe victima de braţ sau umăr, comportament concordant cu propria afirmaţie „am plecat sa ii cer socoteala” (declaraţie instanţa).

Din  momentul contactului fizic şi până la cel al găsirii victimei în faţa locuinţei sale de pe strada P,  mijloacele de proba apte sa conducă la stabilirea stării de fapt sunt, în principal, declaraţiile de suspect şi inculpat din faza de urmarire si judecata, relatările sale iniţiale consemnate în actele de constatare întocmite în seara incidentului, convorbirea telefonica purtata de către acelaşi inculpat în data de 04.12.2013, interceptata ,  cu un cunoscut în care se face referire la incident şi rapoartele de constatare medico-legale privind pe victima şi inculpat.

a) Din raportul  din 02.12.2013, întocmit de către echipajul de politie ajuns iniţial la faţa locului, la care face referire in declatia sa si martorul P A ,  inculpatul le-a fi spus poliţiştilor verbal ca „l-a urmărit iar la intersecţie cu Aleea P...l-a ajuns din urma şi s-au luptat, în cursul luptei Z...... l-a dezarmat de cuţit pe agresor şi l-a înjunghiat de mai multe ori pe acesta la nivelul spatelui, în cele din urma agresorul a reuşit sa fuga” (fila 60 din dosarul de up).

Analizand citatul din declaratia data organelor de politie  reiese foarte clar  ca în prima descriere a incidentului, inculpatul a susţinut ca, după dezarmarea victimei, el a fost cel care a avut iniţiativa actelor de violenta, înjunghiindu-o pe aceasta de mai multe ori – semnificativ - în spate, până în momentul în care aceasta a reuşit sa fuga.

b)  Cu aceasi ocazie agentii de politie au intocmit  fisa de intervenţie  consemnand relatarea verbala a  inculpatului: „după ce a fost atacat şi înjunghiat de către acea persoana, a fugit după el şi l-a reţinut la intersecţia străzilor T... cu Aleea P, agresorul l-a lovit în continuare, Z...... l-a imobilizat, i-a smuls cuţitul cu care l-a atacat şi l-a înjunghiat la rândul sau la nivelul pieptului. În cele din urma agresorul a reuşit sa scape şi sa fuga în direcţia străzii P….fila 35 up.

Succesiunea declaratiilor inculpatului privind desfasurarea incidentului, reliefeaza mai multe aspecte, de multe ori chiar contradictorii.

Prima  declaratie  pe inculpatul o da  olograf  procurorului chiar în seara incidentului ,2.12.20 13 , dar fara a avea o calitate ,  ,mentioneaza  „am fugit spre el, ajungând aproape după ce a traversat şoseaua am strigat către el Ba! El s-a întors spre mine şi a dat sa mă lovească cu pumnul … moment în care eu l-am spray-at, dar în mare parte gazul a ajuns pe mine deoarece eu mergeam spre el. Apoi am ripostat lovindu-l în faţă cu pumnul după care am început sa ne batem. Am ajuns pe celalalt trotuar, acesta reuşind sa mă doboare am căzut amândoi intre spaţiul verde şi trotuar. În timp ce ne luptam, bărbatul a scos un cuţit tip briceag, cel mai probabil din buzunarul de la geaca … a dat cu cuţitul spre mine încercând sa mă înjunghie în partea stânga a pieptului, afirmând repetat ca - pentru asta o sa mori. Eu am ridicat mana stânga pentru a mă apara, iar atunci a înfipt cuţitul în palma stânga. Eu am strâns cu putere de cuţit speriat ca mă va mai lovi. L-am tot lovit sa lase cuţitul, apoi cu mana dreapta l-am tras şi l-am muscat de mana în care avea cuţitul. Mana acestuia a cedat, eu reuşind sa iau cuţitul. Acesta tot încerca sa îl ia înapoi. Atunci am reuşit sa îl ţin cumva cu o mana de cap(?), iar cu cealaltă l-am lovit cu cuţitul în partea stânga şi în umăr de mai multe ori pentru a mă lasă în pace şi a scăpa. Eu am vrut sa îl lovesc în (?) pentru a mă lasă în pace şi pentru a nu reuşi sa îmi ia cuţitul şi nu ştiu sa îl fi lovit în alta partea corpului, apoi bărbatul a luat de pe jos spray-ul meu şi m-a sprayat în faţă după care a luat-o la fuga spre Liceul Blaga” (fila 41-43 up).

În declaraţia tipizata  de a doua zi – 03.12.2013 (fila 92 up), inculpatul a susţinut ca „am alergat spre bărbat pentru a-l imobiliza şi anunţa organele de politie. Am traversat astfel strada T..., după care am ajuns pe trotuar şi i-am strigat barbatului sa se oprească. Acesta s-a întors spre mine şi a încercat sa mă lovească cu pumnul în faţă. Nu mai reţin daca atunci m-a şi lovit în faţă. Eu atunci l-am sprayat am înaintat spre el, iar atunci gazul mi-a intrat şi mie în ochi. Apoi, eu şi acel bărbat am început sa ne lovim reciproc cu pumnii … la un moment dat, în timp ce ne băteam, am observat ca acesta a scos de undeva dintr-un buzunar un briceag  … spunându-mi ceva de genul – Pentru asta o sa mori!. Bărbatul respectiv a vrut sa am lovească cu cuţitul în partea stânga a pieptului iar eu am ridicat mana stânga pentru a mă apara şi astfel am fost împuns în palma. Am ţinut cu mana stânga de briceag pentru a nu mă lovi, timp în care îl loveam cu cealaltă mana pentru a mă apara. La un moment dat, l-am muscat de încheietura mâinii drepte iar atunci a eliberat cuţitul, care a rămas la mine în mana stânga. Am luat apoi cuţitul în mana dreapta şi, pentru ca bărbatul a încercat sa îmi smulgă cuţitul din mana, eu l-am lovit de câteva ori cu cuţitul în umărul şi omoplatul stâng pentru a mă apara. Precizez ca în acele momente stăteam oarecum faţă în faţă sau el era uşor cu o parte spre mine, stand amândoi în genunchi. Nu ştiu de cate ori l-am lovit cu cuţitul şi nici daca l-am lovit în alte zone ale corpului. Oricum, în tot acest timp, bărbatul încerca sa îmi smulgă cuţitul din mana, fără ca în tot acest timp sa-mi spună ceva. La un moment dat, bărbatul a luat sprayul meu de jos şi m-a sprayat în faţă, după care a fugit spre Liceul Lucian Blaga”.

 Ulterior in declaraţia de inculpat data în faţa celui de al doilea  procuror în data de 16.11.2015, acesta a reiterat aceleaşi afirmaţii, reţinându-se următoarele modificări: inculpatul ar fi încercat după dezarmarea victimei sa ii imobilizeze acesteia mâinile „am mutat cuţitul în mana dreapta şi am încercat sa-o imobilizez mâinile … am vrut sa-l imobilizeze prin aceea ca am vrut sa-l rănesc la mâini … i-am aplicat lovituri de cuţit acelei persoane, indirect, fără nicio intenţie, decât de a-l imobiliza. Arat ca am vizat doar zona mâinilor” (fila 297 up).

De asemenea, remarcam afirmaţia inculpatului în sensul ca în cadrul acestei din urma inclestari, „persoana m-a călcat, am căzut în fund şi acesta a luat sprayul meu şi când am vrut sa mă ridic mi-a dat cu sprayul în faţă. Atunci am aruncat cuţitul jos, iar persoana s-a întors şi a fugit sărind un gard viu” (fila 298 up).

În declaraţia data cu ocazia soluţionării propunerii de arestare preventiva, inculpatul a susţinut ca „am început să ne batem însă nu aş putea să spun cine a lovit primul ci doar că ne-am lovit reciproc. Nu aş putea spune unde l-am lovit însă cred că la nivelul capului, de asemenea şi el a acţionat în acelaşi fel. În momentul în care am început să ne batem, eram în apropierea şoselei pe partea dreaptă, aceeaşi cu locul parcării maşinii, însă în timp ce ne încăieram am traversat strada pe cealaltă parte. La un moment dat am  ajuns pe partea cealaltă într-un loc unde era o bordură mai înaltă eu m-am împiedicat şi am căzut în genunchi în faţa victimei. Eu am încercat să mă ridic trăgându-mă în acelaşi timp de el iar atunci am văzut-o pe victimă desfăcând un briceag în mână şi înjurându-mă spunându-mi totodată „o să mori pentru asta „. Victima a lovit cu cuţitul din mâna dreaptă cu o mişcare de sus în jos spre mine, eu am încercat cu mâna stângă să-l prind de încheietură iar în acel moment victima m-a înţepat cu cuţitul în palmă străpungându-mi palma. În acel moment eu m-am speriat am strâns cuţitul în palmă pentru că mi-a fost teamă să nu mă lovească în altă parte şi l-am lovit concomitent cu pumnul , de asemenea l-am şi muşcat de braţul cu care ţinea cuţitul şi atunci a dat drumul la cuţit care a rămas în palma mea. După ce a dat drumul la cuţit victima a sărit din nou şi mai agresiv pentru a recupera cuţitul. Văzându-l am mutat cuţitul din palma stg. în mâna dreaptă am ţinut bine de cuţit şi am încercat să-l imobilizez ţinându-l de mâini şi de corp ca să nu mă atace. Nu vroiam să ajungă la cuţit pentru a mi-l lua. De asemenea, atunci când băga mâinile să-mi ia cuţitul eu l-am lovit cu cuţitul peste mâini dar şi cu cealaltă mână liberă. Nu pot spune dacă l-am prins cu mâna de gât, a fost vorba de câteva secunde în care nu îmi aduc aminte mişcările. În timpul acestei încăierări, îmi aduc aminte că am fost călcat pe picior iar atunci mi-am pierdut echilibrul şi am căzut. Am apucat să o văd pe victimă cum ia de jos sprayul meu ce îmi căzuse în timpul încăierării, l-a folosit pe tot împotriva mea după care a sărit două gărduleţe din apropiere şi a fugit”.

Examinand sucesiunea declaratiilor date de catre inculpat, prin prima celorlalte probe  instanta  constată din nou numeroase contradicţii intre declaraţiile inculpatului  fata de  celelalte probe administrate în cauza, cât şi intre propriile sale declaraţii.

 Instanta constata ca asertiunile  inculpatului privind prima parte a confruntării (din momentul prinderii şi până la folosirea cuţitului)  sunt contrazise de conţinutul convorbirilor telefonice interceptate purtate de către acesta cu un cunoscut de al sau, în care modul de desfăşurare al conflictului este  diferit de cel expus în declaraţii. Astfel, inculpatul susţine în convorbirea amintita ca „ş-am sărit pe el şi l-am lovit, i-am dat pumni de l-o … nu s-o mai văzut capu’ … i-am tot dat, ş-o picat pe jos. O mers la bordura, o picat pă jos, că l-am rupt din serie. Deci i-am dat bine, bine i-am dat! Ş-o picat pe jos” (fila 39). Bunaoara din pasajul relatat rezulta ca initiativa violentei a avut-o inculaptul Z......, rezultand totodatat ca victima se afla in inferioritate fizica fata de agresor, a se vedea fapul ca victima ave proteza oculara, si o constitutie corporala astenica.

 Tribunalul retine ca acea convorbire telefonica  se coroborează cu restul materialului probator. Bunaoara inculpatul in faza de urmarire penala si judecata  afirma ca  (am plecat sa ii cer socoteala) fraza care se corboreaza cu declaratia pasagerilor din masina  care au observat urmărirea victimei de catre inculpat. Toate acestea la randul lor, se coroboreaza cu urmele de  violenta, altele decât cele ce au fost rezultatul folosirii cuţitului şi care sunt rezultatul confruntării iniţiale,aceset urme, echimoze  sunt mult mai numeroase în cazul victimei decât al inculpatului.

Urmele in cauza la care facem referire  reies din certificatul medico legal, acestea fiind : excoriaţie buza inferioara şi mucoasa bucala infiltrata sanguin, echimoza la nivel cervical anterior şi supraclavicular, echimoza şi zona tumefiata (17/10 cm) la nivelul braţului drept, excoriaţii multiple la nivelul antebraţului drept şi stâng, precum şi multiple excoriaţii la nivelul ambilor genunchi, gambe şi glezna în cazul victimei (fila 226-231 up), iar în cazul inculpatului două echimoze la nivelul regiunii orbito-palprebale stg şi buza superioara, precum şi o serie de excoriaţii la nivelul degetelor mâinilor şi genunchilor (fila 81 up).

Instanta apreciaza  pe cale de consecinta, ca intre cei doi combatanti a existat  in primul rand  o disproportie de  forţa , amintim in acest sens  ca victima avea pe langa o constitutie slaba  si o proteza de glob ocular drept. Aceasta este o  deficienta grava de vedere cu influenta majora intr-o astfel de confruntare – fila 226 up, in contextul in care inculpatul a sustinut ca a folosit si sprayul.

Instanta apreciaza ca , tocmai aceasta disproporţie vădita de forte a determinat-o pe victima sa apeleze la arma, pe care inculpatul susţine ca aceasta o avea în buzunarul gecii, pentru a o folosi împotriva sa.

Din declaratiile  inculpatului rezulta ca s-a opus loviturii cu cuţitul cu  mana, prinzând de lama şi mânerul cuţitului, concomitent cu aplicarea repetata de lovituri cu mana libera, precum şi cu aplicarea unei muşcături la nivelul încheieturii mâinii victimei cu care aceasta ţinea cuţitul, astfel încât a reuşit dezarmarea sa: „şi-o picat pa jos şi … nu m-am uitat! La un moment dat nu ştiu cum m-o împins şi am picat şi eu. Am dat sa mă ridic şi atunci, mi-o zis ca – Pentru asta mori! Aşa mi-o zis! O scos cutitu şi o vrut sa mi-l bage sus, unde-i tatuaju, în stânga, la piept. Umăr. Şi-am băgat mana! Şi mi-o trecut prin mana cutitu. Şi eu l-am ţinut! L-am ridicat, am întors înapoi, am strâns de cuţit tare. Nu i-am dat drumu la mana nicicum. Am strâns tare, ca tăt, tăt, tăt mana mi-e tăiata. L-am strâns tare, tare, tare şi l-am lovit cu dreapta! Tăt ii dădeam cu pumnii în cap… Şi tăt l-am lovit, l-am lovit, l-am lovit … am văzut ca nu cedează, am luat mana, l-am tras cu amândouă mâinile, i-am prins mana şi l-am muscat de mana cu cuţitul. L-am muscat rău! După aia a cedat, a scăpat cutitu!” (fila 40 up convorbire telefonica).

Desi exista aceasta declaratie a inculpatului la care am facut referire mai sus,  concluziile raportului de constatare medico-legala nr. 3503/IIa/55 din 02.12.2013, nu confirma susţinerile inculpatului privind muşcătura aplicata pe antebraţul victimei susţinându-se ca mecanismul de producere al leziunilor de violenta descrise a fost cel al lovirii „active cu un corp intepator-tăietor cu vârf, o muchie rotunjita şi o muchie ascuţita (posibil briceag)” – fila 245 up.

In legatura cu scena omorului instanta apreciaza ca la momentul luptei corp la corp de fata nu au fost decat victima si inculpatul, martori muti fiind urmele lasate insa pe haine si corpul victimei si al agresorului.

O singura afirmatie facuta de inculpat este certa si coroborabila cu intregul material probator si anume  că, după dezarmarea victimei, el a fost cel care a avut inițiativa actelor de violență, înjunghiind-o pe aceasta de mai multe ori, până în momentul în care aceasta a reușit să fugă. In instanta sustine inculpatul ca victima dupa dezarmare a declansat impotriva sa un atac de ne stavilit, lovindu-l ca si turbat, aspect confirmat doar partial de echimozele mai putin numeroase aflate pe corpul inculpatului.Or instanta conchide ca  inculpatul prezinta o versiune de natura a-i crea o pozitie favorabila.

Instanta ia cunostinta de leziunile pe care le-au suferit cei doi combatanti si  din concluziile celor  două expertize medico – legale care au avut ca obiective stabilirea mecanismului de producere a leziunilor prezentate de către Z...... R......și  nu in cele din urma dacă pe brațul drept al decedatului D.. M K sunt urme de mușcătură de om.

a) Potrivit concluziilor raportului de expertiză medico-legală nr. 2936/IIi/234 din 07.12.2015, întocmit de către specialiști din cadrul S.J.M.L. Bihor, numitul Z...... R......a prezentat leziuni ce pot data din 02.12.2013.Leziunile au fost localizate la nivelul extremității cefalice(palpebral stg, buza superioară), la nivelul mâinii drt, deget V, la nivelul mâinii stg, față palmară, la nivelul degetului II și IV mâna stg ,față palmară, la nivelul genunchiului stg, la nivelul gleznei stg, genunchiului drt).Leziunile s-au produs prin lovire cu corp dur, prin acțiunea unui instrument tăietor-înțepător și prin cădere pe un plan rugos. Leziunile de la nivelul palmei stg, reprezentate de plăgi tăiate, s-au putut produce prin acțiunea unui instrument tăietor-înțepător. Descrierile și constatările medico-legale nu relevă vreo acțiune transfixiantă a obiectului tăietor-înțepător. Modalitatea de autoprovocare a leziunilor de la nivelul palmei stg nu poate fi exclusă.

b) În același cadru, în concluziile raportului de expertiză medico-legală nr. 2937/Iii/2015 din 08.12.2015 emis de către specialiști din cadrul S.J.M.L. Bihor se arată că ținând cont de forma și dimensiunile leziunii asupra cărora ne solicitați a se face aprecieri, considerăm că aceasta s-a produs prin lovire cu un corp dur, excluzând mecanismul de producere prin mușcătură de om

c) Totodata in concluziile raportului întocmit de către experți din cadrul Institutului Național de Medicină Legală Mina Minovici, s-a arătat că,  caracterele genetice din profilul de referință al numitului Z...... R......nu se regăsesc între caracterele genetice evidențiate pe probele analizate. Astfel, s-a stabilit prin mijloace științifice că pe bluza victimei D.. M K nu există urme de sânge aparținând inculpatului Z...... R.

