Desfiinţare cu trimitere. Lipsa cercetării judecătoreşti. Consecinţe.

Decizie 78 din 16.09.2008


CURTEA DE APEL ORADEA

SECŢIA PENALĂ ŞI PENTRU CAUZE CU MINORI

Desfiinţare cu trimitere. Lipsa cercetării judecătoreşti. Consecinţe.

Numai printr-o cercetare judecătorească completă, cu respectarea principiilor care guvernează faza de judecată şi după administrarea oricăror alte probe a căror administrare apare necesară pentru stabilirea adevărului, instanţa, motivat, poate pronunţa o hotărâre cu privire la faptele şi vinovăţia persoanelor trimise în judecată.

 Decizia penală nr.78/A/16.09.2008

(dosar nr.4115/83/2007)

Prin sentinţa penală nr.141 din 31 martie 2008 pronunţată de Tribunalul Satu Mare, în baza art.2 al.1 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.74 lit.a. Cod penal şi art.76 lit.a. Cod penal  a fost condamnat inculpatul F. R., pentru săvârşirea infracţiunii de vânzare de droguri de risc fără drept la o pedeapsă de  2 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit a.teza a-II-a şi b. Cod penal pe o durată de 1an.

În baza art.26 Cod penal rap.la art.2 al.1 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal şi a art. 74 lit.a Cod penal şi a art.76 lit.a. Cod penal a fost condamnat acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la vânzare de droguri de risc fără drept,la o pedeapsă de 2 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a.teza a- II-a şi b. Cod penal pe o durată de 1 an .

În baza art.34 lit.b. Cod penal raportat la art.33 lit.a. Cod penal s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a.teza a-II-a şi b Cod penal.

În baza art.71 Cod penal i s-a interzis inculpatului pe durata executării pedepsei drepturile prevăzute de art.64 lit.a.teza a-II-a şi b Cod penal.

În baza art.3 al.1 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.74 lit.a. şi 76 lit.a Cod penal a fost condamnat inculpatul R. A. I., pentru săvârşirea infracţiunii de introducere în ţară de droguri de risc fără drept, la o pedeapsă de 4 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a.teza a-II-a şi b Cod penal pe o durată de 1 an .

În baza art.4 al.1 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.74 lit.a. şi a art.76 lit.a Cod penal a fost condamnat acelaşi inculpat, pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de droguri de risc fără drept în vederea consumului propriu, la o pedeapsă de  500 lei amendă penală.

În baza art.2 al.1 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41 al.2 C.pen. şi art.74 lit.a Cod penal, art.76 lit.a Cod penal  a fost condamnat acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de vânzare de droguri de risc fără drept, la o pedeapsă de  2 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a. teza a-II-a şi b Cod penal pe o durată de 1 an.

În baza art.34 lit.a Cod penal şi art.33 lit.a Cod penal şi art.35 al.1 Cod penal s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de  4 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a-II-a şi b Cod penal.

În baza art.71 Cod penal i s-a interzis inculpatului pe durata executării pedepsei drepturile prevăzute de art. 64 lit.a teza a-II-a şi b Cod penal.

În baza art.17 al.1 din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea cantităţii de 1 gram canabis, cumpărată de la inculpatul F. R. şi a cantităţii de 2,8 grame haşiş cumpărată de la inculpatul R. A. I., cantităţi consumate în analiza de laborator.

În baza art.191 al.1 Cod procedură penală  au fost obligaţi inculpaţii la plata sumei de 600 lei fiecare,cheltuieli judiciare către stat.

 Pentru a pronunţa astfel, tribunalul a reţinut că, în cursul lunii ianuarie 2006, inculpatul F. R. a deţinut fără drept şi a comercializat fără drept droguri de risc (cannabis). Astfel, în data de 03.01.2006, în jurul orei 22,00, inculpatul F. R. a vândut colaboratorului cu nume de cod Sile, autorizat prin autorizaţia nr.004/2006 a DIICOT - Serviciul Teritorial Oradea, în incinta localului Eurobar din Satu Mare, l gr. de cannabis, care a fost supusă analizelor de laborator.

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr.261004 din 09.01.2006, a rezultat că în proba examinată, constituită din 1,0 grame fragmente vegetale mărunţite s-a pus în evidenţă Tertrahidrocannabinol (THC), substanţă psihotropă, biosintetizată de planta Cannabis sativa. Cannabis, face parte din Tabelul anexă nr.III din Legea nr. 143/2000.

Fapta inculpatului  F. R. de a deţine şi comercializa fără drept cannabis întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de deţinere şi vânzare de droguri de risc fără drept, prev.de art. 2 alin. 1 din L. 143/2000.

În cursul lunii ianuarie 2006, inculpatul R. A. I.,  întorcându-se din Portugalia a introdus în România, fără drept, haşiş. O parte din droguri le-a consumat, iar o parte a vândut prin intermediul inculpatului F. R.

