Chemare în judecată. Capacitate de folosinţă a primăriei. Calitate de angajator.

Prin sentinţa civilă nr. 572 din 10.10.2016, pronunţată de Tribunalul Olt, Secţia I Civilă s-a admis excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a pârâtei Primăria Municipiului Slatina.

S-a anulat cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul S.A.P.„C.”, în numele membrilor de sindicat F.D., S.L.C., C.N., T.M., Z.M., în contradictoriu cu pârâta Primăria Municipiului Slatina, . prin care s-a solicitat obligarea pârâtei să acorde fiecăruia dintre reclamanţi o despăgubire echivalentă cu contravaloarea tichetelor/voucherelor de vacanţă aferente perioadei 2013 - 2015, plus dobânda legală calculată de la data la care această obligaţie trebuia executată şi până la data plăţilor efective.

Reclamanții au arătat că sunt angajaţi cu contract individual de muncă în cadrul pârâtei, care are calitatea de ordonator de credite şi, drept urmare, obligaţia de a acorda reclamanţilor toate drepturile de natură salarială ce decurg din lege. Au arătat că deşi prin lege se bucură de dreptul de a beneficia de tichete / vouchere de vacanţă, în perioada 2013 – 2015 pârâta nu a înţeles să le acorde de bunăvoie aceste drepturi.

În drept, au fost invocate prevederile O.U.G. nr. 8/2009 aprobată prin Legea nr. 94/2014, Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 21 din 22.06.2015, privind soluţionarea recursului în interesul legii.

Pârâta  Primăria  Mun. Slatina a depus întâmpinare, invocând pe cale de excepţie lipsa capacităţii procesuale de folosinţă, iar în subsidiar, pe fondul cauzei, respingerea cererii ca neîntemeiată.

La termenul din data de 10.10.2016 instanţa a pus în discuţia părţilor, în raport de dispoziţiile art. 20 şi 77 din Legea nr. 215/2001, excepţia  lipsei capacităţii de folosinţă  a  Primăriei Mun. Slatina,  reţinând că pârâta nu are capacitate procesuală de folosință.

S-a reținut că acțiunea este formulată în contradictoriu cu primaria iar dispoziţiile Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 prevăd la  art. 21 că unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu.  În justiţie, unităţile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de preşedintele consiliului judeţean.

Faţă de aceste dispoziţii s-a constatat că Primăria Mun. Slatina nu are personalitate juridică şi nici capacitatea procesuală de folosinţă a drepturilor civile şi ca urmare nu poate sta în judecată conform  dispoziţiilor art. 56 din NCPC.

Capacitatea procesuală de folosinţă în speţa de faţă aparţine Unităţii Administrativ Teritoriale – Mun. Slatina prin Primar, aceasta fiind persoana în contradictoriu cu care reclamanţii ar fi trebuit să se judece.

Împotriva acestei decizii au declarat apel reclamanții prin  reprezentant S.A.P.„C.”, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivarea apelului s-a criticat  concluzia instanţei că pârâta nu are personalitate juridică şi nici capacitate procesuală de folosinţă a drepturilor civile şi astfel nu ar putea sta în judecată, stabilind greşit că în speţa de faţă capacitatea de folosinţă aparţine UAT mun. Slatina, prin Primar.

Apelanții au susținut că acțiunea a fost formulată în contradictoriu cu Primăria Mun. Slatina, aşa cum au menţionat în cererea de chemare în judecată, reprezentată legal prin Primar.

În susţinerea celor prezentate, au ataşat adeverinţa nr. .../20.03.2016 emisă de Primăria mun. Slatina din care rezultă că apelanţii-reclamanţi au contracte de muncă cu Primăria mun. Slatina, au arătat că îşi desfăşoară activitatea profesională la Primăria Slatina, îşi primesc salariul net şi li se virează impozitele către stat şi cotele de contribuţii sociale potrivit legii.

S-au invocat dispoz. art. 56 alin. (2) COD PROC. CIV., referitoare la capacitatea procesuală de folosinţă și s-a susținut că pârâta, astfel cum a fost chemată în judecată, este o entitate fără personalitate juridică de sine stătătoare, constituită potrivit art. 77 din Legea nr. 215/2001, care defineşte "primăria" ca fiind structura funcţională cu activitate permanentă care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale, formată din: Primar, viceprimar, secretarul UAT şi Aparatul de specialitate al primarului.