Bunoara  cu privire la reintoarcearea la masina a inculpatului , martora M...A...susține (în declarația olograf) că la  revenirea de la locul faptei inculpatul i-a cerut un șervețel pentru a se șterge la ochi, spunându-i că a fost șpreyat, fără să facă vreo referire la faptul că a fost tăiat, insa asa cum vom arata in motivare instanta nu poate aprecia ca inculpatul si-a autoprovocat rana.

Chiar daca martorul S( ofiter criminalist),  relateza ca pete de sange se aflau doar la masina, si acestea nu erau uscate, nu se poate aprecia,  in lipsa unei cercetari la locul agresiunii ca acestea nu ar fi existat si acolo.

Potrivit  concluziilor raportului de constatare medico – legală nr. 3504/III/437 din 03.12.2013, emis de către S.J.M.L. Bihor se arată că, moartea numitului D.. M – K a fost violentă. Ea s-a datorat șocului hemoragic, consecința hemoragiei externe și interne survenite  în evoluția unui politraumatism cu plăgi multiple înjunghiate cu lezare de pleure și parenchim pulmonar. Leziunile de violență descrise s-au produs prin lovire activă cu un corp înțepător - tăietor cu vîrf, o muchie rotunjită și o muchie ascuțită (posibil briceag). Victima avea în momentul decesului o alcoolemie de 0 grame la mie. Între leziunile de violență descrise și decesul victimei există legătură de cauzalitate directă, necondiționată. Topografia, forma și direcția plăgilor înjungheate pledează pentru ipoteza ca poziția victimă-agresor s-a modificat în timpul agresiunii, plăgile fiind produse atât din față cât și din spate, succesiunea lor neputând fi precizată cu certitudine. Moartea datează din 02.12.2013.

În același act medico-legal sunt consemnate constatările medicului legist, după cum urmează:

Semne diverse:

-Proteză glob ocular drt.;

-Față anterioară și posterioară antebraț stg. mai multe cicatrici paralele, vechi albicioase;

-Buză superioară în apropierea comisurii laterale stg. cicatrice subdenivelată albicioasă veche de 1/0,2 cm,;

-Buza inferioară în apropierea comisurii laterale stg cicatrice subdenivelată albicioasă veche de 1/0,2 cm;

-Tatuaj antebraț drept;

-Fața anterioară perete abdominal la cicatrice alb sidefie sub formă de Y culcat cu ramurile spre stânga;

Semne de violență:

1.Buza inferioară parasagital stg, excoriație pergamentată de 0,2/0,2 cm, mucoasa bucală infiltrată sanguin.

2.Ram mandibular drt la 2 cm superior de unghiul mandibulei, soluție de continuitate de formă liniară cu direcție oblică de sus în jos, și postero-anterior, cu dimensiuni de 2,5/0,5 cm, cu buza anterioară a plăgii arcuată  cu concavitatea orientată posterior, cu extremitatea posterioară alungită, cu margini regulate, cu o adâncime de 1,4 cm, prin care se evidențiază mușchi;

3.Cervical anterior st, supraclavicular, echimoză alungită violacee cu direcție axială neomogenă cu dimensiuni de 4/0,5 cm.

4.Deltoidian posterior drt, soluție de continuitate de formă aprox liniară, cu directive orizontală, cu dimensiuni de 2,5 cm și o lățime de maximă de 1 cm, cu extremitatea posterioară rotunjită, cea anterioară ascuțită, cu margini regulate, cu o adâncime de 3 cm, canalul având o directivă oblică de sus în jos și de la stânga la dreapta;

5.Fața medială braț drt, 1/3 medie și distală, zonă tumefiată, violacee omogenă de 17/10 cm, centrată de o echimoză alungită cu direcție axială, cu dimensiuni de 7/2 cm, cu o zonă centrală palidă de 6/0,5 cm;

6.Fața laterală cot drt, soluție de continuitate de formă aproximativ liniară, cu direcția antero posterioară cu dimensiuni de 2,5 cm și o lățime de maximă de 1 cm, cu extremitatea anterioară rotunjită, cea posterioară ascuțită, cu margini regulate, cu buza inferioară a plăgii arcuată cu concavitatea superior, cu o adâncime de 3 cm;

7.Față posterioară antebraț drt, 1/3 distală, 3 excoriații violacei grupate pe o suprafață de 3/3 cm cu dimensiuni maxime de 1/0,5 cm acoperite de crustă hematică brună;

8.Față laterală antebraț drept 1/3 distală, la nivelul tabacherei anatomice, excoriație violacee, arcuată cu concavitatea orientată cranial, cu dimensiuni de 1,5/0,2 cm, acoperite cu crustă hematică brună;

9.Fața posterioară mâna drt, la nivelul metacarp III, excoriație rotundă, de culoare violacee, cu diametrul maxim de 0,3 cm, pergamentată;

10.Față posterioară mâna drt, treime distală, la nivelul metacarp V, excoriație rotundă, de culoare violacee;

11.Față laterală braț stg 1/3 priximată, soluție de continuitate de formă aprox liniară, cu direcție oblică de sus în jos, și antero posterior, prin care se evidențiază o mesa de tifon pentru hemostază. După îndepărtarea mesei cu o lungime  de 60 cm, se evidențiază o plagă cu dimensiuni de 3/1 cm, cu extremitatea inferioară ascuțită cu o adâncime de 3 cm, cu traiect inferosuperior;

12.Față anterioară braț drt, 1/3 proximală, soluție de continuitate de formă liniară cu direcție axială, cu dimensiuni de 3,5/0,2 cm, suturată cu 2 fire; la îndepărtarea firelor se observă o plagă cu o lățime maximală de 0,5 cm, și extremitatea inferioară ascuțită și o adâncime inferioară de 1 cm;

13.Margine cubitală antebraț stg, 1/3 distală, excoriație violacee liniară cu direcție antero posterioară cu dimensiuni de 2/0,2 cm, acoperită cu crustă hematică brună;

14.Deltoidian anterior stg, soluție de continuitate de formă alungită cu direcție transversală cu dimensiuni de 2/0,1 cm, cu margini regulate, cu extremitatea stg ascuțită, cu o adâncime de 1 cm;

15.Față anterioară hemitorace stg, pe linie claviculară medie, corespunzător coasta II, soluție de continuitate liniară, cu direcție transversală, de 3/0,8 cm, cu marginea medială rotunjită și adâncimea de 3 cm, cu traiect oblic de sus în jos, stânga dreapta;

16.Față anterioară și laterală hemitorace stg, incizie operatorie ce începe de la 1 cm sub areola mamară stg cu o direcție oblică de jos în sus și antero posterior și se termină pe linia axilară posterioară cu o lungime de 22 cm, suturată cu 13 fire. La îndepărtarea firelor de sutură la nivelul porțiunii mijlocii a acestei incizii, pe linia axilară anterior, la nivelul spațiului IV i.c. stg, se evidențiază o soluție de continuitate de 2,5/0,8 cm, cu direcție oblică de sus în jos, latero medial ce străbate musculatura intercostală și penetrează în cavitatea toracică; planurile musculare subjacente suturate cu fire resorbabile;

17.Fața laterală hemitorace stg, pe linia axilară medie, la 5 cm sub incizia descrisă anterior, incizie chirurgicală de forma liniară prin care este montat un tub de dren suturat la piele cu un fir, prin care se evidențiază sânge lichid;

18.Față laterală perete abdominal stg, la aprox 5 cm superior de splina iliacă antero posterioară, soluție de continuitate de formă aprox liniară, cu direcție oblică de sus în jos, și postero anterior, cu dimensiuni de 2,8/1 cm, cu extremitatea superioară rotunjită, cu o adâncime inferioară de 4,5 cm;

19.Scapular stg, subspinos, soluție de continuitate de formă aprox liniară, cu direcție axială, cu dimensiuni de 3,5/1 cm, cu extremitatea inferioară rotunjită, suturată cu 2 fire;

20.Medial de aceasta, la 1 cm, soluție de continuitate de formă aprox liniară, cu direcție axială, cu dimensiuni de 2,5/1 cm, cu extremitatea inferioară rotunjită, suturată cu 2 fire;

21.Interscapulo vertebral stg, soluție de continuitate liniară, cu direcție axială,cu dimensiuni de 2/0,5 cm, suturată cu un fir;

22.Față anterioară coapsa drt, 1/3 medie, excoriație liniară, transversală de 3/0,2 cm, acoperită de crustă hematică brună;

23.Față anterioară, genunchi drt, placard excoriat de formă ovalară cu diametrul maxim transversal de 3 cm;

24.Față medială, genunchi drt, placard excoriat de formă ovalară, cu diametrul maxim transversal de 1,5 cm;

25. Față antero laterala gambă drt, 1/3 medie, excoriație liniară violacee de 4/0,2 cm, acoperită de crustă hematică brună;

26.Față anterioară gambă stg, 1/3 distală, 3 excoriații liniare, paralele, transversale, dispuse pe o arie de 10/4 cm, cu dimensiuni maxime de 8/0,5 cm;

27.Față anterioară genunchi stg, 5 placarde excoriate grupate pe o arie de 10/10 cm, cu dimensiuni maxime de 2/1 cm;

28.Față antero laterală gamba stg 1/3 medie, excoriație liniară violacee, cu direcție oblică de sus în jos și antero posterior de 8/0,5 cm;

29.Față antero mediană, gambă stg, 1/3 medie, excoriație liniară violacee, cu direcție transversală de 5/0,5 cm;

30.Maleolă externă glezna stg, excoriație liniară, violacee, cu direcție ușor oblică, de sus în jos și antero posterior, de 4/4 cm. 

Instanta a efectuat o sinteza a leziunilor descrise in certificatul medico-legat  constanatnd ca : Pe corpul victimei s-au identificat un numar de 30 de leziuni produse in altercatie.

Cele 30 de leziuni aflate pe corpul victimei  se clasifica in: impunsaturi, taieturi, escoriatii(zgaraieturi), placarde, echimoze( pete ce pot fi de la culoarea  bun inchis, violaceu pana  la galben verzui,  in functie de oxidarea sangelui).

 Folosirea cutitului/briceagului de inculpat asupra corpului victimei ,  este evidentiata la punctele ( 2, 4, 6 ,11, 12,13, 14,15,16,18,19,20,21,25,26).La punctele (2,4, 6,11,12,14,15,16,18) se evidentiaza un  numar de 9  impunsaturile de cutit/briceag. La punctele (13,19,25,26) se evidentiaza un numar de 4 escoriatii produse  de cutit/briceag .La punctele (20 si 21) sunt evidentiate taieturile de cutit/briceag.

Loviturile de cutit/briceag  in zone vitale sunt in numar de trei si sunt evidentiate la punctele (15, 16, 18). Leziunile produse  in spatele victimei sunt evidentiate la punctele( 4,14, 19, 20, 21), insa cele de la punctele 19-21 reprezinta escoriatii, iar cele de la  punctele 4 si 14  taieturi-impunsaturi.

Instanta retine concluzionand ca victima a decedat ca urmare a aplicarii a 3 lovituri de cutit  in zone vitale( hemitorace stang-organ afectat plamanul ,  hemitorace pe linia axiala medie , abdobinal).

Radiografiid intregul plan al urmelor de violenta instanta a respins ca irelevanta efectuarea unei expertize medico-legale care ar fi putut duce doar la tergiversarea solutionarii cauzei, in speta existand suficinete probe pentru a dispune o solutie in dosar.

Pe cale de consecinta instanta nu poate fi de acord cu formularea parchetului din descrirea faptei din rechizitoriu potrivit careia inculpatul  , „i-a aplicat  multiple lovituri de cutit, in zone vitale ale organismului.”, intrucat multe  lovituri de cutit au vizat zone neletale, iar unele dintre acestea au fost simple zgaraieturi.

La dosarul de urmarire penala,  intr-un plic este atasat briceagul de culoare maro  cu care inculpatul i-a aplicat loviturile in cauza victimei, si pe care acesta declara ca l-a aruncat langa masina pentru a fi ridicat de organele judiciare.

 Cu privire la acest briceag in cursul anchetei au fost examinate ipoteze , privind apartinatorul. Bunaoara atat prietena victimei D, cat si martorul M C , au relatat faptul ca victima obisnuia sa poarte un briceag cu deschidere laterala, pentru a se apara de eventuali dusmani.

 Prietena  victimei mentioneaza insa ca briceagul maro care i-a fost prezenat la ancheta nu apartinea victimei.Martorul M declara ca victima avea un briceag negru, dar nu exclude sa fi avut si unul maro.Instanta apeciaza insa ca ambele declaratii sunt subiective, in cauza neexistand probe ca briceagul ar fi fost al inculpatului.

Tot in acelasi sens instanta are in vedere:

Ca  martora M...A... , care se afla in masina cu inculpatul a sustinut  la urmarire ,ca nu a vazut ca acesta  inainte de a porni in urmarirea agresorului sa fi  scos din portiera masinii un obiect , iar din cotiera; nu ar fi avut cum sa scoata intrucat martora ar fi tinut mana pe cotiera.

Inculpatul Z...... R......sustine ca ar fi luat cu sine din portiera masinii un spray paralizant pe care l-ar fi folosit inainte de a-l deposeda pe D.. de briceag, afirmatie care este reala data fiind declaratia martorei M...care il vede revenind la masina sprayat, existand posibilitatea ca inculpatul sa se auto sprayeze cind a folosit sprayul.

Ambele persoane atat  inculpatul  cat si martora declara ca dupa incident inculpatul s-a intors la masina solicitand-i martorei un servetel sa se stearaga de urmele de spray . La fata locului sunt descrise si  fotografiate acele servetele.

Instanta nu va insista asupra acestor aspecte,  existand un dubiu privind persoana in posesia careia se afla briceagul inainte de comiterea agresiunii.

Scena  agoniei victimei in  fata blocului acesteia, este descrisa de cativa martori, care vad ranile lui M D.., care ulterior urmau sa fie materializate in rapoartele de constatare medico-legale.

Bunaoara martora  KV, vecina inculpatului D.., l-a vazut venind pe picioare, pe acesta  pana in fata blocului unde s-a prabusit.  Martora  declara la procuror ca nu a vazut nici un cutit. A vazut doar ca victima  sangera si ca l-a fata locului  s-a strans mai multa lume. In prezent martora este decedata iar la momentul comiterii faptei aceasta avea in jur de 84 de ani.

Martorul TIS, declara in faza de urmarire penala ca :” La un moment dat il vad venind aplecat  pe M dinspre Piata R . C,  l-ar fi sprijinit sa nu cada, observand ca este injunghiat”.

In sedinta de judecata inculpatul a invocat mai multe aparari care in cele ce urmeaza vor fi analizate punctual de instanta;

I. Sustinerea  ca victima, la momentul spargerii geamului a incercat sa puna in pericol viata sau integritatea corporala cel putin a inculpatului R......Z......, nu rezulta din probele administrate in faza de urmarire penala.  Acesta sustinere a apararii vine in contextul afirmatiei facute de aparare,  ca folia de protectie a geamului masini a fost cazuta, de pe geam ,in afara masinii.

Procesul verbal de cercetare la fata locului semnat si de procurorul criminalist nu face referire la folia aplicata pe geamuri si anume daca atarna in interiorul sau exteriorulo masinii. Din plansele foto, rezulta insa ca bucati de geam , posibil cu folie sunt in interiorul nu in exteriorul masinii asa cum sustine apararea inculpatului.Din pozele de la filele 25-27 dosar u.p,  nu rezulta ca folia ar fi cazut in afara masinii. Ca atare  instanta considera ca nu se sutine teza potrivit careia,  victima dupa ce a spart geamul a bagat mana in masina cu intentia de a lovi pe inculpat,  si cand si-a  retras mana,  aceasta folie ar fi iesit in afara.Instanta nu neaga faptul ca dat fiind rezistenta unei folii si rolul acesteia, geamul nu putea fi spart decat de un corp metalic. In declaratia data martorul Stanescu, cel care a efectuat cercetarea la fata locului a declarat ca a vazut cioburi numai in masina, aspect confirmat de catre martora M...A...care atesta ca au cazut pe ea cioburile.

Sustinerea avocatului G CA...ca folia ar fi fost aplicata pe partea exterioara a geamului masinii , nu are sustinere din punct de vedere tehnic, intrucat aceasta se aplica pe interiorul geamului tocmai pentru a nu se zgaraia.

II.Faptul ca inculpatul , a fost atacat de victima si ca  avea mai  multe leziuni  rezida din mai multe probe administrate in faza de urmarire penala si judecata.

Faptul ca si inculpatul a primit lovituri rezida din plansa foto filele 32 si 33, iar teza ca inculpatul a fost la un moment dat in genunchi rezulta din fotografia  de la pagina nr 34.Mai mult la dosarul de urmarire penala (f 237-250) sunt pozele depuse de inculpat, prin care se atesta lovituri la ochi, genunchi, glezna.mana.

Starea fizica a lui Z...... dupa incident e descrisa „la cald”de catre M...A, „acesta venea dezorientat” , acesta” a fost sprayat”,  sustine martora, declatratie ce se coroboreaza cu declaratia inculpatului; si cu servetele fotografiate de criminalisti la fata locului. Totodata la f 59, martora  sustine ca inculpatul  era „foarte panicat si speriat”, pozitie care si-o mentine si in fata instantei.

Potrivit declaratiei, palma ii este taiata inculpatului ,iar  martora M...A, incerca  sa ii puna comprese. Taietura pe care o vede martora , este  descrisa ulterior in rapoarte medioc-legale si fotografiata.

Referitor la celelalte leziuni ale inculpatului, instanta retine ca potrivit expertizei medico-legale materializata in raportul 2936/II.i/234/2015, rezulta ca  leziunile inculpatului R......Z......  s-au produs prin cadere  pe un plan rugos, si prin lovire cu corp dur sau obiect intepator.