Astfel, în data de 13 ianuarie 2006, colaboratorul autorizat sub numele de cod „Ştefan" (conform autorizaţiei 0012/2006 emisă de DIICOT - Serviciul teritorial Oradea) s-a întâlnit cu inculpatul F. R. la clubul de noapte „Select" din municipiul Satu Mare, unde se afla şi inculpatul R. A. I. pe care inculpatul F. R. i l-a prezentat colaboratorului, spunându-i că acesta îi va da haşiş, deoarece el personal nu mai are „marfă" întrucât intenţionează să părăsească ţara pentru o perioadă.

Colaboratorul autorizat sub numele de cod „Ş." împreună cu inculpatul F. R. au rămas în parcarea situată în faţa clubului „Select" iar învinuitul R. A. I. a intrat în scara blocului cu nr.C.51 situat pe Drumul Careiului, unde domiciliază de unde s-a întors după aprox.10 min. şi a vândut colaboratorului o cantitate de substanţă de culoare maro despre care a spus că este haşiş, primind de la colaborator suma de 100 RON. Tot cu acel prilej i-a dat colaboratorului nr.de telefon fix 0261746953 pentru viitoarele tranzacţii.

Cantitatea de substanţă vândută de inculpatul R. A. I. în data de 13 ianuarie 2006 colaboratorului „Ş." a fost supusă analizelor de laborator, din raportul de constatare tehnico ştiinţifică nr.261018 din 17 ianuarie 2006, rezultând că aceasta era constituită din 1,2 grame Rezină de Cannabis (haşiş) şi că în proba analizată s-a pus în evidenţă tetrahidrocanabinol (THC) substanţă psihopată, biosintetizată de planta Cannabis sativa. Rezină, face parte din Tabelul anexă nr.III din Legea nr. 143/2000.

În data de 23 ianuarie 2006, colaboratorul autorizat sub numele de cod „Ştefan" s-a întâlnit din nou cu inculpatul F. R. pentru a cumpăra droguri, împreună l-au căutat pe inculpatul R. A. pe care l-au întâlnit la un bar din cartierul Micro 15 de unde s-au deplasat împreună în parcarea din faţa clubului Select.

În acel loc inculpatul F. R., colaboratorul „Ş." şi un tânăr neidentificat cu porecla B. pe care l-au întâlnit acolo au rămas să-l aştepte pe învinuitul R. A. care după scurt timp s-a întors şi a vândut atât colaboratorului pentru suma de 100 RON o cantitate de haşiş cât şi tânărului cu porecla B., o cantitate de haşiş pentru o sumă care nu s-a putut stabili.

Cantitatea de haşiş vândută de la inculpatul R. A. în data de 23 ianuarie 2006 colaboratorului autorizat, a fost supusă analizelor de laborator, din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr.261033/26.01.2006, rezultând că acesta avea greutate de l, 6 grame fiind Rezină de Cannabis, în proba de litigiu s-a pus în evidenţă tetrahidrocannabinol (THC) substanţă psihotropă, biosintetizată de planta Cannabis sativa. Rezină de cannabis face parte din Tabelul anexă nr.III din Legea nr.143/2000.

Inculpatul R. A. I. a recunoscut faptul că în cursul lunii ianuarie 2006 a cumpărat, în timp ce se afla în Portugalia, o cantitate de haşiş, pe care a introdus-o fără drept în România, declarând ca a consumat-o fumând în mai multe rânduri singur la locuinţa sa şi că într-o singură împrejurare a fumat împreună cu un tânăr B., o ţigară cu haşiş, dar nu a recunoscut faptul că ar fi vândut haşiş, vreunei persoane.

Inculpatul F. R. nu a putut fi audiat, fiind plecat din ţară, urmare citării sale în vederea audierii s-a prezentat mama acestuia, numita F. F. care a precizat faptul că fiul său este plecat în Anglia şi nu ştie când se va întoarce.

În timpul cercetării judecătoreşti, instanţa a dispus Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalului Satu Mare întocmirea referatelor de evaluare pentru cei doi inculpaţi, la dosarul cauzei depunându-se referatul de evaluare în ceea ce-l priveşte pe inculpatul R. A. I., învederându-se instanţei că în ceea ce-l priveşte pe inculpatul F. R. nu s-au putut identifica sursele care să asigure referenţilor informaţiile necesare întocmirii referatului.

Conform adresei acestui serviciu depusă la dosarul cauzei la fila 44, inculpatul a părăsit ţara, mama împreună cu fraţii acestuia sunt de asemenea plecaţi în străinătate. Datorită faptului că acesta înainte de finalizarea studiilor liceale a plecat în străinătate, sursele contactate nu au putut oferi alte informaţii legate de preocupările şi comportamentul acestui inculpat.

Instanţa a reţinut că, fapta inculpatului F. R. de a-l pune pe colaboratorul autorizat sub numele de cod „Ş.” în legătură cu inculpatul R. A. I. pentru a cumpăra droguri, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la infracţiunea de vânzare de droguri de risc fără drept, prev.şi ped.de art.26 Cod penal rap.la art.2 al.1 din Legea 143/2000, cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal.

De asemenea, fapta inculpatului F. R. de a vinde colaboratorului cu nume de cod „S” 1 gr.de canabis în incinta localului Euro Bar din Satu Mare, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de vânzare de droguri de risc fără drept, prev.de art.2 al.1 din Legea 143/2000.

