Acţiune având ca obiect acţiune în răspundere delictuală

Prin  acţiunea înregistrată la această instanţă la data de 23.05.2019, sub nr. 0000/259/2019, reclamanţii D.D.S. şi D.I.I. au chemat în judecată pe pârâta B.M., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să dispună obligarea pârâtei la plata de daune morale în cuantum de 30 000 lei pentru ambii reclamanţi, precum şi obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat că sunt vecini cu pârâta  B.M., care în repetate rânduri le-a adus jigniri , injurii şi în permanenţă  caută motive de ceartă, aceştia locuind in casă cu D. I. si D. I. — părintii sotului reclamantei de care au grija , deoarece sunt persoane în vârstă şi dat  fiind cuvintele jignitoare şi injuriile care le-au fost adresate au formulat plângeri la politie în urma cărora pârâta fie şi-a luat angajamentul în scris că nu va mai săvârşi  fapte antisociale împotriva lor — adresa nr. 743016/25.05.2018fie a fost sancţionată contravenţional — adresa nr. 907006/05.03.2019.

Astfel:

- în luna mai 2018, reclamantul a fost nevoit să formuleze o sesizare la politie, dat fiind că pârâta  i-a strigat ” măi prostule n-ai auzit că nevastă-ta mă înjură”, în conditiile în care reclamanta era în casă în acel moment.

Totodată, pârâta i-a adresat şi jigniri în public: ”nu eşti in stare de nimic, măi, prostule de ce ai luat-o pe asta de nevastă.....” fapt ce a provocat indignarea cetăţenilor din comună, de fată la cele întâmplate asistând şi B.D..

-de altfel, pârâta  a denigrat-o pe reclamantă în faţa cetăţenilor din comună, în condiţiile în care striga în gura mare că D. . — reclamanta - îşi bate socri când sotul ei este la serviciu , desi în urma verificărilor efectuate de către reprezentanţii Directiei Geneale de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Colceag s-a constatat, conform adresei nr. 3168/ 27.06.2018, că reclamanta se ocupă de îngrijirea, igiena, curăţenia şi aplicarea tratamentelor prescrise de medici persoanei cu handicap D. I. —soacra reclamantei.

Mai arată reclamanţii faptul că, deşi, pârâta şi-a  luat angajamentul în anul 2018 că va avea un comportament civilizat faţă de reclamanti, conform adresei nr. 743016/ 25.05.2018, la niciun an de zile, respectiv în anul 2019 , aceasta s-a luat de ei, adresându-le injurii , sens în care precizează:

 -în data de 27.02.2019 , pârâta a reproşat reclamantei că intră în curtea sa căţelul şi din acest motiv nu poate să-si pună gradină, fiind porţiuni între cele doua proprietăţi  delimitate printr-un gard mai uzat , ceea ce a făcut ca într-adevar căţelul să patrundă pe proprietatea pârâtei.

 -deşi, reclamanta i-a spus că va reface gardul dintre proprietati , pârâta i-a spus ” taci din gura fă panaramă” dupa care a continuat în sensul în care i-a spus că ” ştie toata lumea din sat că trăieste cu B. ( I.I.) şi a spart multe căsnicii” că îi ştie toata viaţa”.

Si, inclusiv de faţă cu reclamantul a insultat-o pe reclamantă, în sensul în care i-a spus că anterior căsătoriei ,mergea pe şoseaua Câmpina ca o persoană de moravuri usoare.”

În atare situatie, reclamanta a formulat plângere la politie , ocazie cu care atât reclamanta , cât şi pârâta  au mers şi au dat declaraţii reclamanta fiind sanctionată pentru nesupravegherea câinelui şi pârâta conform disp.legii 61/1991.

 Astfel, dat fiind aceste jigniri, injurii ale pârâtei, relaţia reclamanţilor are de suferit, reclamantei fiindu-i ruşine să mai iasă din casă, deoarece pe la colturi se vorbeste că şi-ar fi înşelat sotul.

Analizand conditiile răspunderii civile delictuale pentru pârâtă, reclamanţii consideră că , în temeiul art. 1357 Cod civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită  cu vinovatie, este obligat să îl repare iar autorul prejudiciului raspunde pentru cea mai usoară culpă.

