Ultraj

Sentinţă penală 221 din 18.11.2016


Constată că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin din data de 06.01.2016 s-a dispus Trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpaţilor: B K, pentru săvârşirea infracţiunii de „Ultraj”, faptă prev. şi sancţ. de art. 257 alin. 1 şi 4 rap. la art. 193 alin. 1 din Codul penal (persoană vătămată CC) B R, pentru săvârşirea infracţiunii de „Ultraj”, faptă prev. şi sancţ. de art. 257 alin. 1 şi 4 rap. la art. 193 alin. 1 din Codul penal (persoană vătămată C S) şiBL, pentru săvârşirea infracţiunii de „Ultraj”, faptă prev. şi sancţ. de art. 257 alin. 1 şi 4 rap. la art. 193 alin. 1 din Codul penal (persoană vătămată CC).

În actul de sesizare s-a reţinut că în data de 24.12.2013, în jurul orei 16.00, inculpatul B R se deplasa cu o căruţă cu lemne trasă de un cal alb din spre Pădurea Mociar spre locuinţa sa, iar în timp ce se deplasa cu atelajul hipo pe str. Iernuţeni, în dreptul imobilului cu nr. 179, a scăpat de sub control calul care s-a desprins de căruţă, aceasta lovind autoturismul care tocmai fusese parcat şi asigurat de numita A A L, provocându-i avarii în partea dreapta faţă. După producerea avariilor, numita A A L a încercat, împreună cu fiul săuV A şi sora sa S S să discute cu B R, dar acesta a refuzat, a înhămat din nou calul la căruţă şi a plecat de la faţa locului. Văzând că B R a plecat de la faţa locului, numita A A L a apelat S.N.U.A.U. 112 şi a solicitat intervenţia poliţiei, ofiţerul de serviciu dirijându-i pentru rezolvarea situaţiei pe agenţii de poliţie CC şi C S din cadrul Biroului Rutier – Poliţia Mun. Reghin. Aceştia s-au deplasat cu un autoturism de serviciu inscripţionat la faţa locului şi l-au identificat în trafic pe inculpatul B R, în timp ce se deplasa cu atelajul hipo pe str. Iernuţeni, la intersecţia cu str. Castanilor şi au procedat la oprirea acestuia.

S-a mai reţinut că agentul de poliţie C S a rămas cu inculpatul B R şi i-a solicitat să-i prezinte un document de identitate, iar agentul CC a plecat cu autospeciala la locul producerii accidentului pentru a aduce conducătorul autoturismului avariat la locul unde a fost oprit inculpatul, pentru a se stabili dacă este cel implicat în accident.

După plecarea agentului de poliţie C S, inculpatul B R a refuzat să se legitimeze, s-a urcat în căruţă şi a plecat „la trap” în spre str. Apalinei, strigându-i cuvinte obscene celuilalt agent rămas la faţa locului.

Agentul C S a solicitat sprijin, fiind trimis un echipaj format din agentul de poliţieB V şi subofiţerul S M din cadrul Jandarmeriei Române, care au identificat şi ei în trafic atelajul condus de inculpatul B R, în timp ce se deplasa pe str. Semănătorilor, observând cum aceasta intră în curtea locuinţei situate la nr. 22, mergând până în apropierea grajdului situat în spatele curţii.

Agentul de poliţieB V a intrat în curtea imobilului, pentru a identifica persoana care a condus atelajul şi observat cum din căruţă a coborât un tânăr care a luat-o la fugă în spre str. Căprioarei şi l-a pierdut din vedere. A luat legătura cu proprietarul casei, pe care îl cunoştea şi care l-a indicat pe inculpatul B R, ginerele său ca fiind conducătorul atelajului.

În timp ce verificau căruţa, pentru a observa dacă are urme ale accidentului, timp în care a ajuns – la aproximativ 2 min. de la sosirea primului echipaj – şi maşina în care se aflau agenţii de poliţie din cadrul Biroului Poliţiei Rutiere Reghin, care au coborât şi ei din maşină pentru a lua legătura cu cei din echipajul ajuns primul la faţa locului.

După ce au coborât din autospecială, în scurt timp la faţa locului a sosit un grup de aproximativ 10 tineri, care jucau fotbal pe un teren din apropiere şi din care făceau parte şi inculpaţii BL şi B K, care aflaseră că B R a fost urmărit de poliţie.

Imediat după sosirea grupului de rromi, în timp ce agentul de poliţie CC se afla în spatele autospecialei de poliţie, acesta a fost îmbrâncit în mai multe rânduri de B L şi B K, după care a fost tras de haine, ameninţat în mai multe rânduri că îi vor scoate dinţii din gură şi apostrofat în sensul că nu au ce căuta la ei pe stradă (în Apalina).