Deci instanta nu exclude caderea in genunci a inculpatului, in timpul agresiuni ci din contra considera ca aceasta a avut loc.

Conform acelei expertize, ( f  377), leziunile nu i-au pus in primejdie viata inculpatului, iar din punct de vedere al mecanismului de producere a ranilor se apreciza ca pozitia victima –inculpat a fost initial fata in fata iar ulterior a fost variabila in timp.

III. Apararea invocata  de avocatii inculpatului  ca, acesta s-ar fi aflat in situatia persoanei care uziteaza de procedura infractiunii flagrante prevazute la art 456 cod procedura penala.

Instanta retine  ca nu are sustenabilitate apararea inculpatului  privind procedura infractiunilor flagrante :

„Potrivit art 456 cod procedura penala;”Este de asemenea considerată flagrantă şi infracţiunea al cărei făptuitor, imediat după săvârşire, este urmărit de persoana vătămată, de martorii oculari sau de strigătul public, ori este surprins aproape de locul comiterii infracţiunii cu arme, instrumente sau orice alte obiecte de natură a-l presupune participant la infracţiune.

În cazurile de mai sus, orice persoană are dreptul să prindă pe făptuitor şi să-l conducă înaintea autorităţii.”

Se  atesta  prin raportul intocmit” la cald” de catre lucratorii de politie: ca Z...... le-a relatat ca ”l-a ajuns din urma  si s-au luptat , in cursul luptei Z......  l-a dezarmat de cutit  pe agresor si l-a injunghiat  de mai multe ori la nivelul spatelui, in cele din urma agresorul a reusit sa fuga”Rezulta cert ca Z...... s-a dus sa ii dea o lectie, iar  dupa ce l-a injunghiat nu l-a mai urmarit pentru a-l prinde si a-l prezenta autoritatilor”(f 48).

La fila 49 document „fisa interventie la eveniment”, se relateaza in aceasi nota ca :”Z...... l-a imobilizat  i-a smuls cutitul , l-a atacat si l-a injunghiat la randul sau, in cele din urma agresorul a reusit sa scape si sa o ia in directia str Pascal” . Din cele doua documente enuntate nu rezida ca ceva anume l-a impiedicat pe R......Z...... sa il urmareasca dupa injunghiere pe agresor si sa il duca in fata politiei, asa cum prin avocat incearca sa se apere in fata instantei, in contextul in care ranile sale erau superficiale.

Z fugea dupa victima, aspect ce reiese din mai multe mijloace de proba care denota dorinta inculpatului de a-i aplica o corectie.

Declaratia martorei M...A...este completata cu depozitia martorului  N M...G, f  74  dosar u.p. care relateaza ca,  cel de al doilea barbat fugea dupa primul.

In sensul fugaririi victimei  de catre R......Z......, sta declaratia martorei L L care sustine  la fila  77  dosar u.p. ca :”a fost prins din urma  de tinarul care il urmarea , am vazut cand cel de a-l doilea tanar  la prins pe primul  de undeva din zona sub brat ”.Aceasta declaratie contrazice sutinerea inculpatului ca victima a lovit prima cu pumnul, in contextul in care inculpatul l-a apucat pe D.. de sub brat. Modul in care a procedat  la contactul cu victima rezida din conversatia interceptata de PT BIHOR , in baza autorizatiei emisa de Tribunal; la care am mai facut referire.

 La fila 103 dosar urmarire penala,  se afla declaratia martorei L L care declara ca i-a vazut ce cei doi fugarindu-se ,”cel din urma fugea amenintator „ dupa primul”. Martora mai arata ca cei doi au traversat in fuga strada.

Martora H F, declara in 2016 in faza de urmarire penala( f 122 dosar u.p.) ca „am vazut fugind doua peroane de sex masculin  care s-au si ajuns una pe alta  in acel loc , persoane care au inceput sa se bata reciproc ,,fara a retine care pe care se lovesc”. Declaratia acesteia se coroboreaza cu inregistrarea apelului 112.

Faptul ca a fugit dupa victima o recunoste la 112 si inculpatul :”Da da , am fugit, l-am prins  pe el si l-am batut , l-am sprayat  si m-o taiat si pe mine”. Declaratiile se coroboreaza cu profilul psihologic conturat in scris de psihologul „angajat” , de inculpat sa ii realizeze caracterizarea.

Este clar ca inculpatul nu a avut  intentia de a-l prinde pe agresor si a-l deferi organelor judiciare intrucat  dupa altercatie, agresorul fuge, dar foarte interesant inculpatul nu se ia dupa el, pentru a-l demasca, sau pentru a-l imobiliza si a-l duce in fata autoritatilor. Z...... nu tipa dupa ajutor, Z...... isi face singur dreptate, concluzie intarita instantei chiar de catre inscrisul psihologului la care am facut referire.Z...... vine si isi gaseste acum argumente ca sa se exonereze de raspundere. Inculpatul se simte afectat de cea ce s-a intimplat, constientizeaza urmarea actelor sale dar nu doreste sa fie pedepsit.  Inculpatul care este singurul care stie ce s-a intimplat la fata locului,in incaieraea produsa, insa acesta asa cum am aratat are tot interesul sa isi prezinte varianta pe care o considera mai favorabila, astfel incit sa nu il expuna la executarea unei pedepse.

Faptul ca inculpatul ( fire colerica, punitiva) voia sa ii aplice o corectie victimei este confirmat  si  din  interpretarea testului poligraf,  in ceea ce priveste intrebarea nr.9. si anume”Dupa ce l-ai deposedat de cutit pe D..  M.K.  ai vrut sa te razbuni sa il omori?”( f  349 si f 344).

Expertiza poligraf aflata la fila  507 dosar insa releva la intrebarea „In incaierarea cu D.., ai avut intentia sa il omori ?” ca rasupunsul „NU ”este sincer, insa acest raport este unul pro causa , prezentat de catre inculpat, nefiind incuviintat de catre procuror.

Nu impartasim deci punctul de vedere al apararii potrivit caruia inarmarea cu un spray  lacrimogen, ar fi un gest firesc a unei peroane care se deplaseaza pentru a prinde o persoana care i-a produs o paguba.Apararea incearca sa scoata din context gesturile inculpatului, fara a le asocia cu intentia inculpatului cu trairile acestuia de moment,  care sunt confirmate prin probele de la dosar.

Este de apreciat atitudinea apararii, care in sustinerea punctului de vedere a legitimei aparari face referire la doctrina, a se vedea aici filele 4, 5 si 6 din concluziile scrise , insa cauza in lucru are un aspect aparte, diferit fata de spetele prezentate, cum de altfel  nu toate spetele sunt la fel.

Chiar si apararea recunoaste in concluziile scrise ca in speta, este vorba de o actiune ilicita de distrugere, bunul neputand fi recuperat decat prin plata unui echivalent, insa din probele administrate rezulta ca dupa ce l-a injunghiat pe victima , Z......, l-a lasat sa fuga nefiind interest sa il demaste.

IV. Apararea inculpatului potrivit caruia, victima impreuna cu martorii T si M ar fi vrut sa il talhareasca.

Teza planului comiterii unei talharii de catre victima D.., martorul M si martorul  T... nu poate fi examinata  in prezenta cauza, instanta fiind investita cu infractiunea de omor.

Declaratiile inculpatului, privind contactele cu martorul  M C..., se coroboreaza partial cu declaratiile martorului M, si cu analiza efectuata de UTAI.

Bunaoara din declaratii rezulta ca in ziua de 2 decembrie 2013 au loc convorbiri intre  D.. si M..., la orele 13.06 si ulterior la orele  16.59, posibil inainte de intalnirea avuta de victima  M D..,  cu martorul M.

La orele 17,29 potrivit analizei,UTAI  telefonul lui D.. iese in afara retelei. Mentionam ca potrivit acelorasi date tehnice  telefonul victimei nu s-a aflat in nici o celula toata luna decembrie, aspect ce poate reliefa interferenta a doua antene, astfel incat datele de trafic vizandu-l pe acesta  pot fi utilizate si coroborate doar partial.

La orele 17,31 a aceleias zile de 2 decembrie 2013, Z...... este apelat de martorul  M C..., pentru a fi intrebat ( ipotetic, unde este si daca are un anumit telefon a se vedea declaratia martorului), urmand ca in urmatoare jumătate de ora sa aiba loc conflictul dintre victima si inculpat, conflict soldat cu decesul lui D...

Localizarea in timp a incidentului este data de apelarea  numarului  unic 112 de catre o martora  la orele 18,05, care anunta,  urmarirea in fuga dintre cei doi protagonisti ai altercatie ,  respectiv de apelarea aceluias numar la orele 18.10 de catre inculpatul Z......, din celula S…, celula activa pe o raza de 10 km , care are in acoperire atat zona Hotelului M.., Piata R…, str Po….

Prezenta celor doi prieteni ai victimei in zona, lipsa unui mobil in comiterea agresiunii asupra geamului masini, nu constituie elemente de fapt care sa acrediteze, la acest moment in lipsa unei cercetari penale , teza unui jaf si sa duca la exonerarea de raspundere penala, a inculpatului, pentru fapta de omor calificat savarsita.

Instanta a efectuat aceasta interpretare pentru a nu ingradi dreptul la aparare si a exploata toate apararile inculpatului, insa, la mometul comiterii agresiunii inculpatul nu era constient ca a fost atacat de MD.., acesta avand fata acoperita cu gluga si fular, si pe cale de consecinta, la acel moment  nu ar fi putut anticipa mintal,  planul pe care il invoca acum.

Faptul ca decedatul avea la el fular, manusi , geaca cu gluga sau ca si-a inchis telefonul, respectiv ca la citeva momente de la apelul 112 apar  martorii G si M..., in fata blocului decedatului, sunt aspecte asupra carora instanta investita cu infractiunea de omor potrivit art 371 cod procedura penala, nu se poate pronunta. Atributia era a procurorului care aveea obligatia sa elucideze aceste aspecte si sa dea o solutie cu privire la aceste potentiale fapte cu atat  mai mult cu cat la dosarul de urmarire penala exista un memoriu al inculpatului Z.......Parchetul nu a dat o solutie nici cu privire la fapta de distrugere a geamului cu toate ca martorul S V , afirma in fata procurorului ca acestia au efectuat cercetarea criminalistica  cu privire la fapta de distrugere.

Teza avansata de aparare cum ca martorul M C, a stat linga victima si nu l-a lasat sa vorbeasca cu politistii  pentru ca nu cumva sa relateze existenta unui scenariu, nu are sustenabilitate. Se retine din declaratiile martorilor (politistii), si ale martorului M C...,  ca intre P A si martorul M  a existat  o discutie pe tema sosirii salvarii si pe tema faptului ca starea victimei se agrava.

O parte din cele pe care le sustine martorul M..., privind starea critica a pacientului,  se aud pe inregistrarea de la 112. Instanta insa  constata auzind inregistrarea , ca indiferent cat de dur ar fi fost M C, cunoscut de avocatii apararii in lumea interlopa, acesta clacheaza, se teme, de ceea ce vede, aspect ce se poate remarca dupa vocea acestuia.

La acel moment cind victima agoniza neputand silabisi decat”frig, frig”, interogarea ei de politie ar fi fost mai mult chinitoare pentru aceasta.

Faptul ca victima la momentul la care trece pe langa masina inculpatului are un rucsac, in opinia, apararii ar denota faptul ca  l-ar fi luat cu sine pentru a sustrage telefoanele, aflate in masina la R......Z......, or daca aceasta era ipoteza unei talharii, pretinsii complici puteau interveni la randul lor mascati sa ia telefoanele in timp ce inculpatul se batea cu victima, indiferent ca la masina mai ramasese o persoana de sex feminin.

Se invoca de catre aparare principiul oficialitatii cercetarii infractiunilor de talharie si furt, considerandu-se ca nu le este imputabila neformularea unei plangeri penale in decurs de trei ani pentru infractiuni de talharie sau furt presupuse, insa inculpatul putea formula o plangere explicita cu privire la aceste aspect, chiar si la unitatea de parchet inferioara care era competenta sa cerceteze pretinsele fapte.

Instanta de asemenea  nu a ajuns la concluzia ca autoturismul mercedes negru  condus de Z......, a fost urmarit de un WW Phanteom negru, inainte de producerea crimei. Acest aspect pe care avocatii apararii doresc sa il sustina prin capturile foto de pe inregistrarile camerelor de supraveghere nu poate fi dovedit cel putin in aceasta faza procesuala in primul rand din lipsa claritatii si in al doilea rand din faptul ca instanta in acest dosar nu poate analiza ipoteza talhariei nefiind sesizata cu infarctiunea de talharie.

V. Apararea inculpatului privind comiterea omorului de catre o terta persoana  este si ea nefondata.

 Din cercetarea judecatoreasca efectuata coroborata cu probele administrate in cursul urmaririi penale, rezulta inexistenta unei terte persoane care sa fi agresat victima.

Martora protejata C N, (f  84 ) declara ca l-a vazut pe  M,  tinandu-se de  de gardul din fata blocului . Arata ca a crezut ca este in stare de ebrietate . Martora l-a vazut facand cativa pasi pana la interfor. Martora declara ca au aparut doi barbati care se cunosteau cu victima, si care ii spuneau „”fratele meu”. Ca atare din declaratia  data in faza de urmarire penala, nu rezulta ca a fost o terta pesroana inainte de venirea lui M C, care sa ii fi aplicat vreo lovitura in fata blocului.

Cel de a-l doilea barbat, care s-a apropiat de  locul unde agoniza victima,  era martorul „C..””-T... aspect ce reiese si din declaratia data de C M( f  78) cu care acesta din urma se indrepta spe locuinta lui M.

Instanta nu are explicatii cu privire la declaratia pe care aceasta martora o da instantei, cum ca  nu mai mentine declaratia data la procuror privind  suma de 10000 euro, pe care ar primi-o daca s-ar intilni cu Z...... R.

Instanta apreciaza ca  martora cu identitate protejata nu este sincera, aceasta nu are nici o explicatie pentru care nu incunostinteza procurorul, ulteriror,  ca a fost protagonista unei glume facute de fratele ei, la momentul la care ar fi afirmat ca i s-ar fi promis 10 000 euro pentru a se intilni cu inculpatul Z...... R.

Aceasi martora pare o persoana instabila emotional, nu stie,(in fata instantei),  daca a venit sau a plecat un baiat in fuga,din fata blocului unde agoniza victima, dar , instanta deduce din probele testimoniale administrate in cauza ,  ca martora  , de fapt se refera la prietenul lui  M C, martoru T.Cert este ca martora incalca  prevederile Legii 682/2002 privind protectia martorilor , prin faptul ca nu este pe deplin sincera in fata instantei.

Mai mult martorul T in faza de urmarire penala, mai precis in luna mai 2016, declara faptul ca s-a dat jos cu C  Mdin masina, si au mers in fata  lui M, astfel incat a auzit intrebarile pe care M i le punea.Marorul declara ca l-am auzit pe M avand o respiratie „tip horcait”, aspect ce duce la concluzia ca a fost langa el, si pe cale de consecinta sunstinerea martorei cu identitate protejata pare incerta.

Martora  KV, este audiata de procuror in faza de urmarire penala. Aceasta  era nascuta la 16 februarie 1929; iar la data audierii de catre procuror avea o varsta inaintata.  Instanta apreciza ca martora  nu era ancorata in  realitate la momentul declaratiei, si atesta ca” in urma cu mai  mult timp , nu stiu  luna si nici daca era  dimineata sau seara  eram acasa  stateam in camera privind pe geam” .

Martora declara procurorului  ca nu a vazut pe nimeni sa vina in spatele lui M cu un cutit sau briceag.Martora  fusese audiata in contextul in care,  cu ocazia unei inregistrari audio  facute de avocatii partii civile , a relatat ca o terta persoana l-a injunghiat pe M, in fata scarii. (f 95-96 UP).

Cu privire la aceasta declaratie audio  transcrisa in limba romana, instanta retine ca  este una extrajudiciara, nesuntinunta nici in fata procurorului de martora  iar intrebarile care i-au fost puse batranei martore erau foarte sugestive.

 Totodata martora cu identitate protejata C N atesta un fapt si anume ca persoana in varsta de la etajul unu care ar fi relatat acest aspect avea probleme de vedere.

Se marseaza de catre aparare, ca urmare a acestor doua declaratii subiective,  pe faptul ca in fata blocului unde locuia, victima, si unde aceasta era cazuta existau  petele de sange si se sutine ca aceleasi urme de sange nu au fost gasite,  in locul ipotetic in care ar fi avut loc bataia. Se concluzioneaza astfel gresit de aparare ca injunghierea ar fi avut loc in fata blocului.Este si firesc ca singele sa se gaseasca in fata blocului in primul rand pentru ca victima este cazuta acolo,mai mlte minute ,victima agoniezeaza acolo , si single incepe sa se scurga.O explicatie pentru faptul ca nu s-a gasit singe la locul bataii, este faptul ca altercatia a durat maxim cateva minute(loc neidentificat exact nici in procesul verbal de cercetare la fata locului si nici in fotografii).

Altercatia  este localizata temporar intre apelurile la 112 ale martorei H ,[(18.05)  care ii vede pe cei doi  protagonisti , ca se fugaresc si, ca un bun cetatean anunta incidentul] si,  primul apel a lui Z...... R...... la  numarul unic de urgenta  112 ( la ora 18.10).

Este vorba de aproximativ 5 minute, in care inculpatul se intoarce la masina si formeaza numarul,  cu ajutorul martorei M...A..., pentru ca nu vedea, fiind  sprayat.(a se vedea ambele declaratii martor, si inculpat).

Se concluzioneaza  de instanta ca loviturile au fost fulgerartoare , unele mici, altele mari profunde, dar cutitul a trebuit sa penetreze  imbracamintea,victimei(geaca, bluza maieu),  care  a ingreunat-(inclusiv temporar),  iesirea singelui, si astfel , se explica ipotetica lipsa a  singelui,  la potentialul loc al agresiunii(loc neiluminat, umbrit de pomi).