 Faţă de acest text de lege, reclamanţii apreciază că  pentru antrenarea răspunderii, este necesar să se fi comis o faptă ilicită, să se fi cauzat un prejudiciu, prejudiciul să fie urmarea faptei ilicite (să existe legatură de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu) iar fapta să fie comisă cu vinovăţie,  fie că este vorba despre intenţie, fie că este vorba despre culpă, şi chiar de-ar fi culpă în forma ei cea mai usoară.

 In cauza de faţă, asa cum a aratat mai sus, pârâta s-a adresat reclamanţilor cu expresiile , prost” , panaramă, curvă", ceea ce constituie în sine, o faptă ilicită.

Pentru retinerea unei asemenea concluzii, urmează a se avea în vedere că demnitatea umană este o valoare protejată de Constituţia României, chiar prin art. 1 alin. (3), si art. 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamental, şi ca expresiile folosite de pârâtă au fost de natură să lezeze demnitatea reclamantilor.

Este adevărat, totusi, dincolo de aceste elemente, ca pârâtei trebuie să îi  fie respectată libertatea de exprimare, însă atitudinea sa faţă de reclamanţi a depăsit în cauză limitele admisibile ale libertăţii de exprimare, pe de o parte deoarece prin exercitarea dreptului la exprimare liberă nu se poate aduce atingere demnităţii altuia, iar pe de alta parte deoarece scopul pârâtei nu a fost acela de a transmite o informaţie de interes public sau de a-şi exprima o opinie, ci acela de a-i jigni pe reclamanţi, fără vreun motiv rezonabil.

In contextul în care a existat un asemenea scop, cert că fapta pârâtei a fost comisă cu vinovăţie.

Referitor la existenta unui prejudiciu, reclamanţii menţionează că  expresiile folosite de pârâtă  au fost de natură să intimideze, să denigreze, să creeze o stare de angoasă, de nelinişte şi o senzaţie de inferioritate, fiind prin urmare cauzatoare de prejudicii, cel putin morale.

Ca atare, reclamanţii apreciază că sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale în persoana pârâtei, pentru motivele indicate mai sus şi obligarea pârâtei la plata sumei de 30.000 lei pentru repararea integrală a prejudiciului suferit de reclamanţi este unul rezonabil.

Solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată. Cu cheltuieli de judecata.

In drept, reclamanţii au invocat disp. art. 1357 C.civ., art. 194 C.pr.civ., art. 453 C.pr.civ.

Solicită  încuviinţarea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei şi proba testimonială cu martorii: O. M., domiciliata în com. C., sat P. — R., nr. 85, jud. Prahova, P. M., domiciliat în com. C., sat P. — R., nr. 171, jud. Prahova.

Anexează alăturat:

-acte de stare civila reclamant —Cl, certificat de naştere şi certificat de căsătorie;

-adresele emise de Postul de Poliţie C..

-plângerile formulate de reclamanţi;

 -procesul verbal de sancţionare din data de 04.03.2019;

-raportul semestrial de activitate întocmit de asistentul personal;

-adresă înaintată de Primăria comunei C.;

-delegaţie avocaţială.

Prin rezoluţia din data de 28.06.2019 s-a dispus comunicarea cererii de chemare în judecată către pârâtă cu menţiunea de a depune întâmpinare în 25 de zile.

La data de 18.07.2019 pârâta a depus la dosar întâmpinare – cerere reconvenţională prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiata a actiunii depusă in cauză de reclamanti ;admiterea prezentei Cereri Reconventionale şi obligarea reclamantilor, in solidar, la plata către reclamantă de daune morale în cuantum de 30.000 lei. Cu cheltuieli de judecată.

 În motivare, pârâta  arată că, prin actiunea introductivă au solicitat obligarea subsemnatei la plata de daune morale in cuantum de 30.000 lei pentru ambii reclamanti.

Precizează ca reclamantii sunt vecini cu aceasta, sunt fosti prieteni şi în mod nereal, în actiunea introductivaă au precizat că în mod repetat le-ar fi adus jigniri, cautând motive de ceartă.

In realitate, solicită să se ia act că reclamantii sunt cei care au o atitudine recalcitrantă la adresa acesteia, aducându-le repetate jigniri, cautând motive de ceartă, adresându-se organelor de politie de cele mai multe ori în mod nejustificat.