În apărarea colegului de echipaj a intervenit agentul de poliţie C S şi jandarmul S M, care au reuşit să calmeze spiritele, observând tot odată că, în urma violenţelor la care a fost supus CC, acesta avea uniforma în dezordine şi un epolet smuls, care îi atârna.

La aproximativ 3-4 minute de la desfăşurarea episodului violent descris anterior, s-a întors la insistenţele socului său şi inculpatul B R, care la un moment dat s-a enervat şi s-a deplasat în spre agentul de poliţie C S, aflat în faţa autospecialei de poliţie, l-a prins agresiv de piept şi l-a împins, adresându-i mai multe injurii şi ameninţări, până în momentul în care au intervenit CC şi S M şi ulteriorB V care au reuşit în final să-i calmeze pe cei violenţi şi să încerce rezolvarea situaţiei avariilor produse maşinii numitei A A L.

Situaţia de fapt descrisă mai sus rezultă din următoarele mijloace de probă: declaraţie inculpat B R; declaraţie inculpat B K; declaraţie inculpat BL; declaraţie martor C S; declaraţie martor CC; declaraţie martor S M; declaraţie martorB V; declaraţie martor A A L; caziere judiciare.

Analizând actele dosarului, instanţa reţine următoarele:

În data de 24.12.2013, în jurul orei 16.00, inculpatul B R, în timp ce se deplasa cu o căruţă cu lemne trasă de un cal alb pe str. Iernuţeni, în dreptul imobilului cu nr. 179, a scăpat de sub control calul care s-a desprins de căruţă, lovind autoturismul care tocmai fusese parcat şi asigurat de numita A A L, provocându-i avarii în partea dreapta faţă. După producerea avariilor, B R a refuzat să discute cu numita A A L, a înhămat din nou calul la căruţă şi a plecat de la faţa locului, astfel că numita A A L a apelat S.N.U.A.U. 112 şi a solicitat intervenţia poliţiei. Agenţii de poliţie CC şi C S din cadrul Biroului Rutier – Poliţia Mun. Reghin  s-au deplasat cu un autoturism de serviciu inscripţionat la faţa locului şi l-au identificat în trafic pe inculpatul B R, în timp ce se deplasa cu atelajul hipo pe str. Iernuţeni, la intersecţia cu str. Castanilor şi au procedat la oprirea acestuia. Agentul de poliţie C S a rămas cu inculpatul B R şi i-a solicitat să-i prezinte un document de identitate, iar agentul CC a plecat cu autospeciala la locul producerii accidentului pentru a aduce conducătorul autoturismului avariat la locul unde a fost oprit inculpatul. După plecarea agentului de poliţie C S, inculpatul B R a refuzat să se legitimeze, s-a urcat în căruţă şi a plecat „la trap” în spre str. Apalinei, strigându-i cuvinte obscene celuilalt agent rămas la faţa locului.

Agentul C S a solicitat sprijin, fiind trimis un echipaj format din agentul de poliţieB V şi subofiţerul S M din cadrul Jandarmeriei Române, care au identificat şi ei în trafic atelajul condus de inculpatul B R, în timp ce se deplasa pe str. Semănătorilor, observând cum aceasta intră în curtea locuinţei situate la nr. 22, mergând până în apropierea grajdului situat în spatele curţii. 

Agentul de poliţieB V a intrat în curtea imobilului, pentru a identifica persoana care a condus atelajul şi observat cum din căruţă a coborât un tânăr care a luat-o la fugă în spre str. Căprioarei şi l-a pierdut din vedere. A luat legătura cu proprietarul casei, pe care îl cunoştea şi care l-a indicat pe inculpatul B R, ginerele său ca fiind conducătorul atelajului.

În timp ce verificau căruţa, pentru a observa dacă are urme ale accidentului, timp în care a ajuns – la aproximativ 2 min. de la sosirea primului echipaj – şi maşina în care se aflau agenţii de poliţie din cadrul Biroului Poliţiei Rutiere Reghin, care au coborât şi ei din maşină pentru a lua legătura cu cei din echipajul ajuns primul la faţa locului.

După ce au coborât din autospecială, în scurt timp la faţa locului a sosit un grup de aproximativ 10 tineri, care jucau fotbal pe un teren din apropiere şi din care făceau parte şi inculpaţii BL şi B K, care aflaseră că B R a fost urmărit de poliţie.