Apelanţii-reclamanţi fac parte din Aparatul de specialitate al Primarului mun. Slatina, astfel, conform art. 77 din Legea administraţiei publice locale şi contractelor individuale de muncă proprii, fac parte din primăria mun. Slatina.

Pe fond, apelanții reclamanți au menţinut toate argumentele privind acordarea tichetelor/voucherelor de vacanţă, pentru perioada menţionată în acţiune, astfel cum acestea au fost dezvoltate în cererea de chemare în judecată.

Au solicitat admiterea apelului şi obligarea pârâtei să acorde fiecăruia dintre reclamanţi o despăgubire echivalentă cu contravaloarea tichetelor/voucherelor de vacanţă aferente perioadei 2013 - 2015.

Intimata-pârâtă Primăria Municipiului Slatina a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

Apelul declarat de reclamanți nu este fondat, urmând să fie respins pentru următoarele considerente.

În condițiile art. 22 cod procedură civilă, procesul civil este guvernat de principiul disponibilității, în raport cu care reclamantul este cel care stabilește cadrul procesual sub aspectul persoanelor chemate în judecată, al obiectului și cauzei litigiului. În speță, se constată că apelanții reclamanți sunt în eroare atunci când susțin că au solicitat prin cererea de chemare în judecată ca judecata să se deruleze în contradictoriu cu Primăria Slatina, reprezentată prin primar. Din conținutul acțiunii formulate la data de 8.06.2016 rezultă că reclamanții au indicat ca pârât Primăria Slatina, fără să precizeze că aceasta este reprezentată prin primar.

Însă, prin răspunsul la întâmpinare, depus de reclamanţi la  data de 11.07.2016, în termen procedural,  reclamanţii au arătat că „litigiul va fi soluţionat pe fond între actualii reclamanţi şi pârâta Primăria mun. Slatina, reprezentantă prin primar.”

Deşi această cerere nu a fost comunicată iar prima instanţă nu a citat Primăria mun. Slatina, prin primar, aşa cum  au solicitat reclamanţii, menţinând citarea ca  pârâtă doar a Primăriei, potrivit celor indicate în cererea de chemare în judecată și în raport de aceasta a și analizat excepția lipsei capacității de folsoință, această eroare a primei instanţe nu afectează legalitatea sentinţei. Din modul cum a fost formulat răspunsul la întâmpinare rezultă că primarul a fost chemat în judecată doar ca reprezentant al pârâtei Primăria mun. Slatina, iar nu în nume propriu. De subliniat că răspunsul la întâmpinare nu a  constituit o cerere de modificare a  acţiunii, ci doar de precizare a reprezentantului pârâtului, prin urmare în mod corect trebuia analizată capacitatea de folosinţă a pârâtului indicat prin acţiune, indiferent care ar fi fost reprezentantul acestuia.

Excepia lipsei capacitatii procesuale de folosinta este o exceptie de fond (vizeaza incalcarea unei conditii de exercitiu a actiunii civile), absoluta (se incalca norme de ordine publica) si peremptorie (admiterea sa conduce la impiedicarea solutionarii fondului cererii). Capacitatea civilă de folosință a persoanei juridice constă în aptitudinea acesteia de a avea drepturi subiective civile și obligații civile, inclusiv pe plan procesual, indiferent de izvorul acestora, capacitate care nu poate fi înstrăinată sau cedată și nici nu se poate renunța la ea nici măcar în parte.

Dispoziţiile art. 62 şi art. 63 pct. 4 din Legea 215/2001stabilesc că primarul este cel ce reprezintă unitatea administrativ-teritorială în justiţie şi este ordonator principal de credite, primăria fiind definită de art. 77 din acelaşi act normativ ca structura funcţională cu activitate permanentă constituită din primar, viceprimar, secretar şi aparatul de specialitate al primarului, fără a avea personalitate juridică de sine stătătoare.