Mai arată pârâta, că reclamantii sunt persoane violente verbal şi conflictuale, fiind vecini cu aceasta, dumnealor ascultă ce se vorbeşte în curtea acesteia şi intervine în discutiile purtate cu membrii familiei sale, violându-i intimitatea personală. De câte ori reclamantii încearcă să o  provoace, este  în imposibilitate să aibă o discuţie amiabilă cu acestia, deoarece devin recalcitranţi având o atitudine necuviincioasă atât  fata de ea cât şi faţă de comunitate, reclamanta D. I. I. dându-şi pantalonii jos în faţa mai multor localnici.

Precizează că motivul discuţiilor contradictorii l-a reprezentat o hazna pe care reclamantii au ridicat-o fără autorizaţie, fapt ce a determinat-o să se  adreseze Primariei , Garzii de Mediu , conform Adresei nr. 2544/16.05.2018 , adresă în care aceasta  alături  de alţi vecini, a adus la cunostiinţa Primăriei faptul că reclamantii au ridicat o fosă din tuburi de fântână  neizolată, aproape de o fântână cu apă potabilă, rezidurile din fosă înfiltrându-se în pânza freatică.

In aceeasi adresa, a precizat că reclamantii i-au adus injurii, aceleasi mentiuni, precum şi cele legate de ridicarea fosei septice fiind inserate si in Adresa nr. 1035/09.09.2018 înregistrată la Garda Natională de Mediu.

Un alt motiv de discutie a fost si Adresa înaintată de pârâtă şi înregistrata la Primaria C. sub nr. 318/15.06.2017 prin care a adus la cunostinta Primariei că reclamantii au plantati salcâmi aflaţi la mai putin de 0,5 m de gard, foarte înalti şi groşi, iar acestia sunt necurăţaţi  de o lungă perioadă de timp, umbrindu-i proprietatea.

Pârta solicită să se înlăture  ca nereale sustinerile privind adresarea de injurii către reclamanti, acestia înjurandu-i si adresandu-le cuvinte jignitoare în repetate rânduri, întelegând să se laude în sat că îşi vor ridica doua camere, îşi  vor plati şcoala de soferi şi datoria de la magazin cu banii pe care îi vor obtine prin prezenta cerere de chemare în judecată, sustinând ca ”o să-şi vândă şi  chiloţii din fund şi o să plătesc

De asemenea, arată că  organele de urmarire penală, respectiv agentii din cadrul Sectiei de Politie C. refuză să înregistreze plângerile promovate de aceasta , atunci când înţelege să se  adreseze acestora, în timp ce reclamantilor le sunt scrise de către agenţii de poliţie plângerile, şeful de post fiind prieten, respectiv fost coleg de şcoală cu reclamantul D. D. S., astfel cum acesta se laudă în tot satul.

Solicită să se ia act că  agenţii de politie întocmesc procesele verbale în care pârâta este  sanctionată, fără a se menţiona prezenţa vreunui martor, fără a se efectua vreo cercetare penală pentru a se confirma sau infirma cele sesizate de reclamanti.

Părâta aduce la cunoştinţă faptul că  reclamantii sunt în conflict cu diverşi localnici, mai mult, au avut dosare penale pe rol, furând tableta unei minore din localitate şi învăţaţi  fiind de organele de politie au achitat în rate c./val. acestei tablete pentru a fi exonerati de tragerea la răspunderea penală. Reclamanta este cea care îi adresează jigniri in public, o  denigrează în faţa cetăţenilor din comună, o  numeşte  ”păduchioasă, panaramă, proasta lumii, că nu este în  stare să se ducă la un serviciu", iar pe sotul său îl  face ”molâu”, îi spune că e ”prost ca mama si tatăl sau", în timp ce pe soacra sa B. D. o face ”chioară, ochelaristă, proasta ţării, cea mai proastă femeie din lume".

Mai arată că în data de 27.02.2019, aceasta a  fost la serviciu, fiind schimbul 2, fiind nereale sustinerile reclamantei că i-ar fi adresat reproşuri, în sensul că intră căţelul acesteia în curtea sa. In realitate, pe data de 25.02.2019, soacra sa i-a  spus reclamantei să îşi ia  găinile şi câinele  din curtea lor, deoarece le aduc grave prejudicii.

