Vatamare corporala

Sentinţă penală 352 din 18.12.2013


Deliberând asupra cauzei penale de faţă constată:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin, emis in dosarul nr. 2305/P/2011, din data de 19.02.2013 şi înregistrat la această instanţă sub nr. 690/289/2013, din data de 15.02.2013 (dosar din care s-a disjuns cauza cu privire la inculpaţii I I, M I V şi M F N) s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpaţilor:

1. I I pentru săvârşirea infracţiunilor de;

- lovirea sau alte violenţe, prevăzută şi pedepsită de art. 180 alin. 2 C.p.;

- vătămarea corporală, prevăzută şi pedepsită de art. 181 alin. 1 C.p;

- ultrajul contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, prevăzută şi pedepsită de art. 321 alin. 1 C.p.,

toate cu aplicarea art. 33, lit. a C.p.

1. M I V, pentru săvârşirea infracţiunilor de;

- lovirea sau alte violenţe, prevăzută şi pedepsită de art. 180 alin. 2 C.p.;

- vătămarea corporală, prevăzută şi pedepsită de art. 181 alin. 1 C.p;

- ultrajul contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, prevăzută şi pedepsită de art. 321 alin. 1 C.p.,

toate cu aplicarea art. 33, lit. a C.p.

S-a reţinut, în fapt, că în data de 13.12.2011 în jurul orei 21.00 inculpatul B I se afla la barul aparţinând SC VANI MARION SRL, denumit popular „La buna” din satul Toaca – com. Hodac, la o masă împreună cu finii săi M M şi M F şi fiul vitreg F S I, unde a consumat mai multe băuturi alcoolice, fiind în stare de ebrietate.

De asemenea, la o masă din bar se aflau şi inculpaţii I I - zis I V, fraţii M I V – zis V L şi M F N – zis F L şi numitul M G – zis B, care au consumat de asemenea băuturi alcoolice

 La un moment dat, între inculpatul B I şi numitul M G a intervenit o discuţie în contradictoriu pe fondul stării de ebrietate în care se afla primul, referitor la o sumă de bani pe care numitul M G i-o datora inculpatului. În cursul acestor discuţii, numitul M G a fost chemat la masa unde se afla inculpatul B I, împreună cu ceilalţi şi a fost prins cu mâna de gură de inculpat.

În altercaţie a intervenit şi inculpatul I I care s-a ridicat şi l-a tras de la masa unde se afla inculpatul B I pe numitul M G, solicitându-i să stea cu ei la masă, deoarece au venit împreună.

După ce numitul M G s-a aşezat înapoi la masa inculpaţilor I I, M I V şi M F N, au observat cum la masa alăturată, inculpatul B I a scos din buzunar un cuţit tip briceag, căruia i-a desfăcut lama şi l-a pus desfăcut în buzunar.

Inculpatul B I l-a chemat la el la masă pe inculpatul M F N, care s-a apropiat pentru a-i spune că a văzut cuţitul deschis şi pentru a-i solicita să-l închidă. Inculpatul B I a scos cuţitul şi a încercat să-l lovească cu acesta pe inculpatul M F N, dar din cauza stării de ebrietate l-a tăiat în cursul mişcării pe finul său M M care se afla cu el la masă, pe pulpa stângă – acestuia pornindu-i o hemoragie puternică, iar în continuare l-a tăiat cu acesta pe inculpatul M F N în zona coastelor din partea stângă a corpului, hainele acestuia umplându-se de sânge.

Au intervenit şi inculpaţii I I şi M I V care au sărit în apărarea numitului M F N şi l-au dezarmat de cuţit, a cărei lamă s-a rupt în cadrul altercaţiei. După dezarmarea numitului B I, inculpaţii I I, M I V şi M F N i-au aplicat acestuia mai multe lovituri cu pumnii şi picioarele, în urma cărora acesta a căzut la pământ şi a ajuns în stare de inconştienţă şi plin de sânge. În momentul în care şi-a revenit, inculpatul M F N a început din nou să-l lovească, cei trei au încercat la un moment dat să-l scoată pe inculpatul B I din bar, dar au renunţat în urma solicitărilor repetate ale finului acestuia, M M C, care era de faţă încercând să-şi oprească hemoragia provocată de tăietura de la picior cu ajutorul unui tricou, B I fiind în cele din urmă dus la baie pentru a fi spălat de către fiul său vitreg F S I. În urma loviturilor aplicate de inculpaţii I I, M I V şi M F N numitul B I a suferit mai multe leziuni la nivelul corpului şi al capului, respectiv : „Traumatism cranio cerebral. Sindrom post comoţional. Fractură temporală dreapta. Plagă arcadă dreapta. Hematom periorbital bilateral. Traumatism toracic cu fractura coastei VII stâng. Traumatism abdominal închis prin agresiune”, care au necesitat pentru vindecare îngrijiri medicale de 16-18 zile, conform Certificatului medico-legal nr. 4008 din data de 19.12.2011.