Primăria reprezintă o structură funcţională care are obligaţia să îndeplinească hotărârile consiliului local, dispoziţiile primarului, să soluţioneze problemele de interes ale colectivităţii locale, ceea ce înseamnă că primăria nu are personalitate juridică, aflându-se în imposibilitate legală să stea în judecată, deci să aibă calitatea de subiect de drept, titular de drepturi şi obligaţii.

 Curtea constată că prima instanță a apreciat greșit că reclamanții trebuiau să cheme în judecată, în calitate de pârât, unitatea administrativ teritorială. În condițiile art. 20 – art. 77 din Legea nr.215/2001 unitatea administrativ teritorială, adică municipiul Slatina, are personalitate juridică şi poate sta în nume propriu, în calitate de parte, în cadrul unui proces civil, fiind reprezentată de către primar, având capacitate de folosinţă, de exerciţiu, calitate procesuală activă sau pasivă. Însă, potrivit legii, raporturile unității administrative se stabilesc cu terții în legătură cu patrimoniul acesteia, cu administrarea bunurilor comunității, iar regula enunțată mai sus și avută în vedere de tribunal nu se aplică în raporturile de dreptul muncii.

Potrivit art. 267 codul muncii, litigiile de muncă se poartă între salariat și angajator. Ori, din contractele de muncă ale reclamanților rezultă că aceștia nu sunt angajații unității administrativ teritoriale, ci angajați ai  Instituției Primarului, în considerarea faptului că acesta este ordonator de credite ( art. 63 alin. 4 lit. a din legea administrației publice locale) și își formează un aparat  de specialitate pentru a  duce la îndeplinire atribuțiile ce îi revin potrivit art. 63 din Legea 215/2001.

Primăria municipiului nu are capacitate de folosință, fiind imposibil să fie titulară de drepturi şi obligaţii, chiar dacă a fost menționată în contractele de muncă. Este de subliniat că aceste contracte sunt valabile, își produc efecte, însă calitatea de angajator nu o  are primăria, ci primarul. Dispoziţia din legea administrației publice locale referitoare la definirea primăriei ca o structură administrativă este expresă, prin urmare indiferent de relaţiile interne în proces poate sta doar primarul.

Se are în vedere că potrivit art. 74 din Legea nr. 215/2001 numirea şi eliberarea din funcţie a personalului din cadrul instituţiilor şi serviciilor publice de interes local se fac de conducătorii acestora iar numirea şi eliberarea din funcţie a personalului din aparatul de specialitate al primarului  este atributul primarului, în condiţiile legii. Prin urmare, primăria nu are atribuții legate de angajarea personalului,  atribuțiile aparținând  conducătorilor instituţiilor şi serviciilor publice de interes local sau  primarului, neexistând calitatea de angajator a primăriei, cu toate că a fost menţionată în contractul individual de muncă.

Aceeași concluzie rezultă și din observarea Regulamentului intern al aparatului de specialitate al primarului mun. Slatina,  Anexă la Dispoziția nr. 288/2016 a primarului, care în Secțiunea II referitoare la drepturile și obligațiile personalului contractual nu conferă atribuții primăriei legate de executarea contractelor de muncă ale personalului iar prin art. 91 se dă în competența primarului soluționarea oricăror cereri din partea personalului contractual.

Primăria nu poate sta în judecată nici în considerarea dispoziţiilor art. 56 alin. 2 cod procedură civilă, potrivit cu care pot sta în judecată entităţile fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii, deoarece nu poate fi asimilată unei astfel de entităţi în condiţiile în care nu are buget de venituri şi cheltuieli precum şi un cont bancar propriu care să execute pretenţiile reclamanţilor, ea fiind definită prin art.66 alin.3; art.67 alin.1 şi art.91din  Legea 215/2001, din care rezultă că este o structură funcţională cu activitate permanentă.

În raport de aceste dispoziţii, Curtea constată că în mod corect prima instanţă a reţinut că Primăria  Slatina nu are capacitate de folosinţă,  calitatea de angajator având-o Instituţia Primarului, aşa încât potrivit art.480 alin.1 Cod pr.civ, se va respinge ca nefondat apelul.

Domenii speta

Spete similare