 Faptul ca nu a fost gasite urme de  singe la locul luptei, ridica o  problema cu privirea efectuarii cercetarii la fata locului .Declaratia martorului S  ofiter criminalist,[cum ca au cautat colegi pe traseu,,,si enumera strazile….si nu au gasit urme], nefiind in masura sa remedieze viciul  cercetarii efectuate la fata locului.

 Organele de urmarire penala, chiar cu lumina artificiala trebuiau sa fotografieze locul in care inculpatul sustine si indica ca s-a batut cu victima, chiar daca acesta ipotetic nu continea urme de sange. Asa cum am mai aratat acest loc,  nu este descris in nici un proces verbal de cercetare la fata locului.

Instanta nu contesta realitatea declaratiilor celor doi politisti P A si B F , care declara ca nu au vazut urme de sange in acel loc,(nu intra in atributia acestora sa le identifice), insa dat fiind gravitatea infractiunii, cercetarea la fata locului trebuia efectuata fara a crea dubii .

Instanta apreciza ca  probele de vinovatie, in prezenta speta  sunt certe  sigure, si complete.

Apararea interpreteza trunchiat declaratia martorului M C...si anume:”daca eu nu il gaseam poate nu il gasea nimeni”, neexistand dubii ca o terta persoana l-a injunghiat pe M. Martorul nu est un intelectual, termenii folositi sunt specifici mediului stradal, iar sensul expresiei folosite a fost ca daca acesta nu ar fi venit el,  este posibil ca victima sa fie gasita moarta.

Pe de alta parte faptul ca inculpatul a avut o atitdine  relativ constanta in cursul urmaririi penale si al judecatii nu este de natura a face pe deplin credibil in integrum toate apararile sale, potrivit art 103 cod procedura penala probele fiind supuse liberei aprecieri a organelor judiciare, instanta avand obligatia sa decida motivat cu privire la toate probele evaluate

Faptul ca inculpatul a vrut sa dea declaratie in seara crimei fara avocat in sediul politiei nu denota neaparat ca tot ce a relatat a fost real 100%, ci faptul ca nu s-a sustras urmaririi penale si a avut o atitudine sincera pe care instanta o va avea in vedere. Mai mult la acel moment acesta nu avea nici macar calitatea de suspect sau invinuit .

Astfel teza avansata de catre aparatorul R M, cum ca victima ar fi fost ucisa prin aplicarea unu cutit in spate in fata blocului, de catre o terta persoana  nu are sustenabilitate.

 In concluzie instanta nu poate trage concluzia ca altcineva l-a injunghiata pe M D..  in fata scarii.

VI. Apararea inculpatului privind teza legitimei aparari avansate de catre  primul procuror de caz ,care a preluat dosarul . Inainte de toate aceste aspecte, instanta retine ca in cauza nu s-a dat niciodata o solutie de scoatere de sub urmarire penala.

 Din actele de la dosar se retine ca in ziua  de 2.12.2013 a fost inceputa urmarirea penala fata de Z...... R...... pentru infractiunea prevazuta la art 174  rap la art 175 A...1 lit i cod penal de la 1968,  insa nu a fost pusa in miscare actiunea penala.

Ulterior la 10 noiembrie 2015 s-ar fi pus in miscare actiunea penala fata de  inculpat, de catre un alt procuror insa pentru  infractiunea prevazuta la art 188 raportat la  art 189 A...1 lit h cod penal in vigoare, in contextul in care initial  se efectuau cercetari pentru un omor comis in public.

Consultarile efectuate de procurorul L...A, cu alti doi procurori in materie de legitima aparare nu constituie elemente asupra carora instanta ar trebui sa statueze.

Este adevarat ca lecturand cererea de abtinere aflata la fila 326 dosar up, instanta remarca ca respectivul inscris este primul document in care procurorul de caz face vorbire de o potentiala depasire a legitimei aparari, insa concluziile acestea nu sunt agreate de instanta pentru considerentele pe care instanta le va dezbate pe larg la paragraful consacrat legitimei aparari.

Instanta isi fundamenteaza solutia  in baza probelor administrate  in fata acesteia sau a probelor necontestate din faza de cercetare penala, in baza legii, a jurisprudentei si doctrinei. Nu are relevanta  pentru instanta, aspectul ca un numar de trei procurori ar fi apreciat ca in cauza sunt incidente prevederile care reglementeza legitima aparare sau depasirea acesteia. Instanta nu comenteza motivele pentru care un procuror formuleaza cerere de abtinere si nici de ce un alt procuror admite acestuia cererea ( f 324-327) , obiectul judecatii trebuind sa se margineaca la fapta si la persoana care sunt deferite instantei,potrivit art 371 cod procedura penala.

VII  Solicitarile de efectuare a unor expertize , respinse in faza de judecata.

Inainte de a antama aceasta problema, instanta  lamureste problema temeiului respingerii cererii de probatiune, cu expetizele solicitate, la termenul din data de 24.10.2016  si anume a articolului 100 A...4 lit d) cod procedura penala. Din lecturarea considerentelor  incheierii din 24 octombrie 2016, rezida ca instanta a avut in vedere ca, in cauza raportat la obiectul infractiunii au fost administrate probe suficiente . Pe cale de consecinta se constata ca temeiul in baza carora au fost respinse cererile  de efectuare a expertizelor este art 100 A...4 lit b) cod procedura penala, fiind vorba de o evidenta eroare materiala.

Analizand expertizele efectuate in cauza in faza de urmarire penala, coroborate cu certificatele de constatare, cercetarile la fata locui se retine ca:

a)Potrivit expertizei medico legale materializata in raportul  2937/Iii/235/2015 ( f 362) rezulta ca leziunile de  pe bratul defunctului D.. M  nu s-au produs prin muscatura de om ci prin lovire cu un corp dur.

b)Potrivit expertizei medico-legale materializata in raportul 2936/II.i/234/2015, leziunile  de la nivelul palmei stangi –reprezentand plagi taiate s-au putut produce prin  actiunea unui instrument taietor –intepator.Expertiza constata faptul, ca constatarile medico –legale nu releva „vreo actiune transfixianta ”a obiectului taietor sau intepator. Expertiza nu exclude posibilitatea automutilarii inculpatului.

Potrivit expertizei medico-legale materializata in raportul 2936/II.i/234/2015, rezulta ca  leziunile inculpatului R Z......  s-au produs prin cadere  pe un plan rugos, si prin lovire cu corp dur sau obiect intepator.

c) Expertiza genetica judiciara e materializata in raportul  A 15/2426/2015, si concluzioneaza ca :” caracterele genetice ale lui Z...... R......nu se regasesc  intre caracterele  genetice  evidentiate pe probele mentionate in materialul de analiza, de pe bluza de trening a decedatului.”

In suplimentul la acest raport f( 411) , rezulta ca urmele de sange care s-au regasit pe bluza de trening sunt identice cu cele de pe geaca  si maieul victimei, neapartinand inculpatului.

Aceste aspecte  insa nu exclud ideea ca dupa ce Z...... a fost taiat la mana, l-ar fi prins pe D.. cu mana sangeranda de haina, intrucat  la contractarea muschilor palmari, ca urmare a strangerii pumnului,  sangele nu poate curge fiind obstructionat.

Examinand certificatul medico- legal instanta retine urmatoarele aspecte: Pe corpul victimei s-au identificat un numar de 30 de leziuni produse in altercatie.

Cele 30 de leziuni aflate pe corpul victimei  se clasifica in: impunsaturi, taieturi, escoriatii(zgaraieturi), placarde, echimoze( pete ce pot fi de la culoarea  bun inchis, violaceu pana  la galben verzui,  in functie de oxidarea sangelui).

 Folosirea cutitului/briceagului de inculpat asupra corpului victimei ,  este evidentiata la punctele ( 2, 4, 6 ,11, 12,13, 14,15,16,18,19,20,21,25,26).La punctele (2,4, 6,11,12,14,15,16,18) se evidentiaza un  numar de 9  impunsaturile de cutit. La punctele (13,19,25,26) se evidentiaza un numar de 4 escoriatii produse  de cutit .La punctele (20 si 21) sunt evidentiate taieturile de cutit.

Loviturile de cutit  in zone vitale sunt in numar de trei si sunt evidentiate la punctele (15, 16, 18). Leziunile produse  in spatele victimei sunt evidentiate la punctele( 4,14, 19, 20, 21), insa cele de la punctele 19-21 reprezinta escoriatii, iar cele de la  punctele 4 si 14  taieturi-impunsaturi.

Instanta retine concluzionand ca victima a decedat ca urmare a aplicarii a 3 lovituri de cutit  in zone vitale( hemitorace stang-organ afectat plamanul ,  hemitorace pe linia axiala medie , abdobinal).

Radiografiid intregul plan al urmelor de violenta instanta a respins ca irelevanta efectuarea unei expertize medico-legale care ar fi putut duce doar la tergiversarea solutionarii cauzei, in cauza existand suficinete probe pentru a dispune o solutie in cauza.

Pe cale de consecinta instanta nu poate fi de acord cu formularea parchetului din descrirea faptei din rechizitoriu potrivit careia inculpatul:  , „i-a aplicat  multiple lovituri de cutit, in zone vitale ale organismului.”, intrucat multe  lovituri de cutit au vizat zone neletale, iar unele dintre acestea au fost simple zgaraieturi, potrivit interpretarii efectuate mai sus.

Instanta a respins cele doua expertize judiciare ca fiind nerelevante la momentul  solicitarii,in cauza administrandu-se suficiente probe  dat fiind faptul ca inculpatul de la inceput chiar din faza de urmarire penala, a  invederat ca nu se simte vinovat, intrucat se afla in legitima aparare.  Cat privesc concluziile expertizei medico-legale extrajudiciare, pe care instanta a sustinut ca le va  valorifica ca pe un inscris, instanta apreciza ca acestea erau inutile cauzei. Instanta dupa citirea actelor medico-legale, coroborate cu probele testiomoniale, fotografiile efecuate  concluzioneaza ca  afirmatiile formulate de expert B C sunt veridice, insa aceleasi concluzii le-ar fi tras instanta si fara prezentarea acestui inscris.

Bunaoara  din  probe s-a stabilit ca inculpatul a avut o pozitie in genunchi fata de victima la un moment dat,(cind acesta a fost agresat cu cutitul la  gamba), si ca victima a fost in ortostatism  cu fata la inculpat .S-a mai concluzionat si fara acest inscris  ca pozitia in lupta a fost dinamica, a mai dedus instanta ca si victima a cazut pe genunchi de cel putin 5 ori dat fiind placardele pe care le avea la genunchi  , resepectiv ca ambii combatanti au avut o pozitie fie sus fie jos pe asfalt.

Instanta nu neaga ca  leziunile de pe spatele victimei, dat fiind superficialitatea lor, doua fiind sub forma de taiere,  puteau aparea in pozitiile  inculpat –victima fata in fata, inculpat fata-victima lateral sau ambii cazuti  fata in fata cu  victima deasupra.

Toate aceste concluzii insa  nu sustineau teza legitimei aparari sau depasirii acesteia,expertizele soliciatte in cauza fiind absolut inutile.

 Pe cale de consecinta instanta apreciza ca  nu se impunea efectuarea acestei expertize medico-legale.

Cat priveste expertiza genetica, inculpatul a solicitat sa se examineze intreaga geaca  Tom Hambury, purtata de catre victima la momentul la care s-pa comis infractiunea, intrucat  potrivit descrierii comisarului Sora care a examinat acest obiect de vestimentatie geaca ar fi avut mai multe taieturi iar in jurul acestora s-ar fi gasit urme de culoare bruna.

Or inculpatul solcita la acest moment o completarea a raportului de expertiza genetica, in contextul in care avea posibilitatea sa o ceara in faza de urmarire penala, imediat dupca ce a vizualizat raportul.

Mai mult examinarea genetica a gentii avute de catre victima, si care continea pete brune nu este utila cauzei dat fiind faptul ca instanta nu a imbratisat teza automutilarii presupusa de catre parchet , la care parchetul a ajuns prin lecturarea, expertizei medico-legale, potrivit careia automutilarea nu ar fi fost exclusa.

Instanta nu este de acord cu sustinerea rechizitoriului privind lupta dusa intre victima si inculpat, apreciind din totalitatea probelor administrate ca intre cei doi combatanti a existat o  lupta energica, o lupta grea si era posibil ca in altercatie inculpatul sa pareze lovitura de cutit cu palma, producandu-i-se leziuni, cu toate ca acestea nu se gaseau pe haina victimei, dat fiind ca prin strangerea pumnului exista posibilitatea contractarii musculaturii cu consecinta directa asupra obstructiei circulatiei sanguine.

 In concluzie prin cele doua probe solicitate se tindea doar la amanarea sine die a cauzei, care raportat la durata savasrisrii faptei, era extrem de veche.

Acest aspect privind inutilitatea expertizelor  s-a confirmat ulterior instanta, apreciind probele administrate atat in faza de judecata cat si in faza de urmarire penala.

Legitima aparare si depasirea legitimei aparari sunt excluse, asupra acestui aspect urmand a reveni in detaliu  in urmatoarele paragrafe din motivare.

Potrivit art 2 din Conventia Europena a Dreptuilor Omului :”Dreptul la viaţă al oricărei persoane este protejat prin lege. Moartea nu poate fi cauzată cuiva în mod intenţionat, decât în executarea unei sentinţe capitale pronunţate de un tribunal când infracţiunea este sancţionată cu această pedeapsă prin lege. 2. Moartea nu este considerată ca fiind cauzată prin încălcarea acestui articol în cazurile în care aceasta ar rezulta dintr-o recurgere absolut necesară la forţă : a. pentru a asigura apărarea oricărei persoane împotriva violenţei ilegale ; b. pentru a efectua o arestare legală sau a împiedica evadarea unei persoane legal deţinute ; c. pentru a reprima, conform legii, tulburări violente sau o insurecţie.”

Conventia europeana are aplicabilitate directa in legsilatia nationala.

 Cu referire la constatarile medico-legale, faptul ca victima avea pe spate o taietura orizontala,asa cum am mai aratat ,  ar putea  denota si aspectul  ca la momentul aplicarii ei de catre inculpat, inculpatul sa fi stat fata in fata cu victima si in timp ce se bateau inculpatul sa inconjure cu mana partea superioara a corpului victimei si sa o sectioneze pe spate. Nu este exclus ca victim ar fi fost cazuta peste inculpat, iar in acelasi moment asa cum am descris si mai sus, trecandu-si mana peste spatele victimei sa o fi taiat pe aceata.

 Din raportul medico-legal initial, se remarca ca nu se poate stabili succesiunea loviturilor,dar se mai atesta ca taieturile sunt produse in mod dinamic, aspect ce denota ca in functie de fazele luptei ca si  victima si  inculpatul au avut pe rand  o pozitie dominanta  respectiv o pozitie dominata.

Cert este ca, inculpatul dupa dezarmarea victimei de cutit, fiind taiat, acesta putea sa fuga, putea sa urle dupa ajutor, la acel moment nemaiavand importanta valoarea unui geam spart.

Inculpatul alege insa sa duca lupta pana la capat, pana cand potrivit declaratiei sale, victima fuge pe picioarele ei, sarind doua randuri de arbusti.

Apararea av D, cum ca inculpatul provine dintr-un mediu in care trebuie sa se mentina pe pozitie, nu poate fi primita si este intrepretata de catre instanta in defavoarea inculpatului. Daca inculpatul dupa ce a luat cutitul ar fi fugit, sau ar fi incercat sa il demaste pe agresor,prin descoperirea capului,  nu s-ar fi ajuns la rezultatul de astazi.

Inculpatul este o persoana inteligenta, aspect ce reiese din raportul psihologului T,( care la expertizat extrajudiciar),acesta se descurca in activitatea comerciala pe care o presteza (multi martorii atesta ca este cunoscut ca dealer de telefoane), iar instanta conchide ca  astfel  aceata nu si-a pierdut ratiunea si si-a dat seama si la momentul incaierarii ca poate produce vatamari mai grave victimei.

Starea de tulburare la care face referire inculpatul ,  nu are sustenabilitate, inculpatul doreste sa domine, este impulsiv, este o persoana care pedepseste. Se  constata ca  se insereaza in acelasi raport, extrajudiciar faptul ca inculpatul  nu si-ar fi dat seama de actiunilesale dar, totodata instanta  are in vedere ca acesta este un raport pro cauza, prezentat de inculpat care va fi valorificat de instanta ca o simpla caracterizare.

 Instanta nu a dispus din oficiu efectuarea unei expertize psihiatrice, sau psihologice intrucat nu a avut dubii asupra starii in care se afla inculpatul la mometul la care s-a batut cu victima. Instanta potrivit declaratiilor inculpatului, coroborata cu declaratiile martorilor care au vazut victima urmarita de acesta , concordant cu rapoartele medico-legale,  considera ca inculpatul s-a dus sa il traga la raspundere pe cel care i-a spart geamul.

Or articolul 2 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului ,  cu trimitere la legitima aparare nu este incident in ipoteza de fata. Nu exista probe in cauza ca la masina, cind a spart geamul,  victima, sa fi pus inpericol viata inculpatului sau a martorei.  Instanta retine ca a fost o agresiune impotriva unui bun, un geam  infoliat spart, care ar fi justificat un apel la 112. Acest geam spart nu justifica luarea din portiera a unui spray, actiune constienta, chiar daca este luat in vederea urmaririi unei personae mascate.

 La 112, inculpatul  spune, „am fost talharit”, fiind  clar ca inculpatul a fost cat se poate de constient la momentul bataii sale cu victima, aspect ce ulterior ajunge sa fie confirmat prin interceptarea conversatiei avute cu un prieten al sau.

