Grăniţuire

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI – SECŢIA A III-A CIVILĂ

DOSAR NR. ................

DECIZIA CIVILĂ NR. ................

Şedinţa publică de la ....................

Tribunalul constituit din:

PREŞEDINTE – .....................

JUDECĂTOR- ....................

GREFIER – ..........................

Pe rolul  instanţei se află spre pronunţare cererea de apel formulată de către apelanta-reclamantă ................... în contradictoriu cu intimatul-pârât .................. împotriva sentinţei civile nr. ...................... pronunţată de către Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti în dosarul nr. ....................... , având ca obiect grăniţuire.

Dezbaterile şi susţinerile orale ale părţilor au avut loc la data de .............. , fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru ................ şi pentru ................ , când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL

Prin sentinţa civilă  nr. .............. pronunţată de către Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti în dosarul nr. ................ s-a respins excepţia lipsei de interes în promovarea cererii de grăniţuire, ca neîntemeiată.

S-a admis în parte excepţia prescripţiei şi, în consecinţă, s-a respins acţiunea în pretenţii pentru repararea prejudiciilor a căror producere putea fi cunoscută de reclamantă cu mai mult de trei ani anterior introducerii cererii de chemare în judecată, ca fiind prescrisă.

S-a respins cererea de grăniţuire formulată de reclamanta ................. , în contradictoriu cu pârâtul .................... , ca neîntemeiată.

S-a respins cererea de obligare a pârâtului-reclamant la desfiinţarea grupului sanitar învecinat cu proprietatea reclamantei-pârâte, ca neîntemeiată.

S-a respins cererea de obligare a pârâtului la plata sumei de .............. lei, cu titlu de daune-interese, ca neîntemeiată.

S-a respins petitul reconvenţional având ca obiect constatarea deţinerii în coproprietate de către reclamantă şi pârât a zidului şi gardului comun, ca neîntemeiată.

S-a respins petitul reconvenţional având ca obiect constatarea dobândirii unei porţiuni de teren prin uzucapiune, ca rămas fără obiect.

S-au respins cererile ambelor părţi de obligare la plata cheltuielilor de judecată.

Analizând cu prioritate excepţia lipsei de interes a reclamantei-pârâte în promovarea cererii privind stabilirea liniei de hotar dintre cele două proprietăţi, instanţa a apreciat-o ca neîntemeiată, având în vedere că interesul părţii se raportează la situaţia de fapt pretinsă în cerere şi nu la cea care rezulta în urma analizei probelor, aspect ce ţine de temeinicia acţiunii.

Astfel, întrucât prin cererea de chemare în judecată reclamanta-pârâtă a susţinut afectarea, de către pârâtul-reclamant, a hotarului dintre cele două proprietăţi, interesul părţii de a solicita stabilirea limitei de proprietate este justificat de însăşi această susţinere, neavând relevanţă din acest punct de vedere temeinicia ei.

Drept consecinţă, instanţa a respins excepţia lipsei de interes în promovarea cererii de grăniţuire, ca neîntemeiată.

Asupra excepţiei prescripţiei dreptului material la acţiune al reclamantei, instanţa de fond a reţinut că, în privinţa cererea de obligare a pârâtului-reclamant la desfiinţarea grupului sanitar construit pe linia de hotar dintre cele două proprietăţi, instanţa apreciază că această cerere este imprescriptibilă extinctiv.

Astfel, potrivit art. 21 din Decretul nr. 167/1958, dispozițiile acestui act nu se aplică dreptului la actiune privitor la drepturile de proprietate, uzufruct, uz, abitatie, servitute şi superficie. Ca atare, actiunea prin care reclamanta, în calitate de reprezentant al tuturor proprietarilor asupra terenului aflat în coproprietate, care prin natura lui este de folosință comună, cere încetarea tulburării aduse dreptului lor de proprietate, ca urmare a edificării unui garaj, priveşte dreptul de proprietate şi, potrivit art. 21, este imprescriptibilă, iar nicidecum obiectul acțiunii nu îl poate constitui obligația de a face, prescriptibilă extinctiv în termenul de 3 ani.

În ceea ce priveşte acţiunea în pretenţii, constând în obligarea pârâtului la plata de daune-interese pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin lucrările de construire (casă şi grup sanitar), instanţa constată, în primul rând, faptul că reclamanta a solicitat o sumă globală pentru mai multe categorii de pagube, cum ar fi afectarea acoperişului casei sale cu ocazia construirii casei pârâtului, afectarea locuinţei (structura de rezistenţă,  căderea tencuielii, igrasie) în urma aceloraşi lucrări, producerea unor inconveniente legate de edificarea grupului sanitar etc.

