Contestaţie la executare – în situaţia în care nu există o notificare a cesiunii de creanţă dintre cedent şi cesionar către debitorul cedat, cesionarul nu are calitatea de creditor al debitorului cu privire la creanţa urmărită.

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 30.01.2017, sub nr. ,,,,,,, contestatoarea S.B. a solicitat, în contradictoriu cu intimata S.L.M. prin A.P.S. , anularea executării silite efectuate în dosarul de executare nr. …. aflat pe rolul BEJA CV şi MAD, întoarcerea executării şi obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, contestatoarea a arătat, în esenţă, că intimata nu are calitatea de creditor întrucât nu i-a fost comunicată cesiunea de creanţă .

A mai arătat contestatoarea că contractele de credit şi contractele de garanţie reală mobiliară îşi păstrează caracterul de titlu executoriu atât timp cât o parte este o instituţie bancară şi a invocat excepţia lipsei calităţii de reprezentant a A.P.S. faţă de creditoarea S.L.M. pentru nerespectarea prevederilor art.84 alin.1 din C.proc.civ..

În drept au fost invocate prevederile art.712 C.proc.civ.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 800+300 lei conform art.10 alin.2 şi 4 din OUG 802013 (fila 81).

Prin adresa din data de 10.02.2017, BEJA CV şi MAD a înaintat copii certificate de pe înscrisurile dosarului de executare nr…...

Intimata,legal citată, nu a depus întâmpinare.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt,

La data de 29.01.2016, creditoarea S.L.M. a formulat, prin A.P.S. cererea de executare silită împotriva debitoarei S.B. solicitând punerea în executare a contractului de credit nr.5 834 încheiată între debitoare şi B.(fila 34).

Prin contractul de cesiune de creanţe nr.14/27.06.2012 (filele 61-71) B. a cesionat creanţa deţinută împotriva debitoarei către A.R.D. SRL.

Prin contractul de cesiune de creanţă nr.1/26.07.2012 (filele 50-56) A.R.D. SRL a cesionat creanţa deţinută împotriva debitoarei către S.L.M.

La data de 11.02.2016 s-a depus la BEJA CV şi MAD notificarea de cesiune de creanţă emisă de BRD prin care debitoarea era informată cu privire la cesionarea creanţei deţinute împotriva sa către A.R.D. SRL (fila 37) şi a fost comunicată debitoarei la data de 15.02.2016 (fila 38).

La data de 29.02.2016 Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a încuviinţat executarea silită împotriva debitoarei (fila 29).

Din cuprinsul dosarului de executare silită nu au rezultat sume de bani poprite de către executorul judecătoresc.

În drept,

Conform art.712 alin.1 C.proc.civ. Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. De asemenea, se poate face contestaţie la executare şi în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condiţiile legii.

În ceea ce priveşte primul motiv de contestaţie referitor la faptul că contractele de credit şi contractele de garanţie reală mobiliară îşi păstrează caracterul de titlu executoriu atât timp cât o parte este o instituţie bancară instanţa constată că acestei probleme de drept Înalta Curte i-a dat dezlegare prin Decizia 3/2014 pronunţată de completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept care deşi a respins sesizarea ca inadmisibilă a reţinut că modificarea părţilor originare ale actului juridic care constituie titlu executoriu nu afectează substanţa titlului executoriu, poziţia cesionarului fiind aceea a unui veritabil succesor cu titlu particular, care preia, astfel, toate drepturile pe care cedentul le avea în legătură cu creanţa.

În raport de considerentul Curţii de Casaţie instanţa va respinge acest motiv de contestaţie ca neîntemeiat.

Celelalte două motive de contestaţie vizează calitatea de creditor cesionarei S.L.M. şi calitatea  de reprezentant a A.P.S.

Din situaţia de fapt expusă de instanţă se constată că nu există o notificare a debitorului cedat din partea cedentului A.R.D. SRL către debitoare, singura notificare efectuată în cauză este cea din data de 15.02.2016, ulterioară formulării cererii de executare silită şi care priveşte cesiunea de creanţă dintre BRD şi A.R.D. SRL

Conform art.1578 alin.1 lit.b C.civ. Debitorul este ţinut să plătească cesionarului din momentul în care: primeşte o comunicare scrisă a cesiunii, pe suport hârtie sau în format electronic, în care se arată identitatea cesionarului, se identifică în mod rezonabil creanţa cedată şi se solicită debitorului să plătească cesionarului. În cazul unei cesiuni parţiale, trebuie indicată şi întinderea cesiunii.

Potrivit art.1578 alin.2 C.civ. Înainte de acceptare sau de primirea comunicării, debitorul nu se poate libera decât plătind cedentului. 

Conform art.645 alin.1 C.proc.civ. Sunt părţi în procedura de executare silită creditorul şi debitorul. 

