Drept civil. Servitute de trecere

Deliberând asupra apelului declarat împotriva sentinţei civile nr. … din … pronunţată de Judecătoria ... în dosarul nr. …, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. … din … Judecătoria ... a respins ca nefondată acţiunea civilă având ca obiect stabilire servitute de trecere, formulată de reclamanta ... ... în contradictoriu cu pârâţii ... … şi ... ... şi a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru soluţionarea cauzei, instanţa de fond a reţinut fără echivoc că suprafaţa de 1480 mp proprietatea reclamantei nu constituie loc înfundat, atâta timp cât se învecinează pe două laturi, respectiv la est şi la sud, cu două dintre străzile satului ... – str. ... la est şi strada ... la sud.

Această împrejurare, respectiv că terenul menţionat are acces la drumul public pe două laturi, este recunoscut de însăşi reclamantă.

În consecinţă, în baza dispoziţiilor art. 617 Cod civil, instanţa de fond a respins acţiunea reclamantei, ca nefondată.

Faţă de necesitatea respectării principiului disponibilităţii, instanţa de fond a luat act că pârâţii nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Reclamanta ... ... a declarat apel împotriva sentinţei civile, pe care o consideră netemeinică şi nelegală pentru următoarele considerente:

- instanţa de fond a soluţionat cauza cu ignorarea tuturor probelor administrate, din care rezultă că singura cale de acces este aceea cerută prin acţiune şi că nu poate fi amenajată o altă cale pe o latură a terenului pentru care expertul a constatat o diferenţă de nivel între 1,26 m şi 1,86 m;

- calea de acces pretinsă a fost şi este şi în prezent singurul drum pe care poate ajunge la terenul său în suprafaţă de 1480 m.p., iar refuzul pârâţilor de a-i permite accesul face imposibilă folosinţa terenului;

- accesul spre teren nu se poate realiza nici din strada ..., deoarece acesta este obturat de casa construită în anul 1935 şi alte construcţii fixe;

- nu a beneficiat de o judecată imparţială, deoarece judecătorul care a soluţionat fondul este coleg cu un alt judecător care este nepot prin alianţă cu pârâtul ... ..., iar un fost judecător, în prezent avocat, care a funcţionat în cadrul aceleiaşi instanţe, este prieten cu pârâtul ... … şi a soluţionat un litigiu în materia fondului funciar în care acesta a fost parte.

- suprafaţa de 284 m.p. înscrisă în titlul de proprietate nr. ... a aparţinut părinţilor săi, astfel că a fost inclusă greşit în acest titlu de proprietate prin sentinţa civilă nr. ... pronunţată de Judecătoria ... în dosarul nr. ..., cauza fiind soluţionată de judecătorul care a funcţionat la Judecătoria ... şi care este prieten cu pârâtul ... ….

Pentru aceste motive, solicită desfiinţarea hotărârii apelate şi stabilirea unei căi de acces pe terenul pârâţilor spre terenul său în suprafaţă de 1480 m.p.

Solicită proba constând în cercetare la faţa locului.

În extinderea motivelor de apel reclamanta arată că hotărârea instanţei de fond cuprinde o motivare scurtă şi lapidară, în care s-au consemnat greşit susţinerile sale conform cărora ar avea acces spre teren pe două laturi ale acestuia. Dimpotrivă, a arătat că nu există acces spre teren pe nici una din laturi, această stare de fapt fiind constatată de şi cu prilejul efectuării cercetării la faţa locului.

În continuare, arată că suprafaţa de 284 m.p. pentru care s-a eliberat titlul de proprietate în favoarea pârâţilor a aparţinut părinţilor săi şi că în mod greşit acest teren a fost restituit pârâţilor, că pârâţii nu folosesc acest teren, astfel că instituirea unei căi de trecere nu le-ar cauza prejudicii mari şi invocă prevederile art. 617 Cod civil şi art. 619 Cod civil.

Reclamanta solicită cheltuieli de judecată.

În drept, sunt invocate prevederile art. 470 şi următ. Cod de procedură civilă.

În dovedire, înţelege să utilizeze proba cu martori, proba cu înscrisuri şi proba cu expertiză.

Pârâţii ... … şi ... ... au formulat întâmpinare, prin care au cerut respingerea apelului, cu motivarea că terenul reclamantei nu este loc înfundat, deoarece se mărgineşte pe două laturi cu două drumuri săteşti, pe o lungime de aproximativ 100 m.l. Instanţa de fond a analizat cererea reclamantei din perspectiva tuturor probelor administrate, şi a pronunţat o hotărâre temeinică şi legală.

Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare, în care a reluat motivele de apel, şi a anexat trei planşe foto şi o schiţă întocmită cu prilejul efectuării unei expertize în dosarul nr. ... al Judecătoriei ..., rolul agricol al numitului ... … şi titlul de proprietate nr. … eliberat în favoarea numitei ... . ..., toate actele fiind depuse în copie.