Fiind vorba despre o acţiune personală patrimonială, acesteia i se aplică termenul de prescripţie general de 3 ani, stabilit de disp. art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958.

Cu toate acestea, pentru fiecare categorie de pagube, termenul de prescripţie începe să curgă la un moment distinct, respectiv acela la care partea a cunoscut paguba şi persoana responsabilă, conform disp. art. 8 din acelaşi act normativ.

Întrucât în prezenta cauză este imposibil pentru instanţă să analizeze momentul naşterii dreptului la acţiune pentru fiecare fapt prejudiciabil invocat de reclamantă prin cererea de chemare în judecată, instanţa a admis în parte excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune în promovarea acţiunii în pretenţii şi a respins-o ca prescrisă în ceea ce priveşte acţiunile pârâtului al căror rezultat păgubitor putea fi cunoscut de reclamantă cu mai mult de trei ani anterior introducerii cererii de chemare în judecată ( ............... ), în sensul că orice astfel de acţiune ce va rezulta din probele administrate urmează a nu fi avută în vedere de către instanţă.

Pe fondul cauzei, în ceea ce priveşte cererea de grăniţuire, din concluziile raportului de expertiză specialitatea topografie realizat de către expert ............. rezultă că proprietatea reclamantei şi cea a pârâtului sunt clar delimitate (prin gard sau soclu solid din construcţie de cărămidă), „fără a exista elemente vizibile la teren sau reieşite din calculele efectuate ca aceste două proprietăţi să fi fost afectate de tulburări de posesie între ele”.

Or, de esenţa acţiunii în grăniţuire este situaţia în care două imobile alăturate nu sunt în mod clar delimitate, situaţie ce nu se regăseşte în prezenta cauză.

În ceea ce priveşte petitul prin care reclamanta solicită desfiinţarea grupului sanitar construit de către reclamant înspre proprietatea sa, instanţa constată, pe de o parte, că din probele administrate rezultă că acesta se află în totalitate pe proprietatea pârâtului.

Pe de altă parte, din raportul de expertiză MLPAT realizat în prezenta cauză de către expert ................ rezultă că acest grup sanitar a fost edificat în perioada anilor ................ , starea şi izolaţia acestuia fiind făcute în condiţii normale.

Prin urmare, având în vedere că, pe de o parte, grupul sanitar a fost realizat în perioada 2000-2002, respectiv cu mult înaintea termenului de 3 ani anteriori introducerii acţiunii (depăşind termenul de prescripţie), iar, pe de altă parte, că acesta respectă normele legale şi tehnice pentru funcţionarea sa, reclamanta nu poate solicita în mod întemeiat desfiinţarea lui.

 În ceea ce priveşte cererea de obligare a pârâtului la plata de daune interese, instanţa reţine că aceasta este neîntemeiată, având în vedere că, din ambele expertize tehnice realizate în cauză, nu a rezultat producerea de avarii de către imobilul pârâtului locuinţei reclamantei.

Expertul ................ a arătat că imobilul reclamantei-pârâte ar putea fi afectat în viitor în cazul în care construcţia nouă se va tasa diferenţiat, tasare ce se poate produce atunci când presiunea efectivă transmisă la teren de fundaţiile noi va fi mai mare comparativ cu presiunea care a existat iniţial. Totodată, din cauza caracteristicilor dinamice diferite ale celor două structuri de rezistenţă, a reclamantei-pârâte şi a pârâtului-reclamant (perioade de oscilaţie diferite pe timpul acţiunilor din seism), este posibilă antrenarea, fisurarea şi avarierea părţii de construcţie proprietatea reclamantei.

Rezultă, deci, că în prezent reclamanta nu a suferit prejudicii ca urmare a lucrărilor realizate de pârât la imobilul sau.

În drept, din disp. art. 998-999 C.civ. rezultă condiţiile care trebuie dovedite pentru antrenarea răspunderii civile delictuale, respectiv existenţa unei fapte civile ilicite, existenţa unui prejudiciu, a legăturii de cauzalitate între faptă şi prejudiciu şi a vinovăţiei.

În prezenta cauză reclamanta nu a dovedit existenţa unui prejudiciu actual, ci doar a unuia eventual, care nu poate constitui un fundament legal pentru acordarea de daune-interese.

Ca atare, a fost respins ca neîntemeiat şi acest capăt de cerere.

Prin cererea reconvenţională formulată, pârâtul-reclamant a solicitat să se constate deţinerea în coproprietate de către reclamantă şi pârât a zidului şi gardului comun.

