Contestatie decizie de pensie

Dosar nr. 2580/63/2016 R O M Â N I A TRIBUNALUL DOLJ SECŢIA CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE SENTINŢA  Nr. 3042/2016 Şedinţa publică de la 25 Octombrie 2016 Asupra cauzei de faţă ; Prin contestația formulată la data de 14.05.2016 contestatorul LV a chemat în judecată intimata CJP Dolj pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei de pensie 294557/30.09.2015 emisă de CJP Dolj şi obligarea acesteia la revizuirea drepturilor de pensie cu luarea în considerare a adeverinței nr 413/23.03.2015 eliberată de ICSITPML SA Craiova cu consecința plății drepturilor de pensie începând cu 1.04.2015.In motivarea contestației a arătat că în perioadele 1972 – 1997 şi 2007 – 2008 a fost angajat la ICSITPML SA Craiova în funcția de proiectant principal gr II.Potrivit actului eliberat de angajator, în perioada 1975 – 1991 a beneficiat de adaosuri pentru care s-au calculat și virat, conform legislației în vigoare la data respectivă, contribuția la pensia suplimentară și de asigurări sociale.(Legea 57/1974 privind retribuirea după calitatea și cantitatea muncii).Din acest înscris rezultă că veniturile au avut un caracter permanent.A formulat cerere pentru înscrierea la pensie conform legii 263/2010, iar prin decizia nr 294557/30.09.2016 intimata CJP Dolj i-a stabilit drepturile de pensie prin excluderea acestor venituri doveditoare cu adeverința 413/23.03.2015 eliberată de ICSITPML SA Craiova cu motivarea că sumele stabilite în acord global(diferențele de manoperă) nu intră în baza de calcul conform art 165 alin (1) din legea pensiilor care stabilește că la determinarea punctajelor lunare pentru perioadele anterioare datei de 1.04.2001 se utilizează salariile brute sau nete după caz în conformitate cu modul acestora de înscriere în carnetul de muncă și sporurile cu caracter permanent și nu câștigul brut sau net realizat în care a fost inclus acordul global.

Împotriva acestei decizii a formulat contestație la Comisia Centrală de Contestații de pe lângă CNPP care nu i-a solutionat-o până la data sesizării instanței.Consideră decizia de pensie 294557/30.09.2015 emisă de CJP Dolj nelegală având în vedere principiul contributivi tații impus de legea asigurărilor sociale, dar și decizia nr 19/2011 și decizia nr 19/2012, ambele pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, care a statuat asupra nașterii veniturilor obținute în acord global stabilind că acestea reprezintă elemente salariale ce trebuie avute în vedere la o eventuală recalculare a drepturilor de pensie, bineînțeles cu verificarea și a îndeplinirii celorlalte condiții legale.Prin aceste decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a confirmat că neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul a contestației la asigurările sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivi tații având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuției de asigurări sociale) și crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior şi ulterior intrării în vigoare a Lg 19/2000, OUG nr 4/2005 fiind emisă în considerarea atingerii scopului fundamental al înlăturării inechităților dintre peroanele pensionate sub imperiul Legii 3/1977, în raport cu cele pensionate sub imperiul legii noi, Legea nr 19/2000, în ceea ce privește cuantumul acestor drepturi.Concluzia Înaltei Curți de Casație și Justiție se reflectă în următoarele : principalul element obiectiv apt să conducă la o justă și legală stabilire  și reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurări sociale de stat îl reprezintă contribuțiile de asigurări sociale plătite, astfel că la stabilirea și reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate în calcul toate sporurile și alte venituri de natură salarială pentru care angajatorul/angajatul a plătit contribuția pentru asigurări sociale de stat.Faptul că deciziile menționate fac analiza textelor de lege în materie până la momentul intrării în vigoare a Legii 263/2010 nu le înlătură de la aplicabilitatea în cauză cu condiția să se facă dovada plății acestor contribuții.Curtea Constituțională a României în considerentele deciziei 874/25.06.2010 publicată în MO al României nr 433/28.06.2010 a acordat relevanță următoarelor aspecte : " Scopul pensiei este acela de a compensa în perioada pasivă a vieții persoanei asigurate contribuțiile vărsate de către acesta la bugetul asigurărilor sociale de stat în temeiul principiului contributivitații și de a asigura mijloacele de subzistență a celor care au dobândit acest drept în condițiile legii( perioadă contributivă, vârstă de pensionare, etc).Astfel, statul are obligația pozitivă de a lua toate măsurile necesare realizării acestei finalități și de a se obține de la orice  comportament de natură a limita dreptul la asigurări sociale....Cuantumul pensiei stabilit potrivit principiului contributivitații se constituie într-un drept câștigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic şi-a câștigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivitații.Pentru a dovedi contestația a depus la dosar copii de pe următoarele înscrisuri : delegație avocațială cu chitanță pentru onorariu, adeverința 413/23.03.2015, decizia de pensie 294557/30.09.2015, contestația la decizia de pensie și dovada expedierii acesteia.In drept şi-a întemeiat cererea pe dispozițiile legilor enunțate în acțiune.Intimata CJP Dolj a depus întimpinare prin care a solicitat respingerea contestației.A invocat excepțiile inadmisibilității şi prematurităţii pe considerentul că au fost încălcate prevederile art 149 şi 151 din legea 263/2010, excepții la care a renunțat să le mai susțină înainte de dezbateri.Pe fondul cauzei se susține că această contestație nu este întemeiată, întrucât veniturile din adeverința 413/23.03.2015 eliberată de ICSITPML SA Craiova nu pot fi valorificate, deoarece nu au făcut parte din baza de calcul a drepturilor de pensie.