La termenul din data de 23.03.2017 tribunalul a pus în discuţia părţii proba constând în cercetare la faţa locului, probă reglementată de art. 345 şi următ. Cod de procedură civilă, intimatul ..., prezent la acest termen, fiind de acord cu administrarea probei. În acest sens s-a stabilit data de când, în prezenţa tuturor părţilor, s-a efectuat cercetarea la faţa locului, constatările instanţei fiind consemnate în procesul-verbal de la filele … dosar apel.

Analizând apelul de faţă în raport cu motivele invocate şi probele administrate, tribunalul constată că acesta nu este fondat, pentru considerentele ce vor fi arătate mai jos.

Reclamanta ... ... deţine două titluri de proprietate, respectiv titlul de proprietate nr. … pentru suprafaţa de 800 m.p. şi titlul de proprietate nr. … pentru suprafaţa de 1480 m.p.

La data de 21.01.2014 s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei ... dosarul nr. … (ataşat la prezentul dosar), având ca obiect cererea prin care reclamanta solicită instituirea unei căi de acces pe terenul în suprafaţă de 284 m.p. înscris în titlul de proprietate nr. ... eliberat în favoarea numitei ... ... – autoarea pârâţilor ... … şi ... ..., spre terenul său în suprafaţă de 800 m.p. înscris în titlul de proprietate nr. …. Ulterior, reclamanta şi-a modificat acţiunea, solicitând instituirea unei căi de acces pe acelaşi teren, dar spre terenul său în suprafaţă de 1480 m.p., înscris în titlul de proprietate nr. .... Prin sentinţa civilă nr. ... Judecătoria ... a respins ca tardivă modificarea la acţiune şi ca nefondată cererea iniţială, această hotărâre fiind menţinută prin decizia civilă nr. ... pronunţată de Tribunalul .... Faţă de această soluţie definitivă, reclamanta a promovat o nouă acţiune –  ce face obiectul dosarului de faţă – prin care a solicitat instituirea unei căi de acces pe aceeaşi suprafaţă de 284 m.p., spre terenul său în suprafaţă de 1480 m.p. Acest dosar a fost soluţionat la fond de un alt judecător decât judecătorii învestiţi cu soluţionarea dosarului nr. ..., din care unul s-a abţinut, iar cererea sa a fost încuviinţată prin încheierea din data de ..., iar celălalt a soluţionat fondul.

Raportând aceste date la motivul de apel prin care se invocă imparţialitatea la judecata fondului şi, implicit, incompatibilitatea judecătorului care a soluţionat fondul prezentului dosar, precum şi la prevederile legale în materie, tribunalul constată că doar cazurile de incompatibilitate absolută prevăzute de art. 41 Cod de procedură civilă pot fi invocate pentru prima dată în calea de atac de către parte sau de instanţă din oficiu, nu şi cazurile de incompatibilitate prevăzute de art. 42 Cod de procedură civilă. Reclamanta nu a cerut la fond recuzarea judecătorului pentru motivele de incompatibilitate expuse, care se circumscriu prevederilor art. 42 alin. 1 pct. 13 Cod de procedură civilă; de altfel, tribunalul constată că raporturile de colegialitate invocate nu sunt de natură a determina imparţialitatea în soluţionarea cauzei şi, implicit, incompatibilitatea judecătorului fondului.

Prin urmare, tribunalul constată că aceste motive de apel nu sunt fondate.

Se vor aprecia ca nefondate şi susţinerile reclamantei potrivit cărora suprafaţa de 284 m.p. a aparţinut părinţilor săi şi este îndreptăţită la acest teren, deoarece prin decizia civilă nr. ...pronunţată de Tribunalul ... în dosarul nr. ..., având ca obiect acţiune în revendicarea acestui teren şi grăniţuirea proprietăţilor, s-a statuat cu autoritate de lucru judecat că reclamanta ... ... nu poate pretinde un drept de proprietate, întrucât nu a atacat în instanţă hotărârea nr. ..., prin care i s-a respins cererea de reconstituire pentru suprafaţa de 284 m.p.

În ceea ce priveşte cererea de instituire servitute de trecere formulată de reclamantă, tribunalul va constata că aceasta nu este fondată pentru considerentele ce vor fi arătate mai jos.

Dreptul de servitute invocat de reclamantă este reglementat de prevederile art. 617 şi următ. Cod civil. Astfel, conform prevederilor art. 617 alin. 1 Cod civil, „Proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publică are dreptul să i să permită trecerea pe fondul vecinului său pentru exploatarea fondului propriu”. Din perspectiva acestei reglementări rezultă că o primă condiţie pe care trebuie să o îndeplinească terenul spre care se  cere  instituirea căii de acces, denumit fond dominant, este ca acesta să nu aibă acces la calea publică, respectiv să fie loc înfundat.