De asemenea, pe data de 27.02.2019, dimineaţa, soţul său  i-a spus reclamantei despre prejudiciile pe care i le aduce câinele şi găinile sale şi la un interval de 2 ore când a intrat în curtea lor cu un tractor, lăsând  porţile deschise a intrat şi câinele reclamantilor.  In acest moment tot reclamantii au început să facă scandal şi să-i  jignească, reclamanta încercând să îşi  de-a pantalonii jos pentru a arata zonele intime, fapt ce il va dovedi cu mentiunile cuprinse in plângerea înregistrată la organele de politie.

De altfel, prin procesul verbal seria PPHY nr.043577/04.03.2019 reclamanta a fost sanctionată contravenţional pentru faptul că a lăsat fără supraveghere câinele care a intrat în curtea pârâtei , prezentând pericol pentru persoana sa. Sunt nereale menţiunile reclamanţilor din cererea de chemare in judecată cu privire la jignirile în public sau că aceasta ar fi  denigrat-o pe reclamantă spunând că ”îşi bate socrii , când sotul ei este la serviciu", toate aceste menţiuni fiind de natură a induce in eroare instanţa de judecată, creionând o falsă imagine asupra persoanei pârâtei.

Pârâta menţionează că reclamantii sunt cei care le aduc prejudicii şi injurii atât direct cât si indirect, în sensul că în luna septembrie 2018, când îi  un lucrător la renovarea casei, reclamantul cunoscându-l pe acest lucrător l-a sunat cu intenţia de a-l chema în curtea sa să îl ajute la diverse lucrări. Lucrătorul respectiv a refuzat şi în acest moment reclamantul a început să-i înjure,  adresându-ne grave jigniri, pârâta auzind aceste injurii, deoarece lucrătorul din curtea lor şi-a dat telefonul pe speaker.

Precizează că şi ea a depus plângeri la Postul de Poliţie C., sens în care s-a adresat acestora pentru a-i elibera copii ale plângerilor respective, însă agentii de politie au refuzat eliberarea acestor înscrisuri, precizând că le vor înainta doar la dosarul cauzei în situaţia în care instanţa de judecată le va solicita aceasta.

Astfel, date fiind aceste jigniri si injurii ale reclamantilor , pârâtei îi este insuflată o stare de ruşine faţă de vecini , deoarece in realitate este  o persoană liniştită, paşnică fără a avea conflicte cu alte persoane.

Consideră că sunt îndeplinite conditiile răspunderii civile delictuale pentru reclamanţi şi în temeiul art. 1357 C.civ. consideră că aceştia îi crează un prejudiciu printr-o faptă ilicită savârsită cu vinovatie, prejudiciu pe care este obligat să îl repare, iar autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai usoară culpă.

Consideră că  reclamantii comit fapta de a le adresa injurii în public cu vinovăţie , în cauza de faţă astfel cum a precizat reclamanta numind-o  ”păduchioasa, panaramă, proasta lumii, că nu este în  stare să se ducă  la un serviciu", ceea ce constituie in sine o fapta ilicită.

Consideră că atitudinea reclamantilor faţă de pârâtă a depăşit în  cauză limitele admisibile ale libertăţii de exprimare, scopul acestor jigniri, fără un motiv rezonabil fiind acela de a o denigra in faţa vecinilor şi cetăţenilor comunei.

Cu privire la existenta unui prejudiciu, precizează ca expresiile folosite de reclamanti sunt de natura sa o intimideze, denigreze, îi creaza o stare de disconfort, sa creeze o stare tensionata chiar si in propria-i familie.

Astfel, apreciază că  sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale în persoana reclamantilor faţă de mentiunile anterioare şi solicită obligarea în solidar a acestora la plata către pârâtă  a sumei de 30.000 lei pentru repararea integrală a prejudiciului creat.

Faţă  de cele mentionate, solicită respingerea actiunii ca neîntemeiata şi admiterea în totalitate a Cererii Reconventionale a cărei titulară este.

În drept, pârâta a invocat  art. 205 si urm. C.pr.civ., art. 1357 c.civ., 194 C.pr.civ., 453 C.pr.civ.