În scurt timp în bar a intrat numitul B V P – chemat probabil de fiul vitreg al inculpatului B I, numitul F S I, care s-a aşezat la bar şi a comandat o bere. Între acesta şi inculpaţii I I, M I V şi M F N a intervenit un schimb mai dur de replici, pe fondul cărora M I V l-a prins la un moment dat de piept. Ulterior, aflând despre faptul că naşul său B I a fost bătut de cei trei şi este la baie, numitul B V P a intrat la baie să-l ajute şi observând că acesta este plin de sânge şi vânăt, s-a speriat şi s-a întors să plece. 

În momentul în care a ajuns la uşa barului, numitul B V P a fost întâmpinat de inculpatul M I V, care i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii, iar din spate a venit şi inculpatul M F N care i-a aplicat  lovituri cu un obiect dur în maxilar şi în arcadă. În momentul în care B I P a încercat să fugă afară din bar, a fost lovit cu piciorul în burtă de inculpatul I I care a încercat să-l oprească, dar partea vătămată a reuşit să scape, fugind spre casă. În urma loviturilor aplicate de cei trei inculpaţi, partea vătămată B V P a suferit mai multe leziuni traumatice produse prin loviri repetate cu un corp dur, contondent, leziuni care au necesitat pentru vindecare îngrijiri medicale de 35-40 de zile, conform Certificatului medico-legal nr. 3969 din data de 14.12.2011.

În faţa instanţei de judecată, în prezenţa apărătorului, inculpaţii au susţinut că doresc să se prevaleze de dispoziţiile art. 3201 C.pr.pen., iar instanţa a apreciat că toate actele şi măsurile dispuse de către organele de urmărire penală au fost îndeplinite cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege pentru efectuarea valabilă a acestora, inclusiv probatoriile, care au fost administrate legal şi cu respectarea drepturilor legale ale inculpaţilor, aceste aspecte nefiind contestate nici de inculpaţi şi că astfel sunt îndeplinite condiţiile formale prevăzute de art. 3201 C.pr.pen, urmând ca judecata să fie efectuată potrivit procedurii prevăzute de acest text legal.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine aceeaşi situaţie de fapt ca şi cea prezentată în rechizitoriu:

Pe fondul cauzei, coroborând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale cu declaraţia de recunoaştere dată de inculpaţi în faţa instanţei, conchidem că aceştia se fac vinovaţi de comiterea infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată.

Astfel, din declaraţiile martorilor Niculici Monica, M M C, M F Pţa, M V G, F I S, coroborate cu declaraţiile de recunoaştere a inculpaţilor, cu procesul-verbal încheiat de organele de cercetare la data de 14.12.2011 (f. 30) şi cu certificatele medico-legale nr. 3969/14.11.2011 şi nr. 4008/19.12.2011, rezultă că la data de 13.12.2011, în jurul orelor 22,00, la barul denumit „La Buna” din localitatea Toaca, inculpaţii, pe fondul unui conflict apărut spontan cu numitul B I, au aplicat numiţilor B I şi B V P mai multe lovituri cu pumnii şi cu picioarele, producându-le acestora leziuni ce au necesitat, în cazul primului 18 zile pentru vindecare, iar în cazul celui de-al doilea 35-40 de zile pentru vindecare.

În drept, faptele inculpaţilor, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de:

- lovirea sau alte violenţe, prevăzută şi pedepsită de art. 180 alin. 2 C.p.;

- vătămarea corporală, prevăzută şi pedepsită de art. 181 alin. 1 C.p;

- ultrajul contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, prevăzută şi pedepsită de art. 321 alin. 1 C.p.,

În cauză instanţa reţine că inculpaţii au comis infracţiunile reţinute în concurs real potrivit dispoziţiilor art. 33 lit. a Cod penal.

Având în vedere starea de fapt reţinută prin prisma materialului probator administrat în cursul urmăririi penale, care se coroborează cu declaraţiile de recunoaştere ale inculpaţilor, conchidem că faptele pentru care aceştia au fost trimişi în judecată există şi au fost săvârşite de aceştia cu vinovăţie sub forma intenţiei directe.

Pentru faptele săvârşite fiecare inculpat va fi condamnat.