Imediat după sosirea grupului de rromi, în timp ce agentul de poliţie CC se afla în spatele autospecialei de poliţie, acesta a fost îmbrâncit în mai multe rânduri de B L şi B K, după care a fost tras de haine, ameninţat în mai multe rânduri că îi vor scoate dinţii din gură şi apostrofat în sensul că nu au ce căuta la ei pe stradă (în Apalina).

În apărarea colegului de echipaj a intervenit agentul de poliţie C S şi jandarmul S M, care au reuşit să calmeze spiritele, observând totodată că, în urma violenţelor la care a fost supus CC, acesta avea uniforma în dezordine şi un epolet smuls, care îi atârna.

La aproximativ 3-4 minute de la desfăşurarea episodului violent descris anterior, s-a întors la insistenţele socului său şi inculpatul B R, care la un moment dat s-a enervat şi s-a deplasat în spre agentul de poliţie C S, aflat în faţa autospecialei de poliţie, l-a prins agresiv de piept şi l-a împins, adresându-i mai multe injurii şi ameninţări, până în momentul în care au intervenit CC şi S M şi ulteriorB V, care au reuşit în final să-i calmeze pe cei violenţi şi să încerce rezolvarea situaţiei avariilor produse maşinii numitei A A L.

Astfel, din declaraţia dată în faza de judecată de martorul S M rezultă că la faţa locului s-au adunat 20-30 de persoane, între care şi femei şi copii, iar în grupul de persoane erau toţi cei trei inculpaţi. Martorul a mai declarat că agenţii de poliţie CC şi C S se aflau în spatele maşinii de poliţie, şi, deşi iniţial a declarat că el nu a văzut ce s-a întâmplat, ci doar seara a aflat la postul de poliţie că cei doi poliţişti au fost agresaţi, ulterior a declarat că inculpatul pe care ulterior a aflat că îl cheamă B R l-a prins de piept pe agentul de poliţie, punându-i ambele mâini în piept, pentru a-l opri pe acesta, martorul ducându-se la inculpat şi prinzându-l de umăr şi spunându-i să se dea la o parte, ceea ce inculpatul a şi făcut. Fiind întrebat de ce a intervenit, martorul a arătat că a crezut că inculpatul urma să-l agreseze pe poliţist, astfel că a fost datoria lui să îl oprească pe inculpat. Martorul a mai arătat că a perceput acţiunea inculpatului ca fiind una periculoasă, deoarece la faţa locului se afla un grup mare de persoane, pe lângă poliţişti şi exista o stare de pericol.

MartorulB V a declarat şi el că la faţa locului se strânseseră aproximativ 30 de persoane, însă a auzit doar că cei doi poliţişti au fost bruscaţi lângă maşina de poliţie, în timp ce aceştia discutau cu dl. Z.

Din declaraţia martorului CC (totodată subiect pasiv al infracţiunii) rezultă că inculpatul B K s-a dus înspre el şi colegul său şi i-a întrebat ce caută acolo şi i-a apostrofat, întrebându-i cum îşi permit ei să vină acolo. Martorul a mai declarat că BL a venit din spatele lui şi l-a prins în braţe, iar el s-a zbătut să scape din braţele inculpatului, căzând amândoi pe capota autospecialei poliţiei, supă care nu a mai văzut ce s-a întâmplat, însă o persoană l-a prins de umăr şi i-a smuls epoletul, colegul său C S spunându-i că cel care a făcut acest lucru a fost inculpatul B K, colegul său fiind cel care l-a tras pe acest inculpat, pentru a-l despărţi de martor. Totodată, martorul  CC a mai declarat că l-a văzut pe inculpatul B R cum a venit din curtea locuinţei şi s-a îndreptat către colegul său C S  şi l-a prins pe acesta cu mâinile de gât, respectiv de haină, de piept şi l-a ameninţat că îl omoară, iar martorul l-a tras pe inculpat să nu îi facă ceva colegului său. Martorul a mai declarat că s-a simţit ameninţat de toţi inculpaţii.

Martorul C S a declarat că la faţa locului s-au adunat aproximativ 15 persoane, apărând pe parcurs şi alte persoane, iar inculpatul B K l-a prins de umăr pe colegul său CC, ocazie cu care i-a smuls acestuia epoletul de pe umăr, iar din spatele lui a venit inculpatul BL, care afirma că încearcă să-i despartă pe cei doi. Şi acest martor a declarat că inculpaţii le cereau socoteală, întrebându-i pe poliţişti ce caută pe strada lor, vorbind pe un ton ridicat. Între timp, martorul a arătat că la faţa locului a apărut şi inculpatul B R, care l-a prins de cămaşă, punându-i mâne în piept, l-a înjura şi l-a împins în spate, însă o altă persoană pe care nu şi-o mai aminteşte l-a prins pe inculpat şi l-a tras în spate, astfel că conflictul s-a aplanat într-un final. Şi acest martor a perceput gesturile inculpaţilor ca fiind gesturi de agresiune, simţind că ambii agenţi de poliţie au fost puşi în pericol de către inculpaţi.