Solicită încuviinţarea urmatoarelor probe: înscrisuri, sens in care solicită emiterea unei Adrese către Postul de Politie al Com. C., pentru a înainta la dosar copii ale plângerilor penale depuse de aceasta împotriva reclamanţilor ; procesele verbale întocmite ca urmare a plângerilor mentionate ; precum si solutiile dispuse în cauza; interogatoriul reclamantilor; 2 martori, respectiv S.V.G. - domiciliat in com. C., sat C. de Jos, str. Principala nr. 1411, jud. Prahova si C.D. M., domiciliat în com. C., sat C. de Sus nr. 35, jud. Prahova.

Solicită de asemenea respingerea audierii martorilor propusi de reclamanti, O. M. si P.M., aceste persoane fiind in relaţii de duşmănie cu pârâta, fiind persoane care îi ajută zilnic pe reclamanti la treburile casnice, declaratiile acestora fiind părtinitoare.

Anexează alătgurat :

-Adresa nr. 3 1 8/15.06.2017 înregistrată la Primaria Colceag;

-Adresa nr. 1035/09.09.2018 înaintată la Garda de Mediu ;

-Răspunsul Directiei de Sanatate Publica către Garda de Mediu cu nr. 18666/12.06.2018•,

-Adresa nr. 2544/16.05.2018 înregistrată la Primaria Colceag ; - Planse fotografice;

-Raspunsul IPJ Prahova ca urmare a plângerii nr. 743016/01.05.2018; - C.I. Barbu Maria;

-taxa judiciara de timbru 100 lei. - împuternicire avocatială .

Prin rezoluţia din 28.07.2011 s-a fixat primul termen de judecată la data de 24.09.2019 şi s-a dispus comunicarea întâmpinării şi cererii reconvenţionale către reclamanţi, cu menţiunea de a depune răspuns în 10 zile.

 La data de 05.08.2019, reclamanţii au depus întâmpinare şi răspuns la întâmpinare, prin care au arătat că:

Prin cererea reconventională formulată de pârâtă se solicită obligarea reclamantilor la plata sumei de 30 000 lei cu titlu de daune morale, pe considerentul că de fapt reclamanţii le-ar aduce injurii atât direct , cât si indirect.

Astfel, pârâta prin cele expuse în întâmpinare încearcă să îi  denigreze pe reclamanti, mentionand o serie de  situatii care fie nu s-au întâmplat aşa cum sunt relatate, fie li s-a dat o altă interpretare, tocmai cu scopul ca cererea reclamantilor sa fie respinsa si , în atare situţtie, chiar dacă se respinge si cererea reconventională, pârâta  tot ar câştiga, dat fiind că nu ar mai avea de platit nicio suma reclamantilor cu titlu de daune.

Ca atare, în cele ce urmează prezintă situaţiile la care face referire pârâta şi conform cărora ar fi fost insultată:

-în legatură cu haznaua şi fosa septica, pârâta le-a făcut reclamantilor sesizare, însă în  urma verificărilor realizate de organele de control s-a constatat că lucrarile sunt în regulă.

Ca atare, cele învederate de pârâtă  privitor la execuţia fără autorizaţie a unei haznale sunt contrazise de verificările organelor de control si e greu de crezut că reclamantii ar avea o atitudine recalcitrantă, atâta timp cât pârâta este cea care face sesizări împotriva lor.

De altfel, tot pârâta a fost cea care a făcut sesizare la Primărie pentru curăţarea salcâmilor ,însă reclamanţii s-au conformat celor învederate de Primărie, ceea ce face ca de fapt pârâta să-i şicaneze pe reclamanti .

-sustinerea cum că reclamantilor le-ar fi scrise plângerile de organele de politie, însă plângerile sale nu sunt înregistrate reprezintă o susţinere total nefondată, atâta timp cât reclamantii de fiecare data când au formulat sesizari la Politie le-au redactat singuri , mentionând în cuprinsul acestora ceea ce s-a întâmplat în realitate .

De altfel, pârâta în situaţia în care i-ar fi fost refuzată înregistrarea unei plângerii , afirmatie gravă la adresa organelor de politie, avea posibilitatea să o transmită prin alte mijloace sau să facă sesizări la organele superioare.

Totodată, afirmatia acesteia, în sensul că şeful de post ar fi prieten cu reclamantul , fiind colegi de scoală , este nereală.

De fapt, pârâta prin cele învederate în cuprinsul întâmpinării — cererii reconvenţionale induce în eroare instanta, atâta timp cât reclamanta nu numai că nu i-a adresat cuvinte jignitoare, ci reclamanta evită să iasă din casă , deoarece, conform celor arătate în cererea de chemare în judecată , pe la colţuri se vorbeşte că şi-ar fi înşelat soţul.