Inculpatul avea telefoane in masina, potrivit sustinerilor martorei M, telefoane pe care le lasa in grija martorei, mergand dupa agresor, din acest moment nu mai putem vorbi de un atac material, imediat , injust,intrucat inculpatul se transforma in atacator. La fel se intimpla si in cadrul scenei in care inculpatul sustine ca victima ar fi vrut sa il loveasca deasupra inimii cu cutitul, iar acesta il dezarmeaza preluand controlul. Instanta din  declaratia inculpatului coroborata cu  juliturile la genunnchi ale acestuia , conchide  ca  la un moment dat inculpatul ar fi fost in genunchi in fata agresorului, insa  mai concluzioneaza ca in lupta pozitia lor este  dinamica, inculpatul  putand ajunge in orice moment in genunchi. Mai mult din analiza certificatului medico-lega al victimei  instanta deduce ca aceasta ar fi cazut in genunchi de vreo 5 ori, a se vedea cele 5 placarde de la genunchi, pozitia 27.  Se are in vedere ca declaratia inculpatului este divizibila si retractatbila.

Or din momentul dezarmarii lui D de briceag , atacul nu mai exista, iar apararea incepe sa nu mai fie legitima, transformandu-se intr-un atac. Instanta nu isi explica de ce inculpatul nu a  fugit, intrucat martorii( B, M), atesta ca ii era frica, ii tremura vocea.Frica inculpatului apare ca urmare a constientizarii gestului sau, a urmarilor la care isi imagina ca va fi suspus ulterior. In acest sens sta si declaratia lui, ca a cerut sa fie protejat de prietenii lui M D...

A)Instanta va  inlatura apararea invocata de inculpatul Z...... R...... potrivit incidenta legitimei aparari conditiile acesteia nefiind indeplinite astfel cum vom arata in cele ce urmeaza.Legitima aparare si depasirea legitimei aparari au avut si au consacrare legala in ambele coduri penale, continutul lor fiind in esenta acelasi.

Conform art.44 cod penal de la 1968  :” Nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală, săvârşită în stare de legitimă apărare.

Este în stare de legitimă apărare acela care săvârşeşte fapta pentru a înlătura un atac material, direct, imediat şi injust, îndreptat împotriva sa, a altuia sau împotriva unui interes obştesc, şi care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obştesc.

Se prezumă că este în legitimă apărare, şi acela care săvârşeşte fapta pentru a respinge pătrunderea fără drept a unei persoane prin violenţă, viclenie, efracţie sau prin alte asemenea mijloace, într-o locuinţă, încăpere, dependinţă sau loc împrejmuit ori delimitat prin semne de marcare.

Este de asemenea în legitimă apărare şi acela care din cauza tulburării sau temerii a depăşit limitele unei apărări proporţionale cu gravitatea pericolului şi cu împrejurările în care s-a produs atacul.”

Potrivit art.19 cod penal :”1) Este justificată fapta prevăzută de legea penală săvârşită în legitimă apărare.(2) Este în legitimă apărare persoana care săvârşeşte fapta pentru a înlătura un atac material, direct, imediat şi injust, care pune în pericol persoana sa, a altuia, drepturile acestora sau un interes general, dacă apărarea este proporţională cu gravitatea atacului.(3) Se prezumă a fi în legitimă apărare, în condiţiile alin. (2), acela care comite fapta pentru a respinge pătrunderea unei persoane într-o locuinţă, încăpere, dependinţă sau loc împrejmuit ţinând de aceasta, fără drept, prin violenţă, viclenie, efracţie sau alte asemenea modalităţi nelegale ori în timpul nopţii.”

La art 26 cod penal  este definit  excesul neimputabil :” (1) Nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală săvârşită de persoana aflată în stare de legitimă apărare, care a depăşit, din cauza tulburării sau temerii, limitele unei apărări proporţionale cu gravitatea atacului.”

Textele nationale care reglementeaza legitima aparare trebuiesc privite prin intermediul Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

Potrivit art 2 din Conventia Europena a Dreptuilor Omului :”Dreptul la viaţă al oricărei persoane este protejat prin lege. Moartea nu poate fi cauzată cuiva în mod intenţionat, decât în executarea unei sentinţe capitale pronunţate de un tribunal când infracţiunea este sancţionată cu această pedeapsă prin lege. 2. Moartea nu este considerată ca fiind cauzată prin încălcarea acestui articol în cazurile în care aceasta ar rezulta dintr-o recurgere absolut necesară la forţă : a. pentru a asigura apărarea oricărei persoane împotriva violenţei ilegale ; b. pentru a efectua o arestare legală sau a împiedica evadarea unei persoane legal deţinute ; c. pentru a reprima, conform legii, tulburări violente sau o insurecţie.”

Conventia europeana are aplicabilitate directa in legislatia nationala.

Legitima apărare propriu-zisă, reglementată în art. 44 alin. (2) C. pen., se caracterizează prin existenţa unei apărări proporţionale cu gravitatea pericolului și cu împrejurările în care s-a produs atacul, în timp ce „excesul de apărare” sau „excesul justificat”, prevăzut în art. 44 alin. (3) C. pen., care este asimilat cu legitima apărare, are ca principală caracteristică depășirea limitelor unei apărări proporţionale cu gravitatea pericolului și cu împrejurările în care s-a produs atacul, din cauza tulburării sau temerii sub imperiul căreia s-a aflat cel ce a săvârșit fapta pentru a înlătura atacul.

De esenţa legitimei apărări este existenţa unei agresiuni, a unui atac care pune în pericol grav persoana sau drepturile acesteia ori un interes obștesc și care creează necesitatea unei acţiuni de apărare imediată, adică de înlăturare a atacului înainte ca acesta să vatăme valorile ameninţate.

Potrivit legii, pentru ca atacul să legitimeze o acţiune de apărare, acesta trebuie să fie un atac material, direct, imediat și injust, să fie îndreptat împotriva unei persoane ori unui interes obștesc și să le pună în pericol grav.

De asemenea, și fapta săvârșită în stare de legitimă apărare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii, respectiv să fi fost necesară pentru înlăturarea atacului și să fie proporţională cu gravitatea atacului

Examinand actiunile de atac si aparare intervenite intre combatanti la momentul agresiuni instanta retine:

Atacul este material  cind pentru folosirea lui se foloseste o forta fizica, in cazul de fata inculpatul a fost atacat atat cind s-a spart geamul autoturismului cat si la momentul la care victima scoate un briceag pentru a-i aplica inculpatului o lovitura in zona hemitoracelui stang.

Atacul  este direct atat la momentul agresiunii exercitate asupra geamului masinii cat si atunci cand victim incearca atacarea inculpatului cu cutitul in zona  hemitoracica stanga.

Atac imediat si injust , este atacul in desfasurare, ex spargerea geamului sau pe cale sa se produca, injunghierea inimii. Din punct de vedere al injustetii atacul provoaca o paguba in primul caz si este pe cale sa provoace o vatamare corporala fizica in cel de al doilea caz.

Apararea insa este depasita, conchide instanta din momentul dezarmarii victimei, Z...... devine agresor.

Este adevarat ca nu exista  o regula care  sa estimeze unde se termina  proportia apararii si unde  incepe disproportia. De obicei  la stabilirea  acestei proportii  se au in vedere  mijloacele folosite , impejurarile in care  desfasurat atacul si actiunea de aparare , forta fizica a combatantilor . Toate aceste evaluari teoretice se fac la finalul consumarii ambelor actiuni.

Instanta apreciaza insa  ca nu există nici o justificare logica  pentru faptul că  inculpatul a aplicat mai multe lovituri de briceag numitului D.. M K, după ce în prealabil l-a deposedat de arma crimei. Instanta considera in primul rand ca dupa dezarmarea victimei, inculpatul se transforma in atacator. Pe cale de consecinta nu mai exista o aparare proportionala.

Proporționalitatea apărării cu gravitatea pericolului și cu împrejurările în care s-a produs atacul, a fost analizată de instanța  prin compararea elementelor de circumstanță vizând „excesul justificat de apărare”, care presupune depășirea proporționalității apărării ca urmare a stării de temere și tulburare a făptuitorului, prin comparație cu „excesul scuzabil de apărare”, care implică depășirea proporționalității apărării ca urmare a stării de indignare, de revoltă declanșată de victimă, prin atacul injust.

Din cercetarea judecatoreasca rezulta ca acţiunile inculpatului, înarmat  cu un cuţit împotriva victimei, nu se pot constitui ca şi apărare, ci dimpotrivă ca şi o continuare a atacului iniţial, pornit de inculpat asupra victimei pe care a ajuns-o pe drum si pe care a deposedat-o de cutit.

Tribunalul apreciaza ca, inculpatul a lovit-o pe victima,  de mai multe ori cu cuţitul producându-i leziunile constatate prin raportul de constatare medico-legala nr. 3504/III/437 din 03.12.2013 (fila 183 şi următoarele), dintre care amintim în mod special (3 lovituri penetrante hemitorace, 1 deasupra inimii – zona claviculara şi 1 subaxilara chiar în zona inimii – precum şi 1 lovitura sub zona inimii în peretele abdominal la aproximativ 5 cm superior de spina iliaca anteroposterioara, dar toate în partea stânga a corpului victimei).  Ranile sunt evidentiate si in fotografiile intocmite cu ocazia autopisei cadavrului.

 La acelasi  subpunct al  diferentei de proportionalitate a  apararii lui Z...... fata  deatacul lui D.. este relevant a aminti rezultatul care se consemneaza in rapoartele medico-legale.

a) Potrivit raportului  de constatare medico-legală nr. 3503/IIa/55 din 02.12.2013,  se arată că “numitul Z...... R......prezintă leziuni posttraumatice ce datează din 2.12.2013; Leziunile s-au produs prin lovire cu corp contondent și acțiunea unui corp tăietor, urmată de cădere;Poziția ipotetică a victimei-agresor a putut fi inițial față în față, ulterior a fost variabilă în timp;Leziunile necesită 6(șase) zile de îngrijiri medicale dacă nu survin complicații; Leziunile nu au pus în primejdie viața victimei.”

Faptul ca ranile suferite de inculpat au fost superficiale rezulta din concluziile  expertizei genetică judiciară, având ca obiective stabilirea profilului genetic al probei judiciare, mai precis, stabilirea profilului genetic de pe bluza de trening a defunctului D.. M K (articolul de îmbrăcăminte care poartă cele mai multe urme ale altercației dintre părți,chiar dacă nu era îmbrăcat la exterior în timpul agresiunii!) și compararea acestuia cu profilul ADN de referință aparținând numitului Z...... R. În concluziile raportului întocmit de către experți din cadrul Institutului Național de Medicină Legală Mina Minovici, s-a arătat că,  caracterele genetice din profilul de referință al numitului Z...... R......nu se regăsesc între caracterele genetice evidențiate pe probele analizate. Astfel, s-a stabilit prin mijloace științifice că pe bluza victimei D.. M K nu există urme de sânge aparținând inculpatului Z...... R.

b) Mai mult asa cum am mai aratat concluziile raportului de constatare medico-legala nr. 3503/IIa/55 din 02.12.2013, nu confirma susţinerile inculpatului privind muşcătura aplicata pe antebraţul victimei susţinându-se ca mecanismul de producere al leziunilor de violenta descrise a fost cel al lovirii „active cu un corp intepator-tăietor cu vârf, o muchie rotunjita şi o muchie ascuţita (posibil briceag)” – fila 245 up.

c) Faptul ca au fost produse leziuni şi în alte părţi ale corpului – umeri, braţe, spate,  reflecta o lupta care s-a dat intre cei doi şi faptul ca victima a reuşit sa pareze sau sa evite o parte a loviturilor, nicidecum ca inculpatul a vizat zone non vitale. Daca inculpatul sustine ca a vizat zone non-vitale in incaierarea avuta, aceasta afirmatie este contrazisa de loviturile cu efect tanataogenerator.

Or vizualizand certificatul medico-legal al victimei rezulta ca 2 lovituri i-au fost aplicate acesteia in spate de catre inculpat, acesta mai avand si doua taieturi (pozitiiel 4,14, 19,20, 21, din certificat). Instanta mai considera, dat fiind intregul tablou al savarsirii faptei,  ca nu are relevanta pozitia in care aceste lovituri au fost aplicate. Elementele constitutive ale infractiunii de omor persista si in situatia ipotetica in care victima ar fi deasupra inculpatului , iar inculpatul i-ar aplica in spate loviturile.

 Cert este ca Tribunalul apreciaza ca la momentul la care s-a ajuns la aplicarea acestor lovituri deja inculpatul a ajuns sa preia controlul fata de adversaul sau.

Mai mult mergand pe teza inculpatului ca, respectivul cutit ar fi apartinut victimei si inculpatul  l-a deposedat de acest cuti;, in momentul deposedarii de arma alba in cauza, atacul ar deveni proportional cu apararea. Deja din momentul aplicarii primei lovituri de cutit in orice zona a corpului nu se mai poate vorbi de o legitima aparare , intrucat persoana care se apara devine atacator.

Teza modului  deposedarii victimei  de cutit avansata de inculpat, este interesanta dar nu este exclusa,putand fi provocata in maniera descrisa de Z......,  in conditiile in care inculpatul sustine ca desi taiat la mana stanga, cu acea mana, a prins cu doua degete de  lama cutitului, a rasucit mana si a reusit deposedarea concomitent cu mascatura din incheietura mainii lui D...

Petele de sange brun roscate, grupate  neoxidate gasite langa autoturism, aspect imortalizat in poze si in procesul verbal de cercetare la fata locului, coroborata cu mentiunea din expertiza medico-legala cum ca rana  de la mana inculpatului nu este transfixianta si ca putea fi autoprovocata, nu sunt suficiente pentru ca instanta sa concluzioneze ca inculpatul si-a provocat rana, in contextual in care martora M...A...afirma ca este exclus ca inculpatul sa se fi automutilat.

Instanta vazand rana inculpatului  prezentata in sala de judecata constata ca aceasta corespunde cu cea imortalizata in fotografie. Rana nu este una transfixianta dar,  dupa parerea instantei se putea produce la momentul la care inculpatul a incercat sa il deposedeze pe decedat de cutit.

Instanta nu este convinsa de autoprovocarea ranii sustinuta de parchet si partea civila, in contextual existentei  concluziilor expertizei genetice, care  atesta ca pe hainele agresorului-victima, nu s-au gasit pete de sange, urme de ADN, a inculpatului,  in conditiile in care acesta la urmarire penala  ar fi  declarat ca l-a prins de haine cu mana taiata pe decedat.

Tot in sensul ca  taietura nu  a fost voluntara sta si declaratia martorei M...A...care vede sangele si taietura la mana si exclude ca inculpatul sa se fi taiat la mana  in timp ce aceasta introducea blanita in masina.

Faptul ca pe traseul pana la masina nu au fost gasite pete de sange , faptul ca nu au fost identificate pete de sange in locul incaierari, i este o chestiune legata de modul in care s-a efectuat cercetarea la fata locului. Avand in vedere ca inculpatul avea taietura in palma este posibil ca single sa nu fi inceput sa curga din cauza strangerii pumnului,  pana la momentul la care mana s-a relaxat, dupa finalizarea agresiunii,  cand  inculpatul a ajuns in fata autoturismului. Acesta  este insa un dubiu, iar potrivit principiului in dubio pro reo, acesta se interpreteza in favoarea inculpatului.

Instanta nu este de accord cu concluziile formulate de catre aparare potrivit carora:”caci in masura in care atacatorul  actioneza pentru suprimarea vietii celui atacat , uciderea  lui in aparare nu este disproportionat”. Afirmatia enuntata este una generala, si nu una particulara care sa se plieze cazului judecat,intrucat  asa cum am aratat ranile inculpatului sunt putine si  superficiale pe cand ale victimei sunt numeroase si plasate in zone vitale.

In schimb instanta  apreciaza ca ,s-ar fi putut evita confruntarea  din start  daca inculpatul la momentul la care s-a spart geamul , Z...... ar fi sunat la 112.Mai apreciza instanta ca, la acel moment confruntarea se putea stopa ,la momentul deposedarii victimei de cutit , intrucat inculpatul putea sa fuga sau sa aplice agresorului o lovitura intr-o  zona nevitala.

Un argument in plus pentru care instanta  nu poate reține faptul că inculpatul a acționat în legitimă apărare,  este acela ca  a aplicat loviturile de briceag, care au vizat zone vitale ale organismului, când  acesta  putea viza zone nevitale, sau chiar putea evita confruntarea. Atacul declansat impotriva inculpatului  de către D.. M K,  nu l-a pus  în pericol grav pe cel dintai , în condițiile în care era deja înarmat cu briceagul, iar în timpul altercației fizice s-a dovedit mai puternic decât rivalul său.

Astfel, din intreg tabloul infractiunii, instanta retine ca acţiunile inculpatului nu  pot  realiza condiţiile apararii prevăzute de art. 44 Cod penal 1968 sau art. 19 Cod penal actual, sub aspectul proportionalitatii dintre cele două acţiuni, pentru a se putea reţine existenta unei legitime aparari ca şi cauza de înlăturare a caracterului penal al faptei în lumina vechiului cod penal sau ca şi cauza justificativa din perspectiva noii reglementari substanţial penale. Instanta a retinut ca dezarmarea victimei a avut loc foarte rapid, dupa care pretinsa aparare a inculpatului se transforma intr-un atac mortal de nestavilit.

Chiar in incheirile in care s-a luat in discutie  arestare preventiva a inculpatului( ale Tribunalui Bihor si Curtii de Apel), se arata de catre  judecatorii de drepturi si libertati faptul ca in cauza nu exista date suficinete  pentru a sustine idea unei legitime aparari. Or dupa luarea acestei masuri in prima instanta, nu au mai fost administrate probe in faza de urmarire  din care sa reiasa teza unei legitime aparari. Ulterior in fata instantei in contextul contestarii unor probe testimoniale, instanta a pasit la audirea in detaliu  in regim de contradictorialitate a partilor si martorilor, insa din intreaga cercetare judecatoreasca nu reiese idea legitimei aparari.