Instanţa mai reţine că declaraţiile martorilor propuşi de inculpaţi, P M şi S L nu au adus nicio lămurire în cauză, fiind date în favoarea inculpaţilor, având în vedere faptul că aceştia au arătat că nu i-au văzut pe inculpaţi la faţa locului, deşi ceilalţi martori şi chiar inculpaţii au declarat contrariul, respectiv faptul că inculpaţii s-au aflat la faţa locului la momentul săvârşirii faptelor pentru care au fost cercetaţi în prezentul dosar; mai mult, aceşti martori nu au văzut nici un alte aspect care a rezultat în mod cert din restul probatoriului administrat în cauză, şi anume faptul că la faţa locului s-a adunat un grup de aproximativ 30 de persoane de etnie rromă. 

Astfel, din probele administrate, instanţa reţine că inculpaţii B R, BL şi B K au săvârşit infracţiunile de ultraj pentru care a fost trimis în judecată, aceşti agresându-i pe cei doi agenţi de poliţie CC şi C S, trăgându-i pe aceştia de haine şi împingându-i, precum şi adresându-le ameninţări. 

Astfel, în drept, instanţa reţine că fapta inculpatului B R care, în data de 24.12.2013 în jurul orei 16.30, a exercitat acte de violenţă asupra agentului de poliţie C S, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „Ultraj”, faptă prevăzută şi sancţionată de art. 257 alin. 1 şi alin. 4 rap. la art. 193 alin. 1 din Codul penal.

Fapta inculpatului BL care, în data de 24.12.2013 în jurul orei 16.30, a exercitat acte de violenţă asupra agentului de poliţie CC, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „Ultraj”, faptă prevăzută şi sancţionată de art. 257 alin. 1 şi alin. 4 rap. la art. 193 alin. 1 din Codul penal.

Fapta inculpatului B K care, în data de 24.12.2013 în jurul orei 16.30, a exercitat acte de violenţă asupra agentului de poliţie CC, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „Ultraj”, faptă prevăzută şi sancţionată de art. 257 alin. 1 şi alin. 4 rap. la art. 193 alin. 1 din Codul penal.

Sub aspectul laturii subiective a infracţiunii de ultraj, atitudinea psihică a inculpaţilor faţă de faptă şi de urmările acesteia îmbracă forma vinovăţiei în modalitatea intenţiei directe, deoarece inculpaţii au prevăzut rezultatul faptei sale (producerea unei temeri persoanelor vătămate, intimidarea acestora) şi au urmărit producerea acestuia prin săvârşirea faptelor.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracţiunii constă în acţiunea inculpaţilor de ameninţare cu acte de violenţă a persoanelor vătămate, care se aflau la faţa locului în calitatea de organe de poliţie în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

Urmarea imediată a săvârşirii faptei este reprezentată de o stare de pericol atât pentru integritatea fizică a persoanelor vătămate, dublată de starea de pericol pentru integritatea fizică a unor persoane care exercită funcţii ce implică exercițiul autorităţii de stat, valori sociale ocrotite prin dispoziţiile capitolului I al Titlului III al Părţii speciale din Codul penal.

Având în vedere succesiunea în timp de legi penale, dispoziţiile art. 5 Cod penal,  precum şi decizia nr. 265/06.05.2014 a Curţii Constituţionale, instanţa va analiza comparativ, în concret şi global legile penale succesive şi va stabili pentru fiecare caz în parte pedeapsa aplicabilă inculpaţilor, în vederea determinării legii penale mai favorabile acestora.

Prin urmare, instanţa va începe prin a analiza limitele de pedeapsă, regimul represiv şi criteriile de individualizare ale legii penale în vigoare la data săvârşirii faptei.