Decizia nr 19/2011 a ICCJ nu poate constitui temei legal pentru următoarele motive :- există o lege specială – Legea 263/2010 – care reglementează expres dreptul la pensie și condițiile de calculare și recalculare a acestuia,- este dată în soluționarea și cu referire la prevederile Legii 19/2000, OUG 4/2005 și Legea 57/1974 în condițiile în care acestea sunt abrogate,- conform art 174 din Legea 263/2010 litigiile care se referă la drepturi de asigurări sociale se vor judeca potrivit legii în baza căreia a fost stabilit dreptul,- se aplică numai cauzelor aflate pe rolul instanțelor de la data pronunțării, nu și pentru litigiile declanșate în baza legii noi.Recursul în interesul legii nu se pot opune cu autoritate de lucru judecat legilor promulgate ulterior pronunțării acestuia, iar instanțele trebuie să se conformeze interpretării numai pentru litigiile nesoluționate înainte de intrarea în vigoare a Legii 263/2010.

Actele normative de salarizare – Decretul 196/1977 pentru stabilirea unor măsuri ce decurg din desființarea impozitului pentru retribuțiile individuale, Decretul 188/1977 care a menținut retribuția tarifară și HG 1/1991 -  stabilește salariile tarifare și indemnizațiile de conducere brute corespunzătoare sumelor nete iar sunt înscrise în carnetul de muncă al salariaților  începând cu 1.01.1991, iar el constituie baza de calcul a pensiilor. De asemenea, art 165 din legea 263/2010 :Art. 165 (1) La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel:a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977;b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991;c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.(2) La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.(3) Sporul de vechime care se utilizează la stabilirea punctajelor lunare este următorul:a) perioada 1 martie 1970-1 septembrie 1983:- 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani;- 5% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani;- 7% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 ani;- 10% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani;

b) perioada 1 septembrie 1983-1 aprilie 1992:- 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 3-5 ani;- 6% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani;- 9% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani;- 12% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 ani;- 15% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani.(4) Pentru perioadele de după 1 aprilie 1992, sporul de vechime utilizat la stabilirea punctajelor lunare este cel înscris în carnetul de muncă sau în alte acte doveditoare.(5) Salariile medii şi minime pe economie, brute sau nete, după caz, pentru fiecare an, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt prevăzute în anexele nr. 7 şi 8.