La individualizarea judiciară a pedepsei şi a modalităţii de executare a acesteia, faţă de criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C.pen., instanţa va avea în vedere, pe de o parte dispoziţiile generale ale Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social concret al faptelor, caracterizat de modalităţile şi împrejurările comiterii, iar pe de altă parte persoana inculpaţilor, precum şi prevederile art. 3201 alin. 7 C.p.p.

În privinţa faptei de loviri sau alte violenţe, instanţa constată că partea vătămată B I a avut o contribuţie determinantă în a-i provoca pe inculpaţi, atunci când a încercat să-l lovească cu cuţitul pe care-l avea asupra sa pe inculpatul M F N, motiv pentru care apreciem că se impune reţinerea circumstanţei atenuante a provocării, prevăzută de art. 73 lit. b C.p..

Apreciem că nu se impune reţinerea acestei circumstanţe atenuante şi cu privire la fapta de vătămare corporală, prevăzută de art. 181 alin. 1 C.p., deoarece partea vătămată B V P a ajuns la locul producerii faptei după ce scandalul dintre partea vătămată B I şi inculpaţi s-a finalizat, iar din actele dosarului reiese că acesta a încercat să fugă, însă a fost atacat de inculpaţi şi nicidecum că a avut o atitudine de natură să-i provoace pe aceştia.

Pentru acest motiv, doar în privinţa faptei prevăzute de art. 180 alin. 2 C.p., instanţa va reţine circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 73 lit. b C.p. pentru fiecare dintre cei doi inculpaţi.

Totodată instanţa constată că toate cele trei fapte pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii, au fost săvârşire împreună cu inculpatul M F N, fiind astfel incidente prevederile art. 75 alin. 1, lit. a C.p., raportat la art. 78 alin. 1 C.p.

Instanţa apreciază că săvârşirea faptelor în această circumstanţă, denotă o periculozitate sporită a inculpaţilor, iar acest aspect trebuie luat în considerare la individualizarea pedepselor pentru fiecare dintre inculpaţi, precum şi la stabilirea regimului de executare.

În acest context, faţă de prevederile art. 80 alin. 2 C.p., în privinţa faptei de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 180 alin. 2, instanţa apreciază că coborârea pedepsei sub minimul special nu este obligatorie şi cu atât mai puţin, necesară.

În privinţa inculpatului I I, instanţa constată că acesta a mai fost anterior condamnat la pedeapsa închisorii, însă acest fapt nu a atras totodată şi o modificare a atitudinii sale faţă de valorile sociale ocrotite de lege.

Faţă de cele expuse mai sus, în baza art. 180 alin. 2 C.p., cu aplicarea art. 75 alin. 1, lit. a C.p., raportat la art. 78 alin. 1 C.p., cu aplicarea art. 3201 alin. 7 C.p.p., instanţa va condamna pe inculpatul I I, la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârşirea faptei de „lovirea sau alte violenţe”, asupra părţii vătămate B I.

În temeiul art. 181 alin. 1 C.p.p., cu aplicarea art. 75 alin. 1, lit. a C.p., raportat la art. 78 alin. 1 C.p., cu aplicarea art. 3201 alin. 7 C.p.p., instanţa va condamna pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de „vătămarea corporală” asupra părţii vătămate B V-P.

În temeiul art. 321 alin. 1 C.p.p., cu aplicarea art. 75 alin. 1, lit. a C.p., raportat la art. 78 alin. 1 C.p., cu aplicarea art. 3201 alin. 7 C.p.p., instanţa va condamna pe inculpatul I I la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de „ultrajul contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice”.

În baza art. 33 lit. a, raportat la art. 34 lit. b Cod penal, instanţa va contopi pedepsele aplicate, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.

În privinţa modalităţii de executare a pedepsei, apreciem că în acest caz, condamnarea la pedeapsa închisorii cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei nu este o măsură suficient de energică, dat fiind că prin aceasta nu s-ar resimţi întocmai efectele coercitive necesare pentru îndreptarea inculpatului şi pentru a-l împiedica să recidiveze.

În acelaşi timp, chiar dacă infracţiunile săvârşite de inculpat sunt grave, în concret, faţă de persoana inculpatului care a recunoscut săvârşirea faptelor, apreciem că supunerea sa unui regim de detenţie şi excluderea din comunitatea din care face parte ar putea să nu aibă un rezultat benefic în încercarea de reeducare a acestuia.

Or, prin aplicarea pedepsei nu se urmăreşte doar reprimarea condamnatului, ci şi reeducarea sa şi formarea în conştiinţa acestuia a unei noi atitudini faţă de valorile sociale.

Nu în ultimul rând, scopul pedepsei, definit prin art. 52 C.p. este „prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni”, iar pentru ca acesta să fie atins este necesară reeducarea condamnatului.