Astfel, instanţa constată că înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, fapta inculpaţilor era reglementată de prevederile art. 239, alin. 2 şi 5 din vechiul Cod penal, limitele de pedeapsă fiind stabilite între 9 luni şi 3 ani închisoare sau cu amendă, iar în ceea ce priveşte legea penală în vigoare la momentul judecării cauzei, instanţa constată că infracţiunea săvârşită de inculpaţi este reglementată de art. 257 alin. 1 şi 4, raportat la art. 193 alin. 1 din Codul penal, care prevede sancţiunea închisorii de la 4 luni şi jumătate la 3 ani sau cu amendă. Totodată însă, deşi limita minimă de pedeapsă este mai mare conform prevederilor Vechiului Cod penal, instanţa reţine că prevederile acestuia sunt mai favorabile inculpaţilor, în ceea ce priveşte dispoziţiile privind individualizarea pedepselor, deoarece inculpaţilor urmează să le fie aplicate pedepse cu închisoarea, iar în ceea ce priveşte executarea pedepselor cu suspendarea sub supraveghere a executării acestora, dispoziţiile vechiului Cod penal sunt mai favorabile, instituind mai puţine obligaţii în sarcina condamnaţilor, faţă de noul Cod penal, care prevede şi o obligaţie suplimentară, respectiv cea de prestare a unei munci neremunerate în folosul comunităţii.

În consecinţă, având în vedere faptul că în opinia instanţei legea veche este mai favorabilă inculpaţilor, în baza art. 386 Cod procedură penală şi a art. 5, alin. 1 din noul Cod penal, instanţa va schimba încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor B R, BL şi B K prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin din data de 06.01.2016 din infracţiunea de „Ultraj”, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 257 alin. 1 şi 4, raportat la art. 193 alin. 1 din Codul penal, în infracţiunea de „Ultraj”, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 239, alin. 2 şi 5 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 5, alin. 1 din noul Cod penal.

Infracţiunea pe care o analizăm are ca obiect juridic specific relaţiile sociale privitoare la autoritatea de stat a căror formare, desfăşurare şi dezvoltare normală sunt condiţionate de apărarea prestigiului funcţionarului public purtător al autorităţii de stat. Ameninţarea şi lovirea persoanelor învestite de societate cu exerciţiul autorităţii de stat care se află în exercitarea autorităţii reprezintă fapte de o gravitate deosebită pe care legiuitorul a înţeles să le pedepsească mai aspru.

Infracţiunea examinată nu are obiect material când este săvârşită prin ameninţare. În cazul ultrajului realizat prin lovirea agentului de poliţie, obiectul material este reprezentat de corpurile persoanelor asupra cărora s-a  exercitat acţiunea descrisă în normă. Instanţa reţine în speţă că există calitatea cerută de lege a persoanelor asupra cărora au fost exercitate ameninţările şi lovirile. Subiectul pasiv secundar al infracţiunii de ultraj analizate, respectiv agentul de poliţie este, în înţelesul legii, o persoană care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, care atrage aplicabilitatea variantei agravate a infracţiunii de ultraj, cea prevăzută de art. 239, alin. 5 din vechiul Cod penal.

Conţinutul constitutiv al infracţiunii de ultraj are în componenţa sa o latura obiectivă şi o latura subiectivă.

La infracţiunea de ultraj prevăzută în dispoziţiile art. 257 Cod penal latura obiectivă este compusă din element material, cerinţe esenţiale, urmare imediată şi legătură de cauzalitate.

Sub aspectul elementului material, în prezenta cauză, infracţiunile au fost comise prin acţiunea comisivă de lovire sau alte violenţe. Prin urmare, în elementul material al modalităţii tip, în forma simplă a infracţiunii de ultraj este absorbită infracţiunea de lovire, împrejurare ce atribuie faptei de ultraj caracterul de infracţiune complexă.

Pentru existenţa elementului material al acestei infracţiuni sunt necesare îndeplinirea următoarelor cerinţe esenţiale: fapta să fie săvârşită nemijlocit şi fapta să fie săvârşită împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii.

Instanţa reţine că subiectul pasiv secundar se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu, aflându-se în urmărirea unei persoane despre care exista suspiciunea că a săvârşit o contravenţie.

Săvârşirea acţiunilor care constituie elementul material al infracţiunii de ultraj, în modalitatea săvârşirii acestora de cei trei inculpaţi, au avut ca rezultat sau ca urmare imediată atât o stare de pericol pentru autoritatea cu care este investit funcţionarul public, cât şi atingeri aduse integrităţii corporale a agenţilor de poliţie CC şi C S care îndeplineau o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.

Existenţa laturii obiective a infracţiunii de ultraj este condiţionată de stabilirea unei legături între elementul material şi urmarea imediată a infracţiunii. Când urmarea imediată constă într-o stare de pericol, legătura de cauzalitate rezultă din împrejurările de fapt ale infracţiunii.  În privinţa infracţiunilor de ultraj prin exercitarea de violenţe asupra agenţilor de poliţie, instanţa reţine că legătura de cauzalitate este dovedită de ansamblul materialului probator administrat în cauză.