Or, expertul specialitatea topografie ............ , desemnat în cauză, a constatat că, la data expertizării, limita grăniţuirii existente (gardul vechi) are o lăţime de ............ m, iar pe partea dinspre imobilul din ............. , proprietatea numitului ................. , este dublat de construcţia unui zid protector având o lăţime de circa ......... cm edificată după data de .............. , data actului de vânzare-cumpărare a acestui imobil.

Cu alte cuvinte, expertul s-a aflat în imposibilitatea identificării cu exactitate a zidului comun ca urmare a faptului că una dintre părţi (pârâtul-reclamant) a adăugat la acesta, înglobându-l parţial în proprietatea sa.

În aceste condiţii, cererea de constatare a comunităţii gardului sau zidului comun este neîntemeiată, neputând fi admisă în condiţiile în care elementul ce face obiectul ei este incert.

În ceea ce priveşte petitul reconvenţional având ca obiect constatarea dobândirii prin uzucapiune a unei porţiuni de teren, instanţa l-a respins ca rămas fără obiect, în raport de cele deja constatate.

Cu privire la cererile părţilor de obligare la plata cheltuielilor de judecată, instanţa, având în vedere că ambele părţi au căzut în pretenţii, aflându-se în culpă procesuală, în temeiul disp. art. 274 C.p.c. le-a respins ca neîntemeiate.

Împotriva sentinţei civile menţionate mai sus reclamanta-pârâtă ............. a formulat apel în termen legal, prin care a susţinut că hotărârea apelată cuprinde motive contradictorii în ceea ce priveşte soluţionarea capătului de cerere privind repararea prejudiciilor, că a fost soluţionată în mod greşit excepţia prescripţiei dreptului la acţiune cu privire la capătul de cerere privind obligarea pârâtului la despăgubiri, precum şi capătul de cerere vizând grăniţuirea.

La termenul din ............... intimatul-pârât a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepţia netimbrării apelului şi, pe fond, a solicitat respingerea acestuia ca nefondat.

La data de ............ apelanta-reclamantă a depus la dosar răspuns la întâmpinare şi un set de înscrisuri în susţinerea motivelor de apel.

La termenul din ................. , tribunalul a încuviinţat pentru ambele părţi proba cu înscrisuri.

Analizând sentinţa apelată prin prisma criticilor formulate, tribunalul apreciază că apelul este nefondat.

Astfel, în ceea ce priveşte critica ce vizează modul de soluţionare a grăniţuirii, tribunalul o apreciază ca nefondată.

Din acest punct de vedere tribunalul reţine că expertul topo ............. a precizat, în cadrul concluziilor din raportul de expertiză, faptul că „nu există elemente vizibile la teren sau reieşire din calculele efectuate ca aceste două proprietăţi (ale reclamantei şi ale pârâtului - subl. ns.) să fi fost afectate de tulburări de posesie între ele”.

Acelaşi expert a mai arătat că „la data expertizării limita grănițuirii existente (gardul vechi) are o lăţime de .............. m, iar pe partea dinspre imobilul din ................ , proprietatea pârâtului-reclamant (…),  este dublat de construcţia unui zid protector având o lăţime de circa .............. cm edificată după data de .............. , data actului de vânzare-cumpărare a acestui imobil”.

„În acest gard se edifică o poartă metalică cu lăţimea de .......... m, la o distanţă de ................. m faţă de marginea imobilului reclamantei-pârâte existente”.

Aşa cum s-a subliniat în literatura de specialitate, prin acţiunea în grăniţuire se urmăreşte determinarea, prin hotărâre judecătorească, a limitelor dintre proprietăţi şi stabilirea traseului real pe care trebuie să îl urmeze titularul.

Acţiunea în grăniţuire îşi justifică raţiunea atât în cazul în care nu există o delimitare între proprietăţi, cât şi atunci când astfel de semne există, însă ele nu au fost stabilite prin înţelegerea părţilor sau prin hotărâre judecătorească şi, ceea ce este cel mai important, aceste semne sunt contestate de părţi.

În speţă tribunalul constată că proprietăţile celor două părţi sunt delimitate prin semne exterioare, ce nu au fost contestate vreodată de vreuna dintre părţi, gardul despărţitor existând dinainte de anul ............ „pentru a delimita accesul eventualilor clienţi în spaţiul în care familia proprietarilor îşi desfăşura activitatea zilnică” (raportul de expertiză topografică, fil. ........ , ult. alin.). Acelaşi expert topo a precizat că limitele existente între proprietăţi au o vechime de peste 75 ani, nu au fost modificate în timp, fiind aşa cum au fost definite la momentul creării imobilului ( fil. ............ dosar fond vol. II ).