Conform art.664 alin.1 C.proc.civ. Executarea silită poate porni numai la cererea creditorului, dacă prin lege nu se prevede altfel.

Raportul juridic execuţional se naşte între creditorul care deţine o creanţă certă, lichidă şi exigiblă constată printr-un titlu executoriu şi debitorul obligaţiei raportului de drept substanţial.

Din dispoziţiile precitate instanţa reţine că, în absenţa notificării cesiunii de creanţă către debitorul cedat art.1578 alin.2 C.civ. acesta nu poate efectua plata decât cedentului ceea ce presupune în mod necesar că între cesionar şi debitorul nu se nasc raporturi juridice directe. Consecinţa celor expuse este că nici cesionarul nu poate solicita debitorului plata atât timp cât acesta nu se poate libera decât plătind cedentului.

În prezenta cauză nu există o notificare a cesiunii de creanţă dintre A.R.D. SRL şi S.L.M. către debitoare astfel că S.L.M. nu are calitatea de creditor al debitoarei cu privire la creanţa urmărită.

Instanţa apreciază acest motiv de contestaţie întemeiat şi va dispune anularea executării silite pentru acest considerent.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii de reprezentant al A.P.S. faţă de creditoarea S.L.M. instanţa reţine următoarele:

Judecata şi executarea silită nu reprezintă decât două forme, faze ale aceleiaşi instituţii - acţiunea civilă, astfel încât păşind de la o formă sau fază la cealaltă, nu se iese din câmpul dreptului la acţiune. Dacă acest aspect rezultă cu evidenţă în ceea ce presupune executarea unei hotărâri judecătoreşit, în acest sens existând o vastă jurisprudenţă CEDO, nu mai puţin adevărat este că se subsumează ideii de acţiune civilă şi punerea în executare a a unui alt titlu executoriu.

Executarea silită se înfăţişează ca o activitate complexă, cu caracter mixt, în care distingem o latură jurisdicţională, reprezentată prin activitatea instanţei de executare şi o latură adminis-trativă, preponderentă, constând în activitatea execuţională a executorului judecătoresc.

Conform art.664 alin.2 C.proc.civ. Cererea de executare silită se depune, personal sau prin reprezentant legal ori convenţional, la biroul executorului judecătoresc competent ori se transmite acestuia prin poştă, curier, telefax, poştă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului şi confirmarea primirii cererii de executare cu toate documentele justificative.

Pornind de la considerentele expuse cu privire la faptul că executarea silită este o fază a procesului civil parte a acţiunii civile instanţa constată că, în cartea a V-a din Codul de procedură civilă nu există norme speciale cu privire la reprezentarea părţilor în faza executării silite în consecinţă devin incidente dispoziţiile art.2 alin.1 şi 2 din C.proc.civ. potrivit cărora Dispoziţiile prezentului cod constituie procedura de drept comun în materie civilă. De asemenea, dispoziţiile prezentului cod se aplică şi în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziţii contrare.

În raport de considerentele anterior expuse instanţa constată că părţile, în faza executării silite, vor putea fi reprezentate în temeiul art.80-89 C.proc.civ.

Cu privire la formularea cererii de executare de către societatea comercială A.P.S. pentru creditoarea S.L.M. instanţa constată incidenţa dispoziţiilor art.84 alin.1 C.proc.civ. astfel cum au fost interpretate de către Înalta Curte completul privind dezlegarea chestiunilor de drept respectiv în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată şi reprezentarea convenţională a persoanei juridice în faţa instanţelor de judecată nu se pot face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă.

Instanţa constată că cererea de executare silită a fost formulată de către o persoană care nu poate angaja în mod legal voinţa creditorului, astfel că instanţa apreciază întemeiat şi acest motiv de contestaţia ce atrage nulitatea executării silite.

În temeiul art.45 alin.1 lit.f din OUG 80/2013 dispune restituirea  taxei judiciare de timbru în cuantum de 800 lei către contestatoare după rămânerea definitivă.

În temeiul art. 720 alin. 4 C.pr.civ., prezenta hotărâre se va comunica, din oficiu, BEJA CV şi MAD, după rămânerea definitivă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte contestaţia formulată de contestatoarea S.G.  formulată în contradictoriu cu intimata S.L.M.

Anulează executarea silită efectuată în dosarul de executare nr…… al BEJA CV şi MAD.

Executorie.

Respinge cererea de întoarcere a executării silite ca neîntemeiată.

În temeiul art.45 alin.1 lit.f din OUG 80/2013 dispune restituirea  taxei judiciare de timbru în cuantum de 800 lei către contestatoare după rămânerea definitivă.

În temeiul art. 720 alin. 4 C.pr.civ., prezenta hotărâre se va comunica, din oficiu, BEJA CV şi MAD, după rămânerea definitivă.

Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 22.05.2017.

PREŞEDINTE,GREFIER,

Domenii speta

Spete similare