B) De asemenea  din cercetarea judecatoreasca  instanta nu a identificat  nici un fel de probe  în raport de care sa se poată reţine existenta tulburării prevăzute de alineatul 3 al art. 44 Cod penal 1968 sau art. 26 Cod penal. Considera instanta;  ca de temere sau tulburare care sa duca la depasirea proportionalitatii intre aparare si atac,  nici nu poate fi vorba,  raportat la poziţia de urmăritor a inculpatului, la afirmatia inculpatului ca a plecat sa ii ceara socoteala,  precum şi la raportul de putere dintre cei doi, victima fiind de constitutie astenica si fara un ochi).

În art. 44 alin. (3) C. pen. este reglementat „excesul de apărare” sau „excesul justificat”, caz frecvent de depășire a limitelor legitimei apărări și asimilat cu legitima apărare, care are ca principală caracteristică depășirea limitei unei apărări proporţionale, pe fondul tulburării sau temerii de care a fost stăpânit cel care a săvârșit fapta pentru a înlătura atacul.

Legea a ţinut seama de  faptul că în cazul depășirii limitelor apărării cauza acestei depășiri este, de cele mai multe ori, datorată împrejurării că cel atacat nu își poate da seama exact de natura atacului, de iminenţa acestuia, de gravitatea pericolului, insa aceasta problema nu se poate pune in speta de fata.

 Chiar din relatarea inculpatului cu privire la modul in care a decurs atacul dupa ce a deposedat victima de cutit, ca a incercat sa il loveasca doar peste maini rezida ca inculpatul nu  a fost tulburat, inculpatul este cel care detinea cutitul si a inceput sa detina controlul. Inculpatul putea sa arunce in tufisuri cutitul, si sa continue sa ii  aplice lovituri victimei insa acest lucru nu s-a intimplat.

 Instanata apreciaza ca daca inculpatul  ar fi aruncat cutitul in tufisurile intre care a avut loc bataia, nu s-ar mai fi pus problema ca victima sa incerce sa il recupereze, mai mult dat fiind concentrarea inculpatului asupra mentinerii cutitului, denota existenta unui proces rational si exclude existenta tulburarii.

Faptul ca inculpatul a fost constient de actiunile sale, si in acelasi timp constient de atuul fizic pe care il avea fata de adversarul sau rezida dintr-o convorbire telefonica avuta cu o persoana apropiata, interceptata in baza autorizatiei data de judecator la 4 decembrie 2013.

Acesta afirma ca „atuncea o sărit pe mine sa-mi ia cutitu şi no! L-am tăiat de zece ori, zice! S-o tăiat adică în cuţit când şi … două ori o fost împuns! Ca-s 12 lovituri o avut … Şi apoi m-o împins! Eu nu am vrut sa dau cutitu la dunga, ca şi daca-l scap şi-l prinde în mana, mi-l baga mie!”.

Din intercepatari mai reiese  “I-am dat pumni de l-o…. nu s-o mai văzut capu, că… și era cu bandaj” și „I-am tot dat…no“, “Ș-o picat jos, O mers la bordură, o picat pă jos, că l-am rupt din serie“, “Deci i-am dat bine, bine i-am dat”, afirmatii care duc la aceasi concluzie ca inculpatul era constient in momentul agresiunii.

Constientizarea faptei savarsite reiese si din discutia avuta de catre inculpat cu ocazia anunțării evenimentului prin sistemul 112, acesta comunicându-i operatorului ce s-a întâmplat, exprimându-se în felul următor: “Da, da…am fugit, l-am prins pe el și l-am bătut, l-am sprayat…și m-o tăiat și pe mine…“, afirmații pe care le-a mai repetat de trei ori. 

In atare imprejurari instanta apreciaza ca inculpatul a fost pe deplin  conştient  cu privire la actiunile sale in acele momente, inculpatul reflectand si in ambulanta asupra celor ce s-au intimplat. Este de mentionat faptul ca fiind in ambulanta acesta isi fotografiaza mana bandajata si ulterior posteaza pe reteaua de socializare o justificare a ceea ce a facut. 

Teza fricii , de agresiunea la care l-ar fi expus victima,  pe care incearca sa o sugereze in declaratii inculpatul  nu  se poate contura  din probele administrate.  La momentul altercatiei Z...... nu a fost  constient cu cine se lupta  chiar daca ulterior s-a dovedit  ca cei doi  se cunosteau.

Instanta nu poate  aprecia teza invocata de inculpat, ca i-a fi  fost frica de victima sa D.., si astfel dupa ce a preluat controlul intrand in posesia cutitului i-a aplicat acestuia cele 9 impunsaturi de cutit (3 in zone vitale),  ca  acesta,  sa nu mai riposteze pe viitor, intrucat asa cum am aratat inculpatul nu stia ca se lupa cu un interlop ci doar cu o persoana mascata, ale carei intentii nu le cunostea.

In concluzie in speta de fata instanta nu poate sa retina incidenta art 44 A...3 cod penal de la 1968 , sau incidenta art 26 din codul penal in vigoare ,  inculpatul fiind cel care a urmarit victima, cel care s-a inarmat cu sprayul lacrimogen si apoi cu cutitul pe care il luase de la victima, si cu care i-a aplicat acesteia loviturile fatale.

C) Instanta apreciaza insa ca in cauza este incidenta scuza provocarii.

Circumstanţa atenuantă legală a provocării, prevăzută în art. 73 A...1  lit.b ) C. pen de la 1968,presupune săvârșirea infracţiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, iar nu a altei persoane, produsă prin violenţă, printr-o atingere gravă a demnităţii sau prin altă acţiune ilicită gravă. Prin urmare, circumstanţa atenuantă legală a provocării nu poate fi reţinută, dacă făptuitorul nu a avut certitudinea că violenţa a fost exercitată de persoana vătămată.

Textul in cauza este similar celui prevazut  in articolul 75 A...1 lit a), din actualul cod penal.

Rezultă că pentru reţinerea scuzei provocării trebuie îndeplinite mai multe condiţii, respectiv: infracţiunea să fi fost săvârșită sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii, stare care să fi avut drept cauză o provocare din partea persoanei vătămate.

De asemenea, este necesar ca provocarea să fi fost produsă de victimă prin violenţă, printr-o atingere gravă a demnităţii persoanei sau prin altă acţiune ilicită gravă, iar riposta infractorului la acţiunea provocatoare a victimei trebuie să fie îndreptată împotriva acesteia, iar nu împotriva altei persoane.

În cauză se poate reţine că inculpatul a săvârșit infracţiunile într-o stare de încărcare nervoasă, însă din probele administrate  rezultă că această stare  a fost determinată de faptele provocatoare ale victimei care prima data i-a spart geamul infoliat al masini, iar in al doilea rand ar fi scos cutitul pentru a-l folosi impotriva inculpatului.

Excesul scuzabil cum il defineste noul cod penal  desemnează acea ripostă exagerată care nu este determinată de starea de tulburare sau temere provocată de atac, ci eventual de sentimentul de indignare, de mânie, de revoltă în faţa violenţei nejustificate.

Legea  penala noua, la randul sau,  a socotit excesul de apărare, atunci când nu este datorat tulburării sau temerii, și nu este deci asimilat cu legitima apărare, ca o circumstanţă atenuantă legală, cunoscută ca „exces scuzabil”, prevăzută în art. 73 lit. b) C. pen.

Inculpatul a utilizat un cuţit/briceag, a aplicat lovituri repetate  şi de mare intensitate victimei, vizând si  regiuni vitale, în timp ce victima a lovit inculpatul cu acelasi cutit anterior  care i-a provocat leziuni ce au necesitat doar cateva zile de îngrijiri medicale.

Riposta exagerată a inculpatului nu a fost determinată de o pretinsă stare de tulburare sau temere provocată de atac, ci de sentimentul de indignare, de mânie, de revoltă în faţa violenţei nejustificate a victimei.

 La inceput, cind inculpatul  iese din masina,(potrivit declaratiei sale)  acesta se inarmeaza cu un spray, avand reprezentarea ca agresorul poate fi mai puternic sau poate avea o bata la el. Mai mult intrucat  in masina se mai afla amica inculpatului, acesta capata incredere si siguranta si porneste in urmarirea agresorului. Inculpatul( potrivit declaratiei sale)  este constient ca victima  l-a asteptat,  si astfel s-a indreptat dupa el pentru a-l trage la raspundere, pentru ca nu ar fi vrut sa ramana cu paguba.

Asa cum a retinut si procurorul, instanta apreciaza, ca altercatia care s-a soldat cu decesul inculpatului a intrevenit dupa ce victima, a spart geamul masinii in care inculpatul Z...... R......se afla cu martora M...A.

Or spargerea unui geam, cu intentia certa de a distruge si eventuala de(a fura, a talhari, sau doar pentru a atrage un semn de alarma inculpatului), constituie o fapta ilicita grava, care poate crea o reactie de nervozitate  persoanei prejudiciate. Temerea lui Z...... , cum ca victima impreuna cu alte persoane putea sa il talhareasca, nu  are suport explicativ , si  nu este de natura a-i crea exonerarea de raspundere. Cel putin aceasta temere nu a existat la momentul comiterii faptei, Z...... necunoscandu-si agresorul.

Instanta nu tagaduieste ca Z...... R...... , comerciant de telefoane purta asupra lui mai multe telefoane mobile sau chiar si sume de bani, or aceste elemente in lipsa unei cercetari penale, sunt insuficiente pentru a acredita teza tahariei invocata de inculpat, chiar si printr-un memoriu scris depus la dosar.

Or in aceste situatii instanta vede incidenta art 73  A...1 litb) cod penal de la 1968 , inculpatul comitand fapta sub imperiul unei nervozitati , produsa acestuia atat prin fapta ilicita a victimei D.. care i-a spart geamul de la masina, dar si din faptul ca D.. ar fi incercat sa il loveasca cu un cutit, in zona cordului.

Lipsa demersurilor pentru stabilirea locului faptei( scena altercatiei), lipsa unei reconstituiri, lipsa chiar a unei expertize psihiatrice, lipsa unei analize  a listingurilor obtinute in faza de urmarire penala, neridicarea inregistrarilor video ale camerelor de supraveghere  de pe stalpii din zona,  nu sunt în măsura sa  duca la concluzia ca nu inculpatul a fost cel care a produs moartea victimei, in prezenta unor probe certe de vinovatie.

Cu privire la legea penala mai favorabila instanta apreciaza ca potrivit art. 5 cod penal, cu aplicarea Deciziei  Curtii Constitutionale  264/2014 in cauza codul penal  de la 1968 constituie lege penala mai favorabila pentru inculpat.

Astfel in aplicarea art 5 din codul penal ,in vederea stabilirii legii penale mai favorabile cu privire si la  aplicarea  circumstantelor atenunate, acestea nu vor fi avute in vedere independent de stabilirea limitelor de pedeapsa  ci in cadrul unei evaluari  globale asupra legii penale mai favoarabile .

 Astfel instanta va compara  limitele de pedeapsa  prevazute de codul penal de la 1968 pentru infractiunea de omor prevazuta la art 175  A...1 lit i  (respectiv intre 15 si 25 de ani inchisoare si interzicerea unor drepturi  , si efectele circumstantelor atentuante prevazute de legea veche( coborarea pedepsei  sub minimul special pana la 3 ani , conform art 76 din codul penal de la 1968); cu limitele de pedeapsa pentru infarctiunea de omor simplu prevazuta la art 188 cod penal ( intre 10 si 20 ani si interzicerea unor drepturi ) si efectul circumstantelor atenunate asupra acestor limite prin prisma codului penal in vigoare ( diminuarea facultativa a limitelor de pedeapsa cu 1/3-art 76 A...1 c.p.).

Instanta apreciaza ca in cauza nu se pune problema legata de o schimbare de incadrare juridica, cu toate ca acest aspect a fost pus in dicutia partilor la ultimul termen de judecata, si  asupra acestei chestiuni partile  au pus concluzii .

 In cauza se pune problema aplicarii exclusive a legii penale mai favorabile care potrivit cicumstantelor cauzei duce in cele din urma la aplicarea textului de lege .

Bunaoara  codul penal de la 1968 diversifica circumstantele atenunate,  si obliga  instanta  la diminuarea pedepsei sub mimul special , in timp ce codul penal in vigoare nu mai obliga instanta sa aplice o pedeapsa sub minimul special al infractiunii ci limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treieme.

Mentionam ca atat omorul calificat  prevazut la art 175 lit i cod penal de la 1968 cat si omorul  prev la art 188 cod penal,  pevad doar pedepse cu inchisoare pentru fapta savarsita.

Pe larg ca o radiografie a celor intimplate instanta retine , din probele administrate  că în seara zilei de 02.12.2013, inculpatul Z...... R......se afla împreună cu martora M...A...în autoturismul său marca Mercedes care staționa pe strada T... din O. La un moment dat victima D.. M (mascata),  a trecut pe lângă autoturismul inculpatului şi, fără niciun motiv ( aparent), a spart cu un corp dur geamul de la portiera dreapta faţă după care a fugit.

Inculpatul Z...... R......a luat un spray lacrimogen, din autoturism şi a plecat în urmărirea victimei, iar la momentul când s-a apropiat, i-a aplicat acesteia un jet de spray lacrimogen după care au început să se lovească reciproc. În ceea ce priveşte dinamica agresiunii, probele administrate în cauză au dovedit  că după ce şi-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii, victima a scos un briceag cu care a încercat să-i aplice inculpatului o lovitură în partea superioară a corpului, lovitură care se pare că a fost blocată de acesta din urmă, ocazie cu care a fost tăiat în palmă. Inculpatul se pare că a reuşit să o deposedeze pe victimă de acel cuţit şi în contextul aceleiaşi agresiuni i-a aplicat acesteia 9 lovituri penetrante, din care 3  în zona toracelui, lovituri care au condus la decesul victimei D.. M

Instanta pe cale de consecinta  retine ca fapta inculpatului Z...... R......care în data de 02.12.2013, in jurul  orelor 18,00,  la intersecția străzilor T... cu strada Aleea P...din O,(dupa ce victima i-a spart geamu) , i- a aplicat multiple lovituri de briceag(9, dintre care 3 in zone vitale ) numitului D.. M K,(dupa ce in prealabil l-a deposedat de cutit), unele în zone vitale ale corpului(3), provocându-i leziuni fizice grave în urma cărora acesta din urmă a decedat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor  calificat savarsita in public sanctionata de art 174-175 lit i cod penal de la 1968, cu retinerea circumstantei atenunate a scuzei provocarii prevazuta la art 73 lit b) cod penal de la 1968.

Inculpatul Z...... R......a comis infracțiunea de omor calificat, in public asupra numitului D.. M K cu intenție directă, acesta prevăzând rezultatul faptei sale și urmărind producerea lui prin aplicarea loviturilor de cuțit în zone vitale ale corpului victimei, dupa ce in prealabil victima ii sparsese geamul de la masina si il amenintase cu un cutit, dorind sa il loveasca cu cutitul in zona cordului.

Cele 9 lovituri, restul pana la 15 excoriatii, reprezinta un tot unitar si intra in continutul elementului  material al infractiunii deduse judecatii. Instanta a clarificat de la bun inceput faptul ca  in cauza nu se poate vorbi de infractiunea de omor prin cruzimi, dat fiind faptul ca acea infractiune implica existenta unor suferinte mari, prelungite in timp, generate de aplicarea unor procedee caracterizate prin ferocitate.

Din probele administrate in cauza rezulta fara putinta de tagada ca, potrivit art 396 A...2 cod procedura penala,  inculpatul este autorul infracţiunii de omor asupra victimei D.. M C, al cărei deces a fost provocat prin aplicarea repetata a 9 lovituri de cuţit penetrante, dintre care  3 cu efect tanataogenerator localizate  inclusiv la nivel toracic şi abdominal, restul pana la 15 fiind zgaraieturi.

Latura obiectiva a infractiunii de omor. Pe latura obiectiva avem 3 elemente si anume : elementul material, urmarea socialemente periculoasa imediata si relatia de cauzalitate intre cele doua.

 Elementul material consta intr-o actiunea inculpatului. In practica, cele mai frecvente cazuri de omor sunt savarsite printr-o actiune, cum este savarsita si in cazul de fata,inculpatul aplicand mai multe lovituri de cutit victimei, dintre care 3 in zone vitale, si restul pana la 9 in zone nevitale.

Urmarea imediata consta in moartea victimei, care poate surveni imediat sau mai tarziu, in cazul de fata moartea victimei a intervenit dupa agresiune cind aceasta se afla in blocul operator al Spitalului Judetean.

Raportul de cauzalitate dintre fapta inculpatului si moartea victimei  exista si acesta a fost probat prin rapoartele de expertiza medico-legala,  constatarile medico-legale, cercetarea efectuata la fata locului, in fata blocului, declaratiile inculpatului.

Latura subiectiva a infractiunii analizate. Presupune vinovatia inculpatului sub forma intentiei directe sau indirecte. Sub acest aspecte, nu intereseaza mobilul (cauza) sau scopul savarsirii faptei, care vor fi luate in calcul la individualizarea pedepsei. Intentia in cauza de fata a fost una directa, aspect ce reiese din numaul de lovituri, 9, zona de aplicare , zona pulmonara,(cele 3 in zone vitale), restul fiind in spate si zone nevitale.Inculpatul a ripostat dupa dezarmarea victimei la aplicarea unui numar de 9 lovituri de cutit,(impunsaturi, taieturi, zgaraieturi) cu toate ca victima nu mai avea in mana nici o arma. Inculpatul a fost constient ca desi era furios  D.. M dupa ce a fost dezarmat  , acesta nu mai  avea nici o arma si  cu toate acestea,  a ripostat loviturilor de pumn ale lui D.. ,  cu impunsaturi de cutit.