Din punct de vedere al laturii subiective infracţiunile de ultraj au fost săvârşite cu intenţie de inculpaţi, aceştia urmărind sau acceptând posibilitatea producerii urmării imediate.

I. În ceea ce îl priveşte pe inculpatul B R, instanţa reţine că, în drept, fapta inculpatului B R, care în data de 24.12.2013, în jurul orei 16,30 a exercitat acte de violenţă asupra agentului de poliţie C S, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de ultraj, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 239, alin. 2 şi 5 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 5, alin. 1 din noul Cod penal.

La individualizarea şi dozarea pedepsei ce urmează a fi aplicate inculpatului, instanţa va ţine seama de criteriile generale prevăzute de art.72 din vechiul Cod penal, referitoare la limitele de pedeapsă fixate de lege pentru infracţiunea în cauză, la gradul de pericol social al faptei săvârşite, la persoana inculpatului şi la împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. Apreciind în concret gradul de pericol social al faptei săvârşite de inculpat, instanţa reţine existenţa unui grad de pericol social ridicat, având în vedere faptul că inculpatul a exercitat acte de violenţă asupra unui agent de poliţie aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, împreună cu ceilalţi inculpaţi şi încurajaţi de prezenţa multor persoane de etnie rromă, încercând astfel intimidarea agenţilor de poliţie, pentru a scăpa de aplicarea legii pentru o faptă contravenţională săvârşită anterior. Instanţa are în vedere însă, în acelaşi timp şi faptul că inculpatul nu a mai fost condamnat până în prezent.

Având în vedere cele expuse în cadrul analizei existenţei faptelor şi a vinovăţiei, în baza art. 239, alin. 2 şi 5 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 5, alin. 1 din noul Cod penal, instanţa îl va condamna pe inculpatul B R la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de „Ultraj” (persoană vătămată C S). 

Sub aspectul modalităţii de executare a pedepsei, raportat la persoana inculpatului, care în prezent nu are antecedente penale, instanţa apreciază că nu se impune ca inculpatul să execute pedeapsa ce va fi aplicată în regim de detenţie. 

Apreciind că faţă de vârsta inculpatului, lipsa antecedentelor penale, pentru a se atinge scopul pedepsei astfel cum acesta este prevăzut de legiuitor, instanţa consideră că nu este necesară executarea în regim de detenţie a pedepsei, la o primă condamnare, scopul pedepsei putând fi atins, de această dată, şi prin modalitatea suspendării sub supraveghere a acesteia.

În consecinţă, în baza art. 86 ind. 1 alin. 1, 2 din vechiul Cod penal, instanţa va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi stabileşte un termen de încercare de 2 ani.

În temeiul art. 863 alin. 1 lit. a, b, c şi d din vechiul Cod penal, instanţa va dispune ca pe perioada termenului de încercare, inculpatul B R să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: 

a) să se prezinte, la datele fixate la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Mureş;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

Instanţa va desemna Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Mureş pentru supravegherea executării măsurilor şi obligaţiilor instituite în sarcina inculpatului.

Instanţa va atrage atenţia inculpatul B R asupra prevederilor art. 864 din vechiul Cod penal, raportat la art. 83 şi 84 din vechiul Cod penal, a căror nerespectare atrage revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere. 

În conformitate cu dispoziţiile art. 71 din vechiul Cod penal, instanţa va dispune interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b din vechiul Cod penal de la 1969, cu titlu de pedeapsă accesorie, a cărei executare se suspendă pe perioada termenului de încercare.

II. În ceea ce îl priveşte pe inculpatul BL, instanţa reţine că, în drept, fapta inculpatului BL care în data de 24.12.2013, în jurul orei 16,30 a exercitat acte de violenţă asupra agentului de poliţie CC, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de ultraj, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 239, alin. 2 şi 5 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 5, alin. 1 din noul Cod penal.

La individualizarea şi dozarea pedepsei ce urmează a fi aplicate inculpatului, instanţa va ţine seama de criteriile generale prevăzute de art.72 din vechiul Cod penal, referitoare la limitele de pedeapsă fixate de lege pentru infracţiunea în cauză, la gradul de pericol social al faptei săvârşite, la persoana inculpatului şi la împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. Apreciind în concret gradul de pericol social al faptei săvârşite de inculpat, instanţa reţine existenţa unui grad de pericol social ridicat, având în vedere faptul că inculpatul a exercitat acte de violenţă asupra unui agent de poliţie aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, împreună cu ceilalţi inculpaţi şi încurajaţi de prezenţa multor persoane de etnie rromă, încercând astfel intimidarea agenţilor de poliţie, pentru a scăpa de aplicarea legii pentru o faptă contravenţională săvârşită anterior de către o persoană apropiată. Instanţa are în vedere şi faptul că inculpatul are antecedente penale, fiind condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare  prin sentinţa penală nr. 195/20.08.2015 pronunţată de Judecătoria Reghin în dosarul nr. 2344/289/2014, definitivă prin decizia penală nr.615/A/02.12.2015, pronunţată de Curtea de Apel Tg. Mureş.