Instanţa a constatat că cele două infracţiuni au fost săvârşite în condiţiile concursului de infracţiuni, prev.de art.33 lit.a Cod penal.

Fapta inculpatului R. A. I. de a introduce în ţară, fără drept droguri de risc, în cursul lunii ianuarie 2006, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev.de art.3 al.1 din Legea 143/2000.

Fapta aceluiaşi inculpat de a deţine fără drept droguri de risc în vederea consumului propriu, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev.de art.4 al.1 din Legea 143/2000.

Fapta aceluiaşi inculpat de a vinde în data de 13.01.2006 şi în data de 23.01.2006, colaboratorului autorizat 1,2 gr.şi respectiv 1,6 gr.haşiş în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev.de art.2 al.1 din Legea 143/2000, cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal.

Aceste fapte au fost săvârşite în condiţiile concursului de infracţiuni fiind aplicabile prevederile art.33 lit.a Cod penal.

Pentru aceste fapte, instanţa i-a aplicat inculpatului F. R. o pedeapsă rezultantă de 2 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a teza II şi lit.b Cod penal  pe o durată de 1 an, iar în ceea ce-l priveşte pe inculpatul R. A. I. i-a aplicat o pedeapsă rezultantă de 4 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza II şi lit.b Cod penal pe o durată de 1 an.

La individualizarea judiciară a pedepsei, instanţa a avut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de legea specială ;  gradul de pericol social al faptelor săvârşite ; persoana celor doi inculpaţi (aşa cum instanţa le-a reţinut din cuprinsul referatului de evaluare în ceea ce-l priveşte pe inculpatul R. A. I., precum şi din informaţiile oferite de Serviciul de Probaţiune în ceea ce-l priveşte pe inculpatul F. R.); împrejurările în care faptele au fost săvârşite ( cantităţile mici de droguri pe care aceştia le-au introdus în ţară, deţinut, vândut) ; circumstanţele atenuante pe care instanţa le-a reţinut celor doi inculpaţi, aflaţi amândoi la primul contact cu legea penală.

În baza art.17 al.1 din Legea 143/2000 instanţa a dispus confiscarea cantităţii de 1 gr.canabis, cumpărată de la inculpatul F. R. şi a cantităţii de 2,8 gr.haşiş cumpărată de la inculpatul R. A. I., cantităţi consumate în analiza de laborator.

În baza art.191 al.1 Cod procedură penală inculpaţii au fost obligaţi la plata sumei de 600 lei,fiecare, cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei hotărâri, în termenul prevăzut de lege au declarat apel inculpaţii F. R. şi R. A. I. solicitând instanţei desfiinţarea ei ca fiind nelegală. În motivarea apelurilor inculpaţii au arătat că nu se fac vinovaţi de săvârşirea faptelor reţinute în sarcina lor prin rechizitoriu. S-a considerat că se impune achitarea lor în temeiul dispoziţiilor art.11 pct.2 lit.b raportat la art.10 lit.a Cod procedură penală.

Curtea, examinând hotărârea atât prin prisma motivelor invocate cât şi din oficiu, în conformitate cu dispoziţiile art.370 şi următoarele Cod procedură penală, a constatat că ambele apeluri sunt fondate dar pentru alte motive decât cele invocate de către apelanţi şi pe cale de consecinţă a admis apelurile declarate de inculpaţii F.R. şi R.A.I., a desfiinţat hotărârea atacată şi a dispus rejudecarea cauzei de către aceiaşi instanţă, ţinând cont de considerentele prezentei decizii.

Urmărirea penală, fază nepublică a procesului penal, are drept scop, potrivit dispoziţiilor art.200 Cod procedură penală, strângerea probelor necesare cu privire la existenţa infracţiunilor, la identificarea făptuitorilor şi la stabilirea răspunderii acestora, pentru a se constata dacă este cazul sau nu să se dispună trimiterea în judecată.

Probele astfel strânse, pe baza cărora a fost sesizată instanţa prin rechizitoriu, pentru a constitui temeiul pronunţării unei hotărâri judecătoreşti, trebuie verificat în cursul cercetării judecătoreşti, prin administrarea în mod nemijlocit, oral, în condiţii de contradictorialitate, în acord cu dispoziţiile art.287, art.288, art.289 şi următoarele Cod procedură penală.

Numai după efectuarea unei asemenea verificări, printr-o cercetare judecătorească completă, cu respectarea principiilor care guvernează faza de judecată şi după administrarea oricăror alte probe a căror administrare apare necesară pentru stabilirea adevărului, instanţa, motivat, poate pronunţa o hotărâre cu privire la faptele şi vinovăţia persoanelor trimise în judecată. 

În prezenta cauză, în lipsa cercetării judecătoreşti nu se poate stabili vinovăţia inculpaţilor.

Aparent, în apel, respectând principiul devoluţiunii, o astfel de lipsă ar putea fi suplinită.

S-a considerat nelegal un asemenea demers ce ar aduce o atingere gravă a dreptului la apărare al inculpaţilor şi la încălcarea unui grad de jurisdicţie.