Omorul se săvârşeşte cu intenţia de a suprima viaţa unei persoane , iar nu cu intenţia generală de a vătăma. Expresia „uciderea unei persoane", utilizată de textul art. 174 C. pen.de la 1968, cuprinde implicit ideea orientării acţiunii spre un rezultat specific constând în moartea victimei. Doctrina mai foloseşte noţiunea de „dol special", definit ca voinţa de a suprima viaţa persoanei, sau „intenţie precisă", prevăzută special de lege ca element constitutiv al unor infracţiuni cu privire la care se incrirninează producerea unui rezultat determinat.

Intenţia are două forme: directă şi indirectă. Fapta este săvârşită cu intenţie directă când infractorul „prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte" (art. 19 pct. 1 lit. a) C. pen. De la 1968 , iar cu intenţie indirectă când „prevede rezultatul faptei sale şi, deşi nu-l urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii lui" (art. 19 pct. 1 lit. b) C. pen.). Ceea ce deosebeşte deci intenţia directă de intenţia indirectă este elementul volitiv. In timp ce la intenţia directă făptuitorul are o atitudine fermă faţă de rezultatul constând în moartea victimei, voind să se producă acel rezultat şi nu altul, la intenţia indirectă făptuitorul are în vedere o pluralitate de efecte posibile, dintre care unul este moartea victimei, fiindu-i indiferent care dintre aceste rezultate se va produce.

Instanta ia act de faptul ca la dosar s-a depus in faza de judecata o “expertiza psihologica”, care insa poate fi utilizata doar ca inscris in circumstantiere nefiind dispusa in faza de judecata sau anterior in faza de urmarire penala, si care constituie un inscris “pro-causa”. Bunaoara la punctul 2 din concluziile acestui inscris rezulta ca profilul inculpatului este congruent cu manifestari de tip paranoia si  alte stari emotionale tip furie.

Acest paragraf al concluziilor inscrisului la care am facut referire  se pliaza perfect pe scenariul imaginat de inculpat cum ca,” banda “din care ar fi facut parte defunctul”formata din martorii T si M” ar fi vrut sa il talhareasca .

Potrivit  celui de-al doile atribut inserat in  caracterizarea facuta de psiholog ( alte stari emotionale tip furie), rezida ca riposta inculpatului a fost din furie , din razbunare.

Potrivit acestui inscris, inculpatul are un comportament impulsiv, agitat , patimas  dornic de senzatii(lupta corp la corp), si are o dificultate in controlarea impulsurilor. Inculpatul se lasa prada impulsurilor fiid intolerant , punitiv, avand un sentiment de superioaritate dorind sa detina controlul si puterea.Tot inculpatul  are un comportament exploziv  cu abscese de furie.Toate aceste aspecte se regasec in caracterizarea facuta de catre un psiholog la care inculpatul a apelat  in mod voluntar .Inculpatul iese din masina pentru a-l trage la raspundere pe agresor. Psihologul explica dorinta  inculpatului de a-I aplica o corectie celui care i-a spart geamul de masina.Acest gest denota o atitudine  activa, impulsiva  impotriva necunoscutului care ii avariase masina.Acesta dorea sa ii ceara explicatii autorului necunoscut,  luandu-si un spray din masina pentru ca isi imagina ca situatia putea sa iasa de sub control, lucru care s-a si intimplat.

Instanta nu agreaza in integrum concluziile acestui raport psihologic, intrucat acesta nu se coroboreza cu  probele din dosar. Exemplificam aici o teza periculoasa avansata de expert si anume ca:”rezulta inclinatia  dlui ZR de a continua actiunile  in care este angajat  déjà(lovituri pentru a se apara) si dificulati  majore de analizare  si angajare in alte actiuni in conditii de stres”

Instanta nu pierde din vedere totodata ca la o  intrebare a procurorului de sedinta inculpatul reactioneza spontan:”De ce sa imi pese mie de acesta”?. Afirmatia spontana a inculpatului  reliefeaza ca acestuia  ii pasa doar de propria situatie, si ca acele trasaturi de caracter reliefate de psiholog,  sunt cat de cat definitorii pentru atitudinea sa dominanta si agresiva.

Starile la care fac referire martorii audiati de instanta , B si  M..., ca inculpatul  era „ speriat, agitat” , denota  in mod logic o constientizare  a faptei grave pe care inculpatul a comis-o acesta imaginadu-si ce va urma, din punct de vedere juridic ca urmare a faptei pe care a savarsit-o.

Chiar in convorbirea cu operatorul 112 inculpatul  face afirmatia “l-am taiat”, constientizand ce s-a intimplat acolo, la momentul in care riposta agresiunii printr-o alta agresiune.

 Ca un simplu indiciu, instanta retine comportamentul simulat al inculpatului, care  este  reliefat la poligraf  la momentul la care i se pune  intrebarea “Dupa ce l-ai deposedat de cutit ai vrut sa il omori?”. Instanta nu poate primi concluziile  inscrisul intitulat” expertiza ” ,depus la dosar , din care  rezulta ca ar fi fost sincer,  la aceasi intrebare cu ocazia testarii la un cabinet privat ,  acesta constituind un  document extrajudiciar-pro causa procurat de inculpat .

Orcum asa cum aratat  rezultatul testului poligraf este un simplu indiciu pentru instanta de judecata ,iar  aceasta nu isi fundamenteza hotararea  pe concluziile reliefate de aceasta tehnica de investigare. Rationamentul Tribunalului este in acord cu  practica Inaltei Curti de Casație și Justiție, Secția Penală,care prin Decizia nr. 1894/2012, în dosarul nr. 5130/101/2010, delibereza: „A mai arătat instanța de apel că testarea sincerității inculpatului, cu testul poligraf, nu trebuie supraestimată în condițiile în care această tehnică, pe de o parte, nu face parte din mijloacele de probă prevăzute în art. 64 – actual 97 – C. proc. pen., el neputând prezenta o certitudine privind vinovăția ori nevinovăția inculpatului, iar pe de altă parte, de cele mai multe ori, este imperfect, dependent de o multitudine de factori cum ar fi emotivitatea uneori crescută, nervozitate, deficiențe psihice, etc. Concluziile testului poligraf nu pot fi considerate ca furnizând probe, în sensul procesual al noțiunii, întrucât poligraful nu este, așa cum s-a arătat, mijloc de probă. Acestea pot fi valorificate, în planul unei soluții, doar în calitate lor de indicii care, coroborate, cu alte elemente de fapt conduc către o anume concluzie”.

Insistand asupra acestei tehnici de investigare, instanta concluzioneaza ca potrivit jurisprudentei testul de poligraf s-a dovedit a fi o experiență intimidantă pentru multe persoane. De pildă, o persoană onestă ce cunoaște limitele și posibilele consecințe pe plan procesual ale testării cu aparatura poligraf, poate avea stări de nervozitate și îngrijorare, în special din cauza faptului că se teme de un rezultat fals-pozitiv, aspecte care conduc la un raport ce nu reflectă realitatea.

Fata de aceste aspect instant tine sa reaminteasca  ca doar exemplificativ,  a facut referire la rezultatul testarii efectuate la IPJ BIHOR.

Latura subiectiva  este reliefata si din  raportul medico- legal, care descrie cele  3 lovituri vitale tanatogeneratoare  :una deasupra inimii clavicular, alta in  zona inimi, si una  sub inima abdominal Loviturile vitale sunt  date cu precizie , denotand intentia de a ucide , independet de localizarea celorlate taieturi , i zgaraieturi de cutit, pana la 15.

În surprinderea poziţiei psihice pe care inculpatul , a avut-o în momentul comiterii infracţiunii, trebuie pornit de la premisa că tocmai faptul  că s-au aplicat loviturile repetat in zone vitale , cu o anumită intensitate şi la întâmplare, este de natură să conducă la ideea că incupatul  a prevăzut şi acceptat posibilitatea lezării unor regiuni cu potenţial mortal ridicat (, torace, abdomen). Este adevărat că orientarea expresă a loviturilor către aceste regiuni reliefează mai puternic intenţia de a ucide (care este directă), însă lipsa acestei orientări concretizată în loviri întâmplătoare a unor atari regiuni, nu poate constitui o prezumţie de înlăturare a intenţiei indirecte. Intensitatea loviturilor aplicate şi rezultatul letal, confirmă intenţia de a ucide.

Ca atare, ansamblul împrejurărilor în care a avut loc agresiunea şi rezultatul acesteia infirmă apărarea inculpatului că el nu a urmărit şi nici nu a acceptat producerea unui asemenea rezultat, si ca ar fi actionat in legitima aparare sau cu depasirea acesteia.

Astfel, fapta săvârșită asa cum a fost retinuta de instanta  este una  gravă, incadrata la infractiunea de omor calificat-in public,  având ca efect curmarea vieții unei persoane, actiune care  insa, survine ca urmare a provocarii graduale a inculpatului,  de victima insasi.  Inculpatul in acele momente de furie, provocate,  riposteaza impotriva actiunii ilicite prin care i se sparge geamul, aplicand in prima faza lovituri de pumni  agresorului, si incercand sa il sprayeze. In a doua faza inculpatul riposteaza, si mai ferm ,  ca urmare a provocarii la care este expus, ca urmare a scoaterii cutitului de catre victima si amenintarii acestuia cu moartea. Asadar apreciem ca in seara de 02.12.2013, inculpatul a fost provocat de catre victima in mod succesiv, rezultatul fiind unul tragic, soldat cu inteparea victimei cu cutitul de trei ori in zone vitale, taiat  doua ori in spate si de alte 4 ori in zone non vitale, pe corpul victimei gaisndu-se 15( intepaturi, taieturi si zgaraieturi) de cutit, descrise la momentul la care am analizat certificatul medico-legal.

In baza art 174 cod penal de la 1968,- 175 A...1 lit i ) cu aplicarea art  73 lit b ) , raportat la art 76 A...1 lit a)cod penal de la 1968 , condamna pe inculpatul Z...... R..... la pedeapsa de :

6 ani si 2 luni  inchisoare  in detentie si 5 ani pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a II a, b  cod penal de la 1969, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pedeapsa complementara

În baza art. 71 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 interzice inculpatului  exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) Cod penal 1969 cu titlu de pedeapsă accesorie pe durata executării pedepsei principale rezultate.

In ceea ce priveşte pedeapsa accesorie, aplicarea acesteia inculpatului trebuie realizată atât în baza art.71 alin. 2 şi 3 C.pen. de la 1969 şi art.64 C.pen.de la 1969, cât şi prin prisma Convenţiei E.D.O., a Protocoalelor adiţionale şi a jurisprudenţei C.E.D.O., care, în conformitate cu art. 11 alin.2 şi art.20 din Constituţia României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenţii de către România, prin Legea nr. 30/1994.

Astfel, restrângerea exerciţiului drepturilor şi libertăţilor poate fi dispusă numai dacă este necesară, iar o atare măsură trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o. In consecinţă, o aplicare automată, în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului naţional în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă atât principiul proporţionalităţii, cât şi art. 3 din Protocolul adiţional nr. 1, aşa cum a statuat şi Î.C.C.J., prin decizia nr. 74/2007, pronunţată în interesul legii.

Aşadar, conform art.71 alin.3 C.pen. de la 1969, instanţa reţine că urmarea socialmente periculoasă care s-a produs prin săvârşirea infracţiunii retinute mai sus, duc la concluzia existentei unei nedemnitati ce atrage necesitatea interzicerii exercitării drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a Il-a şi lit. b C.pen. de la 1969, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, motiv pentru care va interzice inculpatului exercitarea acestor drepturi pe durata executării pedepsei principale.

La stabilirea si aplicatrea pedepsei inculpatului instanta trebuie sa porneasca de la scopul pedepsei:

Scopul pedepsei este prevenirea  savarsirii de noi infractiuni. Prevenirea savarsirii de noi infractiuni  trebuie sa se realizeze nu doar pentru cel caruia I se aplica  o pedeapsa care  este menita sa asigure constrangerea si reeducarea inculpatului (asanumita” preventie speciala”), ci si pentru ceilalti destinatari ai legii penale care sub amenintarea cu pedeapsa prevazuta in norma penala, isi conformeaza conduita sociala, la exigentele acesteia(asa numita “preventive generala”). Scopul imediat al pedepsei se realizeaza prin functia de constrangere a pedepsei(care implica o privatiune de drepturi la adresa inculpatului), functia de reeducare (care implica inlaturarea deprinderilor antisociale ale inculpatului) ,  dar si prin functia de exemplaritate a pedepsei, care are ca scop determinarea altor posibili subiecti de drept penal sa evite savarsirea de noi infractiuni datorita consecintelor la care seexpun.

Or pentru ca pedeapsa sa isi realizeze functiile si scopul definit de legiuitor , aceata trebuie sa corespunda sub aspectul duratei si naturii sale gravitatii faptei comise, dar nu trebuie facuta abstractie de  circumstantelor in care fapta a fost comisa; potentialul de pericol social, pe care in mod real il prezinta persoana inculpatului,(persoana fara antecedente penale, independent din punct de vedere profesional,  dar si aptitudinii acestuia de a se indrepta sub influenata sanctiunii(inculpatul regreta cele intimplate).

Prin urmare este stabilit cu valoare de principiu că atingerea dublului scop educativ și preventiv al pedepsei este esențial condiționată de caracterul adecvat al acesteia, revenind exclusiv  instanței de judecată datoria asigurării unui echilibru real între gravitatea faptei și periculozitatea infractorului, precum și durata și modalitatea de executare a sancțiunii pe de altă parte. Instanta apreciaza  ca  executare in detententie a unei pedepse de 6 ani si 2 luni inchisoare  corespunde cerinței restabilirii ordinii de drept încălcate și nevoii de reeducare a inculpatului. Sanctiunea aplicata  este proportionalitatii  cu gravitatea faptei savârsite de inculpat, in conditiile incidentei scuzei provocarii  , in contextul in care acesta nu mai are antecedente penale, si are asigurata existenta prin mijloace oneste. Instanta a avut in vedera ca inculpatul a avut pe durata intregului proces o atitudine ireprosabila, chiar si in momentele in care partea civila a incercat sa il jigneasca in sala de judecata.

Aspectele invocate de inculpat în favoarea sa, cu toate ca nu a inrunit conditiile unei legitime aparari sau  a depasirii  legitimei aparari,  au fost retinute și evaluate de către instanta de judecata, stabilind o sanctiune orientată spre minimul special prevăzut de lege ca urmare a reducerii pedepsei ca efect al circumstentei atenunate legale, valorificate potrivit codului penal de la 1968.

 Instanta apreciaza ca orice sancţiune produce efecte diferite asupra fiecărui inculpat în parte, în funcţie de caracteristicile biologice, psihologice sau sociologice ale acestuia si ca atare la aplicarea unei pedepse unui anumit inculpat,  instanta nu poate aplica un sablon, singurele constante la care este obligat judecatorul fiind limitele legale ale pedepsei in speta de fata ca urmare a constatrii  unei circumstante atenuante legale.

La stabilirea şi individualizarea pedepsei pentru inculpat, Tribunalul  a avut  în vedere  pe langa criteriile de individualizare generale prevăzute de art. 72 Cod penal de la 1968  si urmatoarele  aspecte: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite (in public, prin aplicarea unui numar  de 3 lovituri de cutit  in zone vitale, 2 taieturi  in spate , 2 zgaraieturi in spate  si alte 6 impunsaturi si intepaturi in zone nonvitale), starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită (inculpatul acceptand ca decesul victimei sa se produca ), natura şi gravitatea rezultatului produs (moartea violenta a  victimei impunsa de 15 ori ), motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit (dorinta de a riposta fata de fapta ilicita a acestuia care ii sparsese geamul, si ulterior il amenintase cu un cutit ), natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale inculpatului (lipsa condamnari definitve ), conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal (inculpatul  a recunoscut fapta, regreta ceea ce s-a intimplat,  insa a  considerat  ca se afla in legitima aparare, a participat la toate sedintele de judecata, munceste cinstit ca vanzator de telefone mobile, este sustinut de membrii familiei care au participat la fiecare termen in fata instantei  ), nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială a inculpatului ( cu loc de muncă, sutinere familiala  din partea parintilor ).Din ultimul cuvant al inculpatului instanta a tras concluzia ca acesta a regretat tot ce s-a intimplat la data de 2 decembrie 2013, fiind marcat de acel eveniment. Cu privire la  inculpat,  instanța  reține atitudinea  relativ stabila pe care acesta a avut-o pe perioada audierilor în faza urmăririi penala,si in faza de judecata,  acesta prezentând,potrivit propriei opinii;  o situație de fapt posibil  imaginativa(probabil pe fond de paranoia-trasatura preluata in “ din raport psiholog T”), despre  care acesta crede ca l-ar favoriza. In ultimul cuvant inculpatul  regreta ce s-a intimplat, instanta tragand concluzia ca Z...... R......a ramas marcat de fapta comisa  la 2 decembrie 2013.

Instanta a avut in vedere la aplicarea pedepsei,  prevederile art 73 lit b ) , raportat la art 76 A...1 lit a) cod penal de la 1968 ,retinand scuza provocarii in sarcina inculpatului.

Apreciaza instanta  ca inculpatul  a fost provocat de doua ori de catre victima, o data cind victima i-a spart geamul de la masina, si a doua oara cind victima a scos un cutit cu care a vrut sa il loveasca in zona inimii si a reusit sa il taie la mana.

In contextul in care s-a apreciat ca vechiul cod este legea penala mai favorabila, coborarea pedepsei sub minimul special este obligatorie. Pentru a nu starni controverse privind aplicabilitatea fidela a circumstantei atenuante legale  prin prisma succesiunii in timp a codurilor instanta s-a orientat si, sub pragul de 6 ani si 8 luni inchisoare , care ar fi reprezentat  minimul special al pedepsei pentru infractiunea  de omor simplu prev la art 188 actualul cod penal in conditiile in care se retine aceasi circumstanta atenunata prevazuta  la art 75 lit a )  pe noul cod penal .