Cu privire la aspectele legate de căţel , situatia reală a fost prezentată de către reclamanti în cuprinsul cererii de chemare în judecată.

Referitor la existenţa unor dosare penale pe rol din cauza unor conflicte cu vecinii,  specifică că nu există un asemenea conflict şi nici nu a fost furata vreo tabletă , ci în urma cu 3-4 ani copilul reclamantilor s-a jucat cu P. A. — o fetiţă a unor vecini, cei doi minori jucându-se cu o tableta ce a iscat anumite discutii.

Totodata, nici incidentul legat de renovarea casei nu a avut loc  reclamantul având doar o discuţie cu dl. C. , cel care lucra la casa pârâtei , spunându-i la acea vreme că ar avea şi el de făcut câte ceva la casă, însă a fost refuzat de dl. C. , drept pentru care alte discuţii nu au mai avut loc între aceştia.

In consecinţă, apreciază că  sustinerile pârâtei sunt nereale , scopul fiind doar acela de a denatura adevărul cu consecinţa respingerii actiunii reclamantilor, pentru a nu plăti despăgubiri pentru faptele sale, deşi aceasta a fost sanctionată de către organele de politie pentru injuriile aduse reclamantilor , luându-şi chiar si angajamentul că nu va mai săvârşi fapte de natura antisocială faţă de reclamanti.

In consecinta, solicită respingerea cererii reconvenţionale si admiterea cererii de chemare in judecată .

La termenul de la data de 24.09.2019, instanţa a încuviinţat pentru reclamanţi prob a cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei şi proba testimonială cu 2 martori O.M. şi P. M., iar pentru pârâtă proba cu înscriasuri, interogatoriul reclamanţilor şi proba testimonială ui 2 martori Ş.V.G. şi C.D.M..

La termenul din 22.01.2020, s-au luat interogatorii părţilor, a fost audiat  martorul reclamanţilor O.M. şi martorul pârâtei Ş.V.G. şi a dispus înlocuirea martorului reclamanţilor O. M. şi a martorului pârâtei C. D.M..

La termenul de la data de 30.04.2020, instanţa  a dispus suspendarea de drept a cauzei potrivit art. 42 alin.1 din Decretul nr. 195/16.03.2020 al Preşedintelui României şi al art. IV din Hotărârea nr. 8/18.03.2020 a Colegiului de conducere al Curţii de Apel Ploieşti.

 La termenul din data de 10.07.2020 a fost audiat martorul reclamanţilor N.V. şi martorul pârâtei N. V. şi instanţa a rămas în pronunţare.

 Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine în fapt, următoarele:

Conform art. 1349 Cod civil Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.

Iar alin 2 prevede că Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.

În afara existenţei unei fapte ilicite, pentru a putea angaja răspunderea delictuală pentru fapta proprie, aşa cum este reglementată în art. 1349 coroborat cu art. 1357-1371 din noul Cod civil, mai este necesară şi producerea unei pagube victimei

Esenţa răspunderii civile delictuale constă în existenţa unui prejudiciu, cauzat prin încălcarea drepturilor subiective sau a unor interese legitime ale unei persoane, condiţii obiective în lipsa cărora nu se poate stabili obligaţia de reparare ce se naşte în sarcina persoanei responsabile O definiţie legală a prejudiciului nu a fost formulată explicit în Codul civil din 1864, sarcina fiind preluată de doctrină. Nici în noul Cod civil nu se dă o definiţie legală prejudiciului, dar aceasta se poate deduce din analiza textelor care reglementează răspunderea civilă delictuală în ansamblu şi în mod deosebit cele cuprinse în art. 1381-1395 din noul Cod civil, privind „Repararea prejudiciului în cazul răspunderi delictuale”. Astfel, în alin. 1 al art. 1349 din noul Cod civil, care reglementează obligaţia generală a oricărei persoane de a nu vătăma sau prejudicia o altă persoană, se dispune că orice atingere adusă drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane atrage, pentru cel vinovat, răspunderea pentru toate prejudiciile cauzate, fiind obligat la repararea integrală acestora.