(6) Pentru perioadele anterioare anului 1938, precum şi pentru perioada cuprinsă între 1939-1946 inclusiv, la stabilirea punctajului lunar se utilizează salariul mediu corespunzător anului 1938.(7) Pentru perioadele anterioare anului 1949 se utilizează salariul minim corespunzător anului 1949.

(8) Art 127 alin (1) din HG 257/2011 prevede că " Sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea şi/sau recalcularea drepturilor de pensie potrivit prevederilor art 165 alin (2) din lege, sunt cele prevăzute în anexa nr 15".Sporuri cu caracter permanent – HG 257/2011 pct V sunt considerate : sporul de vechime, sporul pentru lucru în subteran, precum şi pentru lucru pe platformele marine, foraj și extracție, indemnizație de zbor, sporul pentru condiții grele de muncă, sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal de lucru, sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare, alte sporuri cu caracter permanent prevăzute de legislația specifică fiecărui domeniu de activitate sau prevăzute în contractele colective și individuale  de muncă cu mențiunea că acestea se utilizează la determinarea punctajului mediu anual atât în perioadele anterioare, cât și ulterioare datei de 1 aprilie 1992, data intrării în vigoare a prevederilor Legii 49/1992.Adeverințele privind sporurile cu caracter permanent în forma prevăzută de art 127 din HG 257/2011 se vor prezenta numai în situația în care acestea nu sunt înregistrate în carnetul de muncă.Intimata CJP Dolj face mențiunea că nu sunt luate în calcul la stabilirea drepturilor de pensie, conform legislației anterioare de 1 aprilie 2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale, participarea la beneficii a oamenilor muncii din unități economice, recompense cu caracter limitat acordate personalului din unele sectoare de activitate, premiile anuale și premiile acordate, în cursul anului pentru realizările deosebite, diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare. Detașare și transfer, drepturile de autor, drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale în cazul desfacerii contractului de muncă, al treisprezecelea salariu, forme de retribuire prin " plata cu ora" sau " orele suplimentare", sporul acordat personalului didactic care îndrumă practica psihopedagogică indemnizația de muncă nenormată, compensațiile acordate conform decretelor 46/1982, 240/1982, alte sporuri cu caracter permanent.Caracterul permanent este dat de lege, iar aplicarea principiului contributivitații impune luarea în calcul a sporurilor și veniturilor suplimentare utilizate la determinarea punctajelor medii anuale pentru perioadele anterioare Legii nr 18/2000, în măsura în care acestea au făcut parte din baza de calcul al pensiilor, au fost înregistrate în carnetul de muncă, sau rezultă din adeverință, conform legislației în vigoare, și s-a plătit contribuție de asigurări sociale.Consideră că decizia 294557/30.09.2015 a fost emisă cu respectarea prevederilor legale în vigoare.In drept, şi-a întemeiat cererea pe dispozițiile art 205 cod pr civilă, Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii.La solicitarea instanței Comisia Centrală de Contestații de pe lingă CNPP a comunicat hotărârea 16298/4.07.2016, iar contestatorul LV a depus precizare la contestația inițială prin care a cerut anularea ei cu introducerea în cauză a acesteia în calitate de intimată.

Motivele contestației au fost aceleași ca și cele susținute în acțiunea inițială.Intimata CNPP – Comisia Centrală de Contestații a depus completare la întimpinare cu mențiunea că din cuprinsul deciziilor 19/2011 şi 12/2012 pronunțate de ICCJ în recurs în interesul legii formele de retribuire obținute în acord global prevăzute de art 12 alin 1 lit a) din legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr 57/1974 vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut și, pentru acestea, s-au plătit contribuția de asigurări sociale. Contribuia de asigurări sociale de stat a fost instituită prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr 4161/1953, iar ulterior prin Decretul 389/1972, iar aceasta se aplică asupra câștigului brut realizat de salariați.