Având în vedere cele expuse în cadrul analizei existenţei faptelor şi a vinovăţiei, în baza art. 239, alin. 2 şi 5 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 5, alin. 1 din noul Cod penal, instanţa îl va condamna pe inculpatul BL la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de „Ultraj” (persoană vătămată CC).

Văzând că inculpatul a mai fost condamnat, iar infracţiunea pentru care este condamnat în prezentul dosar se află în concurs real cu cele pentru care a fost condamnat anterior, instanţa va descontopi pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată inculpatului BL prin sentinţa penală nr. 195/20.08.2015 pronunţată de Judecătoria Reghin în dosarul nr. 2344/289/2014, definitivă prin decizia penală nr.615/A/02.12.2015, pronunţată de Curtea de Apel Tg. Mureş, în pedepsele componente, respectiv: 2 ani închisoare, 1 an şi 6 luni închisoare, 1 an închisoare şi 6 luni închisoare. 

În baza art. 10 din Legea nr. 187/2012, raportat la art. 38, art. 39, alin. 1, lit. b) din Noul Cod penal, instanţa va constata că infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului prin în prezentul dosar se află în concurs real cu infracţiunile pentru săvârşirea cărora a fost condamnat inculpatul prin sentinţa penală nr. 195/20.08.2015 pronunţată de Judecătoria Reghin în dosarul nr. 2344/289/2014, definitivă prin decizia penală nr.615/A/02.12.2015, pronunţată de Curtea de Apel Tg. Mureş. În consecinţă, instanţa va contopi pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin prezenta hotărâre cu pedepsele de 2 ani închisoare, 1 an şi 6 luni închisoare, 1 an închisoare şi 6 luni închisoare şi dispune ca inculpatul BL să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare la care se adaugă un spor de 1/3 din suma celorlalte pedepse aplicate (1/3 din 5 ani) urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 8 luni de închisoare.

În baza art. 45, alin. 1 din Noul Cod penal, instanţa va aplica inculpatului pedeapsa complementară stabilită prin sentinţa penală nr. 195/20.08.2015 pronunţată de Judecătoria Reghin în dosarul nr. 2344/289/2014, definitivă prin decizia penală nr.615/A/02.12.2015, pronunţată de Curtea de Apel Tg. Mureş, pedeapsă complementară care curge conform dispoziţiilor art. 68 Cod penal, respectiv cea a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a,b şi h Cod penal, şi anume:

- dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice;

- dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

- dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme. 

În baza art. 45, alin. 5,  rap. la alin. 1 din Noul Cod penal, instanţa va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi h Cod penal, cu titlu de pedeapsă accesorie stabilită prin sentinţa penală nr. 195/20.08.2015 pronunţată de Judecătoria Reghin în dosarul nr. 2344/289/2014, definitivă prin decizia penală nr.615/A/02.12.2015, pronunţată de Curtea de Apel Tg. Mureş, pe durata prevăzută de art. 65 alin. 3 Cod penal.

În baza art.72 alin.1 Cod penal, instanţa va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului BL durata reţinerii, a arestării preventive şi a arestului la domiciliu începând cu data de 09.07.2014  şi până la data de 06.12.2014 şi din data de 15.12.2015 şi până la zi. 

II. În ceea ce îl priveşte pe inculpatul B K, instanţa reţine că, în drept, fapta inculpatului B K care în data de 24.12.2013, în jurul orei 16,30 a exercitat acte de violenţă asupra agentului de poliţie CC, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de ultraj, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 239, alin. 2 şi 5 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 5, alin. 1 din noul Cod penal.