Din analiza probelor administrate, printre care se regăseşte şi cercetarea la faţa locului, tribunalul reţine că suprafaţa de 1480 m.p., spre care se cere calea de trecere de către reclamantă, se află în continuarea suprafeţei de 800 m.p. pe care aceasta o deţine cu titlu de proprietar. Suprafeţele de 800 m.p. şi 1480 m.p. au deschidere spre str. ..., iar suprafaţa de 800 m.p. are deschidere şi spre str. ..., situaţie de fapt reflectată în schiţa anexă raportului de expertiză (fila … fond), schiţă în raport de care s-au purtat discuţii cu părţile cu prilejul cercetării la faţa locului. Pe suprafaţa de 800 m.p. reclamanta deţine o casă edificată de mai multă vreme, iar, lipită de această casă, există o anexă despre care reclamanta susţine că a edificat-o în urmă cu doi ani. Cu prilejul cercetării la faţa locului, instanţa a măsurat distanţa dintre peretele anexei şi gardul despărţitor al proprietăţilor părţilor şi a constatat că aceasta este de 2,76 m.l., mai mare decât calea de acces pretinsă de reclamantă, a cărei lăţime este de 2,5 m.l. Întrebată fiind asupra motivului pentru care nu foloseşte accesul spre terenul în suprafaţă de 1480 m.p. pe terenul în suprafaţă de 800 m.p., reclamanta a arătat că nu este posibil accesul cu tractorul deoarece ar fi afectată straşina anexei. La întrebarea instanţei privind acareturile edificate în spatele casei de locuit pe suprafaţa de 1480 m.p., reclamanta a arătat că acestea au fost edificate în anul 1990, în condiţiile în care ştia că este proprietara terenului. Totodată, instanţa a cercetat şi  latura dinspre str. ... a  suprafeţei  de 1480 m.p.  şi  a  constatat  că, într-adevăr există o diferenţă de nivel între stradă şi teren, acesta fiind situat în plan superior străzii. În vecinătate există un alt teren la o diferenţă de nivel mai mică, dar nesemnificativă, pentru care proprietarul vecin a amenajat un podeţ. A mai constatat instanţa că diferenţa de nivel se micşorează în zona suprafeţei de 1480 m.p. pe care sunt construite acareturile.

Faţă de cele reţinute, tribunalul constată, în primul rând, că lipsa accesului la calea publică spre suprafaţa de 1480 m.p. din str. ... este imputabilă reclamantei care şi-a edificat anexa pe suprafaţa de 800 m.p., fără luarea în considerare a posibilităţii de acces spre terenul în suprafaţă de 1480 m.p. La momentul începerii edificării anexei, reclamanta ştia că suprafaţa de 284 m.p. este inclusă în titlul de proprietate nr. ... eliberat în favoarea autoarei pârâţilor, dovadă fiind faptul că a promovat o acţiune în revendicare şi grăniţuire împotriva pârâţilor, acţiune ce a făcut obiectul dosarului nr. ... al Judecătoriei ..., după cum ştia că nu este îndreptăţită la acest teren conform deciziei civile nr. ...pronunţată în acelaşi dosar, prin care Tribunalul ... respinge acţiunea în revendicare şi grăniţuire a reclamantei. Totodată, se impută reclamantei şi faptul că şi-a edificat acareturile pe suprafaţa de 1480 m.p. – pentru care a obţinut ulterior titlu de proprietate – într-o configuraţie în care este împiedicat accesul spre teren, iar în urma cercetării la faţa locului, tribunalul constată că aceste construcţii au o valoare economică mai redusă decât prejudiciul care s-ar crea pârâţilor prin instituirea servituţii de trecere pe terenul în suprafaţă de 284 m.p., astfel că pot fi înlăturate de reclamantă în vederea realizării unei căi de acces spre suprafaţa de 1480 m.p.

Pe de altă parte, tribunalul constată că diferenţa de nivel dinspre str. ... nu face imposibilă amenajarea unui podeţ, în zona în care această diferenţă este minimă, dovadă fiind faptul că un vecin a realizat o cale de acces spre terenul său, prin construcţia unui podeţ, în aceleaşi condiţii.

Prin urmare, tribunalul constată că suprafaţa de 1480 m.p. nu este loc înfundat, astfel că nu sunt îndeplinite cerinţele art. 617 alin. 1 Cod civil pentru instituirea unei căi de acces pe terenul pârâţilor.

De altfel, chiar în varianta susţinută de reclamantă, câtă vreme s-a reţinut ca fiindu-i imputabilă lipsa căii de acces, o servitute de trecere pe terenul pârâţilor s-ar putea institui doar cu acordul acestora şi cu plata dublului despăgubirii, conform prevederilor art. 618 alin. 2 Cod civil; or, acordul pârâţilor în acest sens lipseşte în cauza de faţă.

Faţă de cele arătate, tribunalul va respinge ca nefondat apelul, în temeiul art. 480 alin. 1 Cod de procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta ... ... (CNP-…), domiciliată în comuna ..., judeţul ..., împotriva sentinţei civile nr…. din data de …, pronunţată de Judecătoria ..., în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi ... … (CNP-…) şi ... ... (CNP-…), domiciliaţi în comuna ..., judeţul ....

Definitivă.

Domenii speta

Spete similare