Deciziile nr 19/2011 și 12/2012 ale Înaltei Curți de Casație şi Justiție au în vedere interpretarea și aplicarea unitară a legii de către instanțele judecătorești și nu este un act normativ modificator al legislației în vigoare, opozabil caselor teritoriale de pensii în activitatea specifică de stabilire/ recalculare/ modificare a drepturilor de pensie.In drept, şi-au întemeiat cererea pe dispozițiile art 205 cod pr civilă şi Legii 263/2010.Din analiza actelor existente la dosar instanța constată următoarele :Prin cererea nr 28456/1.07.2015 contestatorul LV a solicitat intimatei CJP Dolj, recalcularea drepturilor de pensie stabilite prin decizia nr 294557/20.09.2012 cu valorificarea veniturilor reprezentând acord global" conform adeverinței nr 413/23.03.2015 eliberată de ICSITPML SA Craiova.Intimata CJP Dolj i-a respins cererea prin decizia 294557/30.09.2015 cu motivarea că sporul nu constituie spor cu caracter permanent conform anexei nr 15 la Normele de aplicare a prevederilor Legii 263/2010 aprobate prin HG 257/2011 şi nu a făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001.Împotriva acestei decizii contestatorul LV a formulat contestație, contestație care i-a fost respinsă prin hotărârea 16298/4.07.2016 a Comisiei Centrale de Contestații de pe lângă Casa Națională de Pensii Publice pe considerentul că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, iar potrivit vechiului și noului cod de pr civilă, deciziile date în recurs în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție nu au efecte asupra hotărârilor judecătorești examinate şi nici cu privire la situația părților din aceste procese; dezlegarea dată problemelor de drept judecate fiind obligatorii pentru instanțe de la data publicării în Monitorul oficial al României.Aceste decizii nu pot fi considerate acte normative de modificare a legislației și nu sunt opozabile caselor teritoriale de pensii în activitatea specifică de stabilire / recalculare/modificare a drepturilor de pensie.Instanța consideră întemeiată contestația formulată și precizată pentru următoarele :Contestatorul LV a fost salariatul ICSITPML SA Craiova în funcția de proiectant principal gradul II, iar în perioada 1975 – 1991 a beneficiat de forma de retribuire prevăzute de Legea 57/1974.Veniturile dobândite în această perioadă au fost înscrise în adeverința 413/23.03.2015 eliberată de ICSITPML SA Craiova au avut caracter permanent, iar pentru el, angajatorul a calculat, reținut și virat procentul legal reprezentând contribuția de asigurări sociale.Având în vedere că în situația în care sporurile cu caracter permanent nu sunt înregistrate în carnetul de muncă, dovada o face cu adeverințe eliberate în acest sens, conform prevederilor de la pct VI din anexa 3 din HG 257/2011.Conform art 8,9 şi 117 din Legea 57/1974 şi art 4 şi 5 din legea 2/1993 cu privire la principiile de bază ale perfecționării sistemului de retribuire a muncii și de repartiție a veniturilor oamenilor muncii care reglementa lucrul în acord global și instituția formă de retribuire în acord global, veniturile realizate prin munca în acord global nu aveau natura unor sporuri a reprezenta însăși forma de retribuire.Dispozițiile Legii 3/1977- art 10 – prevedeau că baza de calcul al pensiei o constituie retribuția tarifară, text modificat prin legea 49/1992, prin care baza de calcul a fost extinsă în sensul că la stabilirea drepturilor de pensie erau avute în vedere salariul de bază și o serie de sporuri și indemnizații care nu intraseră anterior în această bază.Legea nr 19/2000 a dus la crearea unui sistem de asigurări sociale de tip nou și anume că orice element salarial efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul și/sau angajatorul ( în funcție de reglementarea în vigoare /au/a achitat statului contribuții de asigurări sociale trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei.Prin OUG nr 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat au fost înlăturate inechitabile dintre Legea 19/2000 şi 3/1977.OUG nr 4/2005 la pct. I- V din anexă, a enumerat sporurile, indemnizațiile și orice alte venituri suplimentare care trebuie avute în vedere la determinarea punctajului mediu anual, însă nu privește și formele de retribuire în acord sau cu bucata în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale.Înalta Curte de Casație și Justiție prin deciziile nr 19/2011 pronunțată în recurs în interesul legii a statuat că această dispoziție normativă poate să fie înlăturată pe considerentul că intră în contradicție atât cu prevederile anterioare din OUG 4/2005, cît şi cu Legea 19/2000, în condițiile în care s-a încălcat principiul ierarhiei actelor normative. Legea 19/2000, fiind Legea cadru, iar OUG 4/2005 fiind dată în aplicarea acestei legi, astfel încât se încalcă principiul fundamental al contributivitații, cu neluarea în calcul a tuturor formelor de retribuire a muncii, anterior datei de 1 aprilie 2001.Constatând aplicarea principiului contributivitații instanța supremă nu creează norme noi juridice, ci aplică o normă juridică existentă cu valoare de principiu, unor situații particulare, în care este lipsit de relevanță juridică caracterul variabil şi temporar al unor venituri, câtă vreme au fost reținute sume pentru contribuții la fondul de pensii.Această competentă de soluționare a instanțelor judecătorești a fost în opinia Curții Constituționale conform deciziei 736/24.10.2006 stabilită prin respingerea excepției de neconstituționalitate a mențiunilor de la punctul VI din anexa la OUG 4/2005 nu exclude " de  plano" posibilitatea valorificării veniturilor enumerate exhaustiv în acest act normativ, ci prevede că aplicabilitatea la cazul concret a acestor prevederi legale se stabilește de instanță.Obținerea unor venituri suplimentare pentru munca în acord, îndeplinirea de către angajator a obligației de plată a contribuției de asigurări sociale la sistemul public de pensii, includerea acestor drepturi salariale suplimentare în salariul de bază brut, alimentarea bugetului asigurărilor sociale cu contribuții de asigurări sociale plătite de angajator – deschide calea valorificării drepturilor, astfel încât formele de retribuire obținute în acord global prevăzute de art 12 alin 1 lit a) din legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr. 57/1974, vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut și, pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public.Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice cu modificările şi completările ulterioare stabilește în art 107 alin (3) că : " Pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia".Art 165 alin (1) din legea 263/2010 menționează :(1) La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, in conformitate cu modul de înscriere a acestora in carnetul de munca, astfel: a) salariile brute, pana la data de 1 iulie 1977; b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 pana la data de 1 ianuarie 1991; c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.