La individualizarea şi dozarea pedepsei ce urmează a fi aplicate inculpatului, instanţa va ţine seama de criteriile generale prevăzute de art.72 din vechiul Cod penal, referitoare la limitele de pedeapsă fixate de lege pentru infracţiunea în cauză, la gradul de pericol social al faptei săvârşite, la persoana inculpatului şi la împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. Apreciind în concret gradul de pericol social al faptei săvârşite de inculpat, instanţa reţine existenţa unui grad de pericol social ridicat, având în vedere faptul că inculpatul a exercitat acte de violenţă asupra unui agent de poliţie aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, împreună cu ceilalţi inculpaţi şi încurajaţi de prezenţa multor persoane de etnie rromă, încercând astfel intimidarea agenţilor de poliţie, pentru a scăpa de aplicarea legii pentru o faptă contravenţională săvârşită anterior de către o persoană apropiată. Instanţa are în vedere şi faptul că inculpatul are antecedente penale, fiind condamnat la o pedeapsă de 8 luni închisoare  prin sentinţa penală nr. 215/09.10.2014 de Judecătoria Reghin în dosarul nr. 2103/289/2013, definitivă prin decizia penală nr. 162/A/27.03.2015 pronunţată de Curtea de Apel Tg. Mureş, dispunând suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

Având în vedere cele expuse în cadrul analizei existenţei faptelor şi a vinovăţiei, în baza art. 239, alin. 2 şi 5 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 5, alin. 1 din noul Cod penal, instanţa îl va condamna pe inculpatul B K la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de „Ultraj” (persoană vătămată CC).

În baza art. 97 din noul Cod penal, instanţa va anula suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 215/09.10.2014 de Judecătoria Reghin în dosarul nr. 2103/289/2013, definitivă prin decizia penală nr. 162/A/27.03.2015 pronunţată de Curtea de Apel Tg. Mureş.

În baza prevederilor art. 36, alin.1 Cod penal, instanţa constată că infracţiunea pentru care a fost condamnat inculpatul prin prezenta sentinţă penală se află în concurs real cu infracţiunea pentru care i s-a aplicat inculpatului pedeapsa 8 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 215/09.10.2014 de Judecătoria Reghin în dosarul nr. 2103/289/2013, definitivă prin decizia penală nr. 162/A/27.03.2015 pronunţată de Curtea de Apel Tg. Mureş, conform art. 33 lit. a din vechiul Cod penal.

În baza prevederilor art. 36, alin.1 raportat la art.33, lit. a şi la art.34, alin.1, lit. b din vechiul Cod penal, instanţa va dispune contopirea pedepsei de 8 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 215/09.10.2014 de Judecătoria Reghin în dosarul nr. 2103/289/2013, definitivă prin decizia penală nr. 162/A/27.03.2015 pronunţată de Curtea de Apel Tg. Mureş cu pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare stabilită prin prezenta sentinţă penală şi va aplica inculpatului B K pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 6 luni închisoare, pe care o sporeşte cu 2 luni închisoare, stabilind o pedeapsă rezultantă finală de 1 an şi 8 luni închisoare.

În baza art. 86 ind. 1 alin. 1, 2 din vechiul Cod penal, considerând că se poate acorda inculpatului o ultimă şansă de îndreptare, prin neaplicarea unei pedepse cu executare în penitenciar, instanţa va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante pe o durată de 3 ani, termen stabilit în condiţiile art. 86 ind.2 alin.1 din vechiul Cod penal.

Pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

1 - să se prezinte lunar la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Mureş;

2 - să anunţe în prealabil Serviciul de Probaţiune despre orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă, precum şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

3 - să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

4 - să comunice informaţii de natură a fi controlate cu privire la  mijloacele de existenţă;

5 - să urmeze un curs de învăţământ sau de calificare;

6 - să nu frecventeze localuri unde sunt comercializate băuturi alcoolice.

Datele prevăzute la pct. 2, 3, 4 se vor comunica Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Mureş.

Instanţa va atrage atenţia inculpatului B K asupra prevederilor art. 86 ind. 4 din vechiul Cod penal referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni.

În baza art.35, alin. 1, din vechiul Cod penal, instanţa va aplica inculpatului, alături de pedeapsa principală, pedeapsa complementară stabilită prin decizia penală nr. 162/A/27.03.2015 pronunţată de Curtea de Apel Tg. Mureş a interzicerii exerciţiului drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de un an şi pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În temeiul art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, văzând culpa procesuală a inculpaţilor, care au fost condamnaţi, instanţa îi va obliga pe inculpaţii B R, BL şi B K la plata sumei de 1200 de lei (câte 400 de lei fiecare), cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 600 de lei provine din faza de urmărire penală, iar suma de 600 de lei provine din faza de judecată. În baza art. 274 alin. 1, tea finală Cod procedură penală, suma de 520 de lei, reprezentând onorariul pentru avocatul desemnat din oficiu în faza de judecată rămâne în sarcina statului şi va fi avansată din fondurile Ministerului Justiţiei în contul Baroului Mureş.