Fond. Litigii profesioniştii. Ordonanţă de plată. Admisibilitate.

Sentinţă civilă 19 din 03.02.2017


Cuprins pe materii: Fond. Litigii profesioniştii. Ordonanţă de plată. Admisibilitate.

art.1014 CPC ş.u.

 

Instanţa de fond a reţinut că deşi debitoarea contestă caracterul cert al creanţei, invocând livrarea de către creditoare a unor produse cu vicii ascunse, ceea ce echivalează cu invocarea excepţiei de neexecutare a contractului, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 1014 alin. Din Codul de procedură civilă, creanţa creditorului fiind certă, lichidă, exigibilă.

Secţia a II-a Civilă, sentinţa civilă nr. 19 din 3 februarie 2017

 Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Galaţi la data de 14.10.2016, creditoarea SC R.E.G. SRL, în contradictoriu cu debitoarea SC A.W. SRL, a solicitat emiterea unei ordonanțe de plată prin care să fie somată debitoarea să achite suma de 290.727,36 lei, reprezentând contravaloare facturi fiscale şi plata penalităților de întârziere calculate de la data scadenței facturilor și până la data plății.

Prin sentinţa civilă nr. 8669 din 7 decembrie 2016, Judecătoria Galaţi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Galaţi.

Prin sentinţa civilă nr. 19 din 3 februarie 2017, a fost admisă cererea formulată de către reclamanta S.C. R.E.G. SRL, în contradictoriu cu pârâta S.C. A.W. SRL.

A fost  obligată debitoarea la plata către creditoare, în termen de 30 de zile de la data comunicării, a sumei de 290.727,36 lei, reprezentând contravaloarea facturilor fiscale nr. 001/05.03.2016 (scadentă la data de 14.05.2016), nr. 002/22.03.2016 (scadentă la data de 31.05.2016), şi nr. 003/04.04.2016 (scadentă la data de 13.06.2016), precum şi la plata penalităților în cuantum de 0,02% pe zi de întârziere, calculate pentru fiecare factură în parte de la data scadenţei şi până la plata efectivă.

A fost admisă în parte cererea privind cheltuielile de judecată şi, în baza art. 453 C.pr.civ., obligă debitoarea la plata către creditoare a sumei de 200 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată (taxă judiciară de timbru). 

În urma analizării înscrisurilor de la dosar, s-a constatat că între părţi s-a desfăşurat o relaţie civilă profesională, constând în vânzarea de către creditoarea SC R.E.G. SRL către debitoarea SC A.W. SRL, a mai multor loturi de capace cu filet din polietilenă, potrivit contractului de furnizare nr. 7014/23.02.2016.

Ce contestă debitoarea este caracterul cert al creanţei, invocând livrarea de către creditoare a unor produse cu vicii ascunse, ceea ce echivalează cu invocarea excepţiei de neexecutare a contractului însă, debitoarea nu reuşeşte să dovedească în prezentul litigiu existenţa viciilor invocate, ascunse sau aparente, deoarece, deşi a invocat în întâmpinare aceste aspecte, nu prezintă reclamaţii din partea partenerilor comerciali referitoare la calitatea capacelor; Debitoarea nu prezintă decât o adresă ce emană de la debitoare adresată creditoarei şi câteva e-mailuri trimise de debitoare creditoarei, toate după expirarea celor 30 de zile în care trebuia să facă recepţia calitativă a mărfurilor, potrivit contractului părţilor, acte insuficiente pentru dovedirea celor invocate în întâmpinare.

Suma solicitată, reprezentând contravaloarea mărfurilor livrate de creditoare debitoarei, reprezintă o creaţă certă, lichidă şi exigibilă, ce trebuia achitată la scadenţă, în cauză fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1014 C.pr.civ., creditoarea având împotriva debitoarei o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, conform art. 663 C.pr.civ., iar obligaţia debitoarei de plată rezultând dintr-un contract civil, însuşit de părţi.

De asemenea, instanţa constată că au fost respectate şi condiţiile stabilite de art. 1015 C.pr.civ..

Obligaţia de plată a penalităţilor este, de asemenea prevăzută în contract, acesta prevăzând şi cuantumul/procentul penalităţilor, la art. 4.1.

Întrucât debitoarea a pierdut procesul, conform art. 453 C.pr.civ., instanţa a obligat-o pe aceasta la plata sumei de 200 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, respectiv taxă judiciară de timbru. Referitor la onorariul avocaţial solicitat de creditoare, acesta nu poate fi acordat, întrucât chitanţa depusă în copie de avocat la ultimul termen de judecată nu face referire la numărul de dosar pentru care creditoarea a achitat avocatului suma de 4.450 lei, ci face referire doar la o factură. Factura nu este depusă la dosar pentru a se verifica dacă aceste cheltuieli sunt aferente prezentului dosar, deci instanţa apreciază că nu au fost dovedite în cauză cheltuieli de judecată constând în onorariul de avocat solicitat.