De asemenea, HG 257/2011 – Normele de aplicare a prevederilor Legii 263/2010 în art 127 alin (1) statuează că " sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea şi/sau la calcularea drepturilor de pensie, potrivit prevederilor art 165 alin (2) din lege, sunt cele prevăzute în anexa nr 15 la norme".Fiind soluționată problema veniturilor în acord global prin decizia nr 19/2011 în recurs în interesul legii de Înalta Curte de Casație şi Justiție aceasta a devenit obligatorie pentru instanță de la publicarea ei în Monitorul oficial conform art 3307 din vechiul cod de pr civilă şu 517 din NCPC.In aceste condiții instanța înlătură apărările formulate de intimatele Casa Națională de Pensii Publice – Comisia Centrală de Contestații şi Casa Județeană de Pensii Dolj cu privire la împrejurarea că problema dezlegată nu constituie act normativ de modificare a legii pensiilor și nici nu este opozabilă caselor de pensii în activitatea de stabilire sau recalculare a pensiilor, deoarece aceste decizii sunt obligatorii până în momentul când sunt înlocuite cu actele care să schimbe modul de interpretare a dispozițiilor legale.Pentru aceste considerente, tribunalul va admite contestația precizată, va anula decizia de pensie nr 294557/30.09.2015 emisă de Casa Județeană de Pensii Dolj și Hotărârea 16298/4.07.2016 a Comisiei Centrale de Contestații de pe lângă Casa Națională de Pensii publice.Intimata Casa Județeană de Pensii Dolj va fi obligată să-i emită o nouă decizie de pensie cu valorificarea adeverinței 413/23.03.2015 eliberată de ICSITPML SA Craiova cu consecința plății drepturilor recalculate de la data de 1.04.2015.Fiind în culpă procesuală, intimatele vor fi obligate către contestator la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat. Opinia asistenților judiciari este conformă cu hotărârea şi considerentele prezente.

Domenii speta

Spete similare