Conţinutul articolului citat dezvăluie faptul că, autorii noului Cod civil au preluat definiţia  formulată în literatura juridică tradiţională, potrivit căreia prejudiciul, paguba, nu reprezintă altceva decât acele „efecte negative patrimoniale … şi morale pe care le încearcă o persoană ca urmare, fie a conduitei ilicite a altei persoane, fie a unei fapte omeneşti, a unui animal, a unui lucru sau a unui eveniment care înlătură răspunderea delictuală a agentului” [6]. Recent, prejudiciul a fost definit ca reprezentând „rezultatele dăunătoare, de natură patrimonială sau morală, consecinţe ale încălcării sau vătămării drepturilor şi intereselor legitime ale unei persoane” [7]. Prejudiciul a mai fost definit, în doctrină, ca fiind un „element esenţial al răspunderii delictuale” şi care „constă în rezultatul, în efectul negativ suferit de o anumită persoană, ca urmare a faptei ilicite săvârşită de o altă persoană, ori ca urmare a acţiunii unui animal sau lucru aflat sub paza juridică a altei persoane” [8]. În literatura de specialitate s-a formulat ideea potrivit căreia „prejudiciul este cel mai important element al răspunderii civile”, „piatra unghiulară a întregii construcţii juridice”, fiind o condiţie esenţială şi necesară a acesteia, „prejudiciul este nu numai condiţia răspunderii reparatorii, ci şi măsura ei, în sensul că ea se angajează doar în limita prejudiciului injust cauzat” .

De reţinut că termenii de prejudiciu, pagubă şi daună sunt sinonimi, un astfel de sens regăsindu-se atât în literatura de specialitate, cât şi în practica judiciară. Constituie prejudiciu, în sensul celor de mai sus, distrugerea sau degradarea unui bun, vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii unei persoane; simple interese de fapt care nu sunt recunoscute de legiuitor ca fiind drepturi subiective civile, etc.

Demn de reţinut este contribuţia adusă de practica judiciară, anterioară apariţiei noului Cod civil,  în sensul obligării autorului prejudiciului de a plăti despăgubiri, chiar şi în unele situaţii în care pierderea suferită era consacrată încălcării unui simplu interes, care nu alcătuia un drept subiectiv .

În doctrina contemporană, prejudiciile sunt clasificate în: prejudicii patrimoniale, prejudicii corporale şi prejudicii sau daune morale.

Prejudiciile patrimoniale sunt cele care au o valoare economică şi pot fi evaluate în bani şi care rezultă din încălcarea drepturilor şi intereselor economice.

Prejudiciile corporale sunt cele cauzate prin încălcarea drepturilor personale nepatrimoniale, cum ar fi dreptul la viaţă, dreptul la sănătate, dreptul la integritate corporală şi, în general, acele drepturi care definesc personalitatea persoanei fizice. 

Prejudiciile morale sau daunele morale sunt cele cauzate prin atingerile aduse personalităţii afective sau sociale a unei persoane, cum ar fi moartea unei rude apropiate, atingerile aduse vieţii private  sau intime, atentatele la onoarea, demnitatea şi cinstea victimei, etc. Din conţinutul art. 1381-1395,  rezultă că această clasificare a fost agreată şi de autorii noului Cod civil, în tratarea instituţiei privind repararea prejudiciului în cazul răspunderii delictuale. În vederea stabilirii întinderii prejudiciului, se va ţine seama şi de cheltuielile pe care creditorul le-a făcut, desigur, într-o limită rezonabilă, pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. În acest sens art. 1534 alin. 2 din noul Cod civil prevede că, debitorul nu va datora despăgubiri pentru prejudiciile pe care creditorul le-ar fi putut evita cu o minimă diligenţă.

Din ansamblul probelor administrate în cauză reiese că cele două părţi au o relaţie tensionată ce se caracterizează prin certuri frecvente caracterizate prin atingerea onoarei părţii adverse de ambii participanţi.

Astfel întrucât din audierea martorilor a reieşit că ambele părţi prin comportamentul lor au adresat injurii părţii adverse cauzând astfel un prejudiciu onoarei fiecărui participant va obliga ambele părţi să plătească  suma de 10000 de lei părţii adverse în vederea reparării prejudiciului moral adus.

Conform cu originalul,

Anonimizată de către

Grefier Manolache Daniela

Domenii speta

Spete similare