Ca urmare a retinerii circumstantei atenunate legale a scuzei provocarii pedeapsa prevazuta de lege, pentru infractiunea de omor calificat prevazuta la art 174-175 lit i) cod penal de la 1968 , (  intre 15 si 25 ani inchisoare), dobandeste alte limite legale si anume un minim de 3 ani inchisoare si un maxim de  14 ani 11 luni si 29 zile inchisoare , textul de lege impunand reducerea  obligatorie a pedepsei sub minimul special.

 Pe cale de consecinta ca urmare a aprecierii legii penale mai favorabile ca fiind codul penal de la 1968, limitele de pedeapsa pentru infractiunea de omor calificat ,  sunt intre intre 3 ani inchisoare si 14 ani 11 luni si 29 zile inchisoare .In aceste conditii , in care instanta a dorit sa valorifice catre mediu  efectele circumstantei atenunate, dat fiind circumstantele concrete ale comiterii faptei a stabilit o  pedeapsa principala  de 6 ani si 2 luni inchisoare.

 Instanta nu pierde totusi din vedere la momentul la care stabileste acesta pedeapsa, faptul ca  dacă inculpatul nu para acea lovitură, de cutit  şi nu ar fi  avut  tăria de caracter să prindă cu mâna goală lama cuţitului ar fi existat posibilitatea ca acesta sa fie mort la acest moment, insa actiunea sa de a ucide ulterior pe agresor este esentialmente nescuzabila.

Deducerea masurii preventive:

 Vizualizand actele de urmarire penala de la dosarul de urmarire,  instanta retine ca prin ordonanța din data de 16.11.2015, ora 14,10 s-a dispus reținerea inculpatului Z...... R...... pentru 24 de ore, începând cu data de 16.11.2015 ora 14,10 până în data de 17.11.2015, ora 14,10.

Pentru aceste considerente in baza art 404 A...4 lit b) cod procedura penala, raportat la art 72 cod penal, instanta  va deduce din pedeapsa  de 6 ani si 2 luni , aplicata inculpatului durata retinerii de 24 ore  începând cu data de 16.11.2015 ora 14,10 până în data de 17.11.2015, ora 14,10.

In ceea ce priveste masura controlului judiciar sub puterea careia se afla inculpatul:

Inculpatul a fost trimis  in judecata sub control judiciar, masura mentinuta atat in faza de camera preliminara cat si in faza de judecata.

Atitudinea procesuală adoptată de inculpat care s-a prezentat la chemarea organelor de urmărire penală,  a instantei de judecata, a dat declarații în cauză și a înțeles să-și exercite drepturile procesuale în limitele legii, nu a comis fapte de natura penala pe parcursul investigatiilor ,  este una normala, insa nu este de natura a duce la concluzia ca masura controlului judiciar ar fi inutila la acest moment.

Instanta considera ca masura este legala si temeinica, justificandu-se mentinerea acesteia si in continuare. Fata de natura acuzatiei penale, fata de natura pedepsei aplicate  se impune  ca inculpatul sa fie judecat sub control judiciar, pentru ca acesta sa nu aiba contact cu martorii in cauza, decat in fata instantei si pentru ca aceasta cauza sa se poata desfasura cu celeritate si pe viitor.

In baza art.399 raportat la art 208 A...5  raportat la art 207  A...4  si 7 cod  procedură penală , instanta  va  mentine masura  controlului judiciar luata  fata de inculpatul  Z...... R...... prin incheierea penala numarul  112/JDLC/2015 a judecatorului de camera preliminra din cadrul Curtii de Apel Oradea.

Cu privire la latura civila a cauzei deduse judecatii.

Asa cum am aratat mai sus prin fapta savarsita de catre inculpatul R......Z...... s-a produs decesul numitului D.. M, fiul partii civile I D...

Mama victimei  D I,  s-a constituit parte civila cu suma de 150 000 euro daune morale, si cu circa 9700 lei daune materiale reprezentand cheltuieli de inmormantare si taxe expertiza. La dosar s-au depus de asemenea chitante din care rezulta ca aceasta a achitat avocatilor suma de 20 000 lei.

I.Referitor la cheltuielile materiale:

In faza de judecata pe langa inscrisurile depuse a fost audiat un martor care a relatat ca la un interval de timp de la decesul victimei a fost ridicat un parastas in memoria acestuia care a costat in jur de 1000 lei.

Instanta va respinge pretentiile civile  pentru suma de 1000 de lei reprezentand masa de parastas, avand in vedere ca in cauza nu au fost prezentate documente justificative, dovada acestora neputandu-se face prin declaratii de martori peste dispozitiile art 309 cod procedura civila.

 La dosar exista inscrisuri din care rezulta valoarea cheltuielilor materiale efectuate ca urmare a decesului numitului D.. M, si care au fost totalizate de instanta, rezultand suma de  6760 lei aferenta  cheltuielilor  de inmormantare si expertiza. Acestia vor trebui actualizati cu dobanda legala la data platii.

In ceea ce privesc onorariile celor doi aparatori alesi ai  partii civile, instanta ia act ca acestia au avut o atitudine activa atat in faza de urmarire penala, cand au redactat cereri de probatiune, memorii, au participat la audieri,au studiat dosarul , au incercat identificarea unor martori efectuand unele inregistrari. Totodata constata ca acestia au avut o activitate activa si in fata instantei .

Caracterul rezonabil al cheltuielilor semnifică faptul că, în raport cu natura activităţii efectiv prestate, complexitatea, riscul implicat de existenţa litigiului şi/ sau reputaţia celui care acordă asemenea servicii, ele să nu fie exagerate. De asemenea, tot subscris caracterului rezonabil, ele trebuie să fie şi previzibile, adică să fie la timp recunoscute de cel împotriva căruia se fac, pentru ca acesta să aibă dreptul a le contesta şi combate.

În primul rând, ceea ce interesează este natura litigiului complexitatea cauzei, deci miza litigiului, nu obiectul în sine. În al doilea rând, partea care a câştigat procesul nu va putea obţine rambursarea unor cheltuieli, decât în măsura în care se constată necesitatea şi caracterul lor rezonabil. Instanţa reţine că partea civila  a fost îndreptăţita a apela la serviciile  a doi avocati , având în vedere că o lunga perioada de timp dosarul a stat in nelucrare la parchet, a fost avansata pe faza de urmarire penala o teza a legitimei aparari,  care daca ar fi fost apreciata de instanta ca reala,  ar fi dus la achitarea inculpatului si pe cale de consecinta la respingerea actiunii civile in integrum.Fata de aceste aspecte instanta apreciza ca fondate cheltuielile cu aparatorii in cuatum de 20 000 lei, motiv pentru care le va acorda.

II.In ceea ce priveste solicitarea de acordare a daunelor morale.

Suma reprezinta suferinta pricinuita de trecerea in nefiinta a fiului sau. Instanta apreciaza ca la acordarea daunelor morale nu are importanta cine era fiul decedat, daca a fost condamnat sau nu ,  ci are importanta suferinta indurata de mama ramasa fara unicul fiu. Chiar cu o conduita neconforma  cu legea unicul fiu al  partii civile putea sa ii fie acesteia un sprijin la batranete. Se mai are in vedere consumul psihic de care a avuit parte mama victimei pe perioada anchetei penale.

Analizând actiunea civila  privitor la daune morale, instanţa va reţine că daunele morale sunt prejudiciile nepatrimoniale, denumite si daune morale,  si ca acestea constituie acele consecinte daunatoare care nu pot fi evaluate în bani , deci cu continut neeconomic si care rezulta din atingerile si încalcarile drepturilor personale nepatrimoniale. Asemenea consecinta in speta de fata este durerea  psihica,  resimtita de catre partea civila ca urmare a pierderii fiului etc.

Sumele acordate cu titlu de daune morale nu trebuie sa reprezinte o îmbogatire fara justa cauza, ci ele trebuie sa aiba caracter compensatoriu pentru o suferinta certa, rezultata din producerea unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii. Un criteriu fundamental consacrat de doctrina si jurisprudenta in cuantificarea despagubirilor acordate pentru prejudiciul moral este echitatea. Din acest punct de vedere, stabilirea unor asemenea despagubiri implica fara indoiala si o doza de aproximare, insa instanta trebuie sa stabileasca un anumit echilibru intre prejudiciul moral suferit, care nu va putea fi inlaturat in totalitate, si despagubirile acordate, in masura sa permita celui prejudiciat anumite avantaje care sa atenueze suferintele morale, fara a se ajunge insa in situatia imbogatirii fara just teme

In ceea ce privesc daunele morale, instanta s-a orientat in general dupa practica judiciara in materie de daune morale, s-a avut in vedere,  nu in ultimul rand ca vina  declansarii conflictului  a apartinut inclusiv victimei M D...

Cit privesc despagubirile civile, in speta daunelem morale, instanta va avea in vedere  considerentele cauzei Otgon împotriva Republicii Moldova (cererea nr. 22743/07), unde  Curtea Europeană a Drepturilor Omului,  a aratat , că a fost încălcat art. 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie), prin faptul ca instantele nationale  nu au tinut cont de valoare constanta a despagubirilor acordate in cazuri similare potrivit jurisprudentei atat a instantelor nationale cat si a Curtii.

Se impune ca despagubirea ce se va acorda , sa nu constituie  o imbogatire fara just temei pentru partea civila  pe de o parte, iar pe de alta parte sa satisfaca necesitatile aparute ca urmare a decesului fiului sau.

Este incontestabil faptul că pierderea unui fiu, indiferent de vârstă constituie un prejudiciu moral semnificativ pentru parinte , modificând trăirile şi concepţiile ascendentului, mai ales în cazul probării unor relaţii apropiate ( astfel cum este cazul în prezenta acţiune, raporturi de rezultă din depoziţia martorului audiat). Suferinţa cauzată prin decesul fiului este cu atât mai puternică în contextul în care ea vine în mod neaşteptat, printr-o moarte violentă, care nu a fost precedată de o problemă de sănătate sau de o suferinţă.

În mod incontestabil decesul unei persoane apropiate ( în cazul de faţă al unui fiu), constituie o emoție violentă, care modifică personalitatea individului, sensibilizându-l la alte emoții de același fel şi generându-i o tulburare sufletească.

 In cea ce il priveste pe defunct , la o verificare efectuata de instanta ,  in portalul instantelor de judecata la Tribunalul Bihor ,  rezulta potrivit dosarului nr. …./111/2008, ca victima avea de executat o pedeapsa rezultanta  in urma contopirii , de  15 ani in detentie, acesta fiind liberat din penitenciar la momentul la 2 decembrie 2013. In  fapt M D..  ar fi fost condamnat la o pedeapsa de 15 ani închisoare prin sentinţa penală nr. 1../2002 pronunţată de Tribunalul Bihor în dosar …./2002, pentru comiterea infracţiunii de complicitate la omor calificat prev.de art.26 rap.la art.174-175 lit.f C.p. şi pentru comiterea infracţiunii de tentativă la infracţiunea de distrugere prev.şi ped.de art. 20 C.p. rap.la art. 217 al.4 C.p.

Instanta nu pierde din vedere ca victima a fost o persoan , cunoscuta in lumea interlopa, care a mai comis o infractiune de omor; omor savarsit prin cruzimi, pentru care a primit o pedeapsa de 15 ani inchisoare. Rolul educativ al pedepsei nu si-a atins scopul, acesta dupa iesirea din penitenciar angrenandu-se in noi fapte de violenta . Instanta  cu totul colateral  deduce ca,  ii era in gena victimei sa comita infractiuni cu violenta, si nu ar fi exclus ca aceasta sa recidiveze.

Se are in vedere tototdata ca victima beneficia de o pensie de invaliditate, si era ajutata de mama sa,din punct de vedere financiar. A se vedea aici sustinerea partii civile D I care declara ca, la 2 decembrie 2013 i-a dat fiului sau 10  lei din care dupa incident  , politistii i-au inapoiat 9 lei , bani aflati asupra decedatului. Tot in acelasi sens sta declaratia martorului M C, care declara ca s-a intilnit cu victim pentru a-i da suma de  100 de lei, intrucat urma sa  vina ziua onomastica a prietenei victimei. Acelasi martor mai sustine  totodata ca il mai ajuta financiar pe defunct dupa ce acesta iesise din inchisoare .Acelasi martor declara ca din cauza cazierului pe care il avea D.. , nu l-a putut ajuta pe, acesta sa se angajeze, desi incercari in acest sens au existat.

Examinand aceste declaratii in mod coroborat instanta concluzinoneaza ca partea civila nu beneficia de un sprijin financiar din partea fiului sau ci invers.

 Bunaoara instanta considera ca starea materiala a partii civile nu este deloc de neglijat. Desi aceasta a sustinut verbal in sala de judecata ca  este beneficiara unei pensii in valoare de circa 600 lei, aceasta a avut posibilitatea ca pe durata desfasurarii procesului sa achite suma de 20 000 lei avocatilor( a se mentiona aici ca a fost achitata suma de 10 000 lei, in doua zile consecutiv), si de asemenea sa suporte costurile unei expertize genetice, care in md normal trebuiau achitate de parchet.

Se va avea in vedere totodata veniturile de care dispune inculpatul, care este vanzator de telefoane.

Instanta apreciaza ca suma de 25 000 euro, este in masura sa acopere prejudiciul  moral suferit de catre  mama victimei ca urmare a trecerii in nefiinta a fiului sau.

Astfel cererea partii civile de acordare a daunelor morale este fondata , iar instanta o va admite acordandu-i  suma de 25 000 euro.Retinandu-se scuza provocarii in favoarea inculpatului se va retine ca si prejudiciul produs, moartea victimei survine ca urmare a provocarii inculpatului de catre victima, sens in care si la stabilirea despagubirilor s-a tinut cont de acest aspect.

Pe cale de consecinta instanta  apreciaza ca indiferent cat de mari ar fi pretentiile partii civile, o alta suma nu se justifica a fi achitata de catre inculpat cu titlu de daune morale.

In baza art 397, art. 19, 25 cod procedura penala  raportat la  art 1357 cod civil,1391 cod civil instanta  va  admite actiunea civila formulata de partea civila D I, dom. O; si va  obliga pe  inculpatul Z...... R......la plata catre aceasta a sumei de 25 000 euro reprezentand daune morale,actualizati cu dobanda legala la data platii.

In baza art 397, art. 19, 25 cod procedura penala  raportat la  art 1357 cod civil,1392 cod civil instanta  va  admite actiunea civila formulata de partea civila D I, dom. Oradea, str. P; si va  obliga pe  inculpatul Z...... R......la plata catre aceasta a sumei de 20 000 lei cheltuieli de avocat  si 6760 lei daune materiale reprezentand cheltuieli de inmormantare si expertiza, actualizati cu dobanda legala la data platii

Instanta va dispune totodata  confiscarea speciala in baza art 118 A...1 lit b) cod penal de la 1968 a cuțitului  folosit la comiterea infracțiunii, care se află atașat la dosarul cauzei(într-un plic), cutit care ar fi apartinut victimei.

În baza art. 7 din Legea 76/2008, va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat  în vederea înregistrării acestora în Registrul Național de Amprente Genetice.

Fiind în culpă procesuală, conform art. 274 alin. 1 cod pr. penală, instanta il  va obliga pe inculpat la plata sumei de 11 000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

În baza art. 5 Cod penal cu aplicarea deciziei Curţii Constituţionale nr. 265/06.05.2014 constată că pentru inculpatul R......Z......  legea penala mai favorabila este reprezentata de  Codul penal 1969.

In baza art 174 cod penal de la 1968,art. 175 A...1 lit i ) cod penal de la 1968 cu aplicarea art  73 lit b ) , raportat la art 76 A...1 lit a) cod penal de la 1968 , condamna pe inculpatul Z...... R......, jud. B,  la pedeapsa de :

-6 ani si 2 luni  inchisoare si 5 ani pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a II a, b  cod penal de la 1969, cu aplicarea art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012  respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat,

În baza art. 71 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 interzice inculpatului  exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) Cod penal 1969 cu titlu de pedeapsă accesorie pe durata executării pedepsei principale rezultante.

In baza art 404 A...4 lit b) cod procedura penala, raportat la art 72 cod penal,  deduce din pedeapsa aplicata inculpatului durata retinerii de 24 ore  începând cu data de 16.11.2015 ora 14,10 până în data de 17.11.2015, ora 14,10.

In baza art.399 cod procedura penala,  raportat la art 208 A...5  raportat la art 207  A...4  si 7 cod  procedură penală  mentine masura  controlului judiciar luata  fata de inculpatul  Z...... R......,prin incheierea penala numarul  …./JDLC/2015 a judecatorului de camera preliminra din cadrul Curtii de Apel O.

In baza art 397, art. 19, 25 cod procedura penala  raportat la  art 1357 cod civil,art 1381 cod civil ,  art 1391 cod civil  admite actiunea civila formulata de partea civila D I, dom. O; si va  obliga pe  inculpatul Z...... R......la plata catre aceasta a sumei de 25 000 euro reprezentand daune morale,actualizati cu dobanda legala la data platii.

In baza art 397, art. 19, 25 cod procedura penala  raportat la  art 1357 cod civil ,art  1381 cod civil,1392 cod civil  admite actiunea civila formulata de partea civila D I, dom. O; si va  obliga pe  inculpatul Z...... R......la plata catre aceasta a sumei de 20 000 lei cheltuieli de avocat  si 6760 lei daune materiale reprezentand cheltuieli de inmormantare si expertiza, actualizati cu dobanda legala la data platii

In baza art 118 A...1 lit b) cod penal de la 1968  dispune confiscarea speciala a cuțitului/briceag culoare maro,

folosit la comiterea infracțiunii, care se află atașat la dosarul cauzei(într-un plic).

În baza art. 7 din Legea 76/2008,  dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat  în vederea înregistrării acestora în Registrul Național de Amprente Genetice.

In baza art  274 alin. 1 cod pr. penală,  obliga pe inculpat la plata sumei de 11 000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Cu apel in termen de 10 zile de la comunicare.

Pronuntata in sedinta publica din data de 1 noiembrie 2016.

PRESEDINTE, GREFIER,

......

Domenii speta

Spete similare