În opinia instanţei, reeducarea inculpatului ar fi mai eficientă dacă acesta ar fi supus pe durata executării pedepsei unor măsuri de supraveghere, pe care dacă nu le va respecta, se va întâlni cu posibilitatea executării pedepsei în regim de detenţie, cu care de altfel s-a confruntat deja pe perioada reţinerii şi arestării preventive.

Având în vedere cele de mai sus, apreciem că suspendarea executării pedepsei sub supraveghere reprezintă modalitatea optimă să conducă la îndreptarea şi reeducarea inculpatului, precum şi la reducerea riscului de recidivă în cazul său, asigurând astfel scopul pedepsei, potrivit art. 52 CP.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 861 CP, văzând că sunt îndeplinite condiţiile impuse de acest text legal, instanţa va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, stabilind în conformitate cu dispoziţiile art. 862 CP un termen de încercare de 6 ani.

În temeiul art. 863 alin. 1 lit. a, b, c şi d CP, instanţa va dispune ca pe perioada termenului de încercare, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Mureş;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În baza art. 359 C.pr.pen, instanţa va atrage atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 864 CP, raportat la art. 83 şi 84 CP, a căror nerespectare atrage revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În conformitate cu dispoziţiile art. 71 alin. 2 Cod penal, instanţa va dispune interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a-II-a şi lit. b) Cod penal cu titlu de pedeapsă accesorie, pedeapsă a cărei executare se suspendă în conformitate cu dispoziţiile art. 71 alin. 5 Cod penal.

În privinţa inculpatului M I V, chiar dacă acesta nu are antecedente penale, apreciem că în raport de circumstanţa agravantă aplicabilă nu se impune aplicarea unui regim sancţionator mai blând decât în cazul inculpatului I I.

În schimb, lipsa antecedentelor penale în cazul acestui inculpat ar putea atrage o diferenţiere faţă de inculpatul I I, din perspectiva modului de executare al pedepsei.

Faţă de motivele expuse anterior, în baza art. 180 alin. 2 C.p., cu aplicarea art. 75 alin. 1, lit. a C.p., raportat la art. 78 alin. 1 C.p., cu aplicarea art. 3201 alin. 7 C.p.p., instanţa va condamna pe inculpatul M I V, la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârşirea faptei de „lovirea sau alte violenţe”, asupra părţii vătămate B I.

În temeiul art. 181 alin. 1 C.p.p., cu aplicarea art. 75 alin. 1, lit. a C.p., raportat la art. 78 alin. 1 C.p., cu aplicarea art. 3201 alin. 7 C.p.p., instanţa va condamna pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de „vătămarea corporală” asupra părţii vătămate B V-P.

În temeiul art. 321 alin. 1 C.p.p., cu aplicarea art. 75 alin. 1, lit. a C.p., raportat la art. 78 alin. 1 C.p., cu aplicarea art. 3201 alin. 7 C.p.p., instanţa va condamna pe inculpatul M I V la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de „ultrajul contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice”.

În baza art. 33 lit. a, raportat la art. 34 lit. b Cod penal, instanţa va contopi pedepsele aplicate, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.

Faţă de lipsa antecedentelor penale ale inculpatului şi de recunoaşterea în totalitate a faptelor, instanţa apreciază că scopul pedepsei, astfel cum acesta este prevăzut de legiuitor poate fi atins şi fără executarea efectivă a pedepsei şi constatând că în cauză sunt îndeplinite condiţiile legale, în baza art. 81 alin. 2 Cod penal, va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pentru un termen de încercare de 4 ani, stabilit în baza art. 82 alin. 1 Cod penal.

În baza art. 359 Cod procedură penală va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83, 84 Cod penal a căror nerespectare atrage revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei şi a consecinţelor acestei revocări în cazul comiterii unei noi infracţiuni.

În conformitate cu dispoziţiile art. 71 alin. 2 Cod penal, instanţa va dispune interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a-II-a şi lit. b) Cod penal cu titlu de pedeapsă accesorie, pedeapsă a cărei executare va fi suspendată în conformitate cu dispoziţiile art. 71 alin. 5 Cod penal.

Instanţa va lua act că latura penală privind pe inculpatul M F N şi latura civilă a cauzei au fost disjunse de prezenta cauză, urmând a fi soluţionate în cadrul dosarului nr. 3612/289/2013.

În baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, va obliga atât pe inculpatul I I, cât şi pe inculpatul M I V la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 400 de lei pentru fiecare inculpat, din care suma de 200 de lei provine din faza de urmărire penală, iar restul de 200 de lei din faza judecăţii.