În aceste condiţii tribunalul apreciază că, în mod corect, prima instanţă a respins capătul de cerere privind grăniţuirea.

În ceea ce priveşte critica referitoare la soluţionarea greşită a excepţiei prescripţiei dreptului la acţiune pentru capătul de cerere privind obligarea pârâtului la despăgubiri, tribunalul o apreciază ca nefondată.

Astfel, prin cererea formulată, apelanta-reclamantă a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de ......... lei reprezentând echivalentul prejudiciului provocat prin ridicarea construcţiei S+P+1E+M.

Aşa cum rezultă din probele administrate în cauză, ridicarea construcţiei menţionate anterior s-a realizat după obţinerea autorizaţiei de construire nr. ....... din .................. .

Întrucât apelanta-reclamantă nu a înţeles să precizeze data la care acţiunile pârâtului au devenit prejudiciabile pentru aceasta, chestiune ce nu a fost clarificată la instanţa de fond, tribunalul constată că aceste posibile prejudicii pot avea ca dată de pornire anul ............... , anul terminării construcţiei şi al semnării procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor.

Potrivit disp. art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958, termenul de prescripţie aplicabil în cauză este de 3 ani, termen care începe să curgă de la data la care cel păgubit a cunoscut atât fapta ilicită, cât şi pe cel vinovat de săvârşirea acesteia.

 În speţă, tribunalul constată că, în mod corect, s-a apreciat de către instanţa de fond faptul că, în privinţa faptelor prejudiciabile săvârşite de intimatul-pârât anterior datei de .............. , a intervenit prescripţia extinctivă a dreptului material la acţiune.

În privinţa faptelor prejudiciabile săvârşite după data de ................. şi în privinţa cărora instanţa de fond a respins ca neîntemeiată cererea apelantei-reclamante de obligare a pârâtului la plata vreunei sume de bani, tribunalul constată că apelanta-reclamantă nu a putut dovedi îndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de art. 998 - 999 C.civil pentru existenţa răspunderii civile delictuale.

Astfel, din concluziile raportului de expertiză construcţii - rezistenţă (fil. ....... şi urm.) rezultă că „imobilul reclamantei-pârâte în prezent nu este afectat, datorită (din cauza) inexistenţei rostului de separaţie între cele două construcţii, a reclamantei-pârâte şi a pârâtului-reclamant. Imobilul reclamantei-pârâte poate fi afectat în viitor în cazul în care construcţia nouă se va tasa diferenţiat, tasare ce se poate produce atunci când presiunea efectivă transmisă la teren de fundaţiile noi va fi mai mare comparativ cu presiunea existentă iniţial”.

Tot prin  expertiza MLPAT s-a precizat că „este posibil, datorită lăţimii efective a fundaţiilor părţii noi din construcţie proprietatea pârâtului-reclamant ............... , ca presiunea efectivă transmisă de fundaţii la teren să fie mai mică comparativ cu situaţia iniţială a construcţiei, fapt ce înlătură fenomenul de tasare diferenţiată şi degradarea părţii din construcţie proprietatea reclamantei-pârâte ................ ”.

Expertul MLPAT ................... a mai arătat, la pct. 6.2.1. din expertiză, că „construcţia proprietatea reclamantei-pârâte .............. are o vechime de peste 100 de ani, depăşind durata de viaţă proiectată definită ca fiind intervalul de timp estimat pentru care structura (sau o parte a acesteia) poate să fie utilizată conform destinaţiei/funcţiunii prevăzute prin proiect. Construcţia reclamantei-pârâte ............... a atins starea limită de serviciu, stare dincolo de care cerinţele necesare pentru utilizare în condiţii normale a construcţiei/structurii nu mai sunt îndeplinite”.

Se mai reţine totodată, de către acelaşi expert, faptul că „partea de construcţie proprietatea reclamantei-pârâte ............... a fost afectată pe perioada realizării lucrărilor la partea din construcţie proprietatea-pârâtului-reclamant .............. , dar acestea au fost remediate la timp şi nu au produs avarierea părţii de construcţie proprietatea reclamantei-pârâte ....................... ”.

Acelaşi expert precizează că „uzura, lipsa lucrărilor de reparaţii şi întreţinere, vechimea, corodarea conductelor purtătoare de apă sunt cauza apariţiei diverselor deficienţe ce apar la construcţia proprietatea reclamantei-pârâte .................. ”.

„La imobilul reclamantei-pârâte nu există avarii până în prezent. Există degradări cauzate de vechimea construcţiei, de lipsa măsurilor de reparaţii şi întreţinere.”

Pe cale de consecinţă, expertul a precizat că „până în prezent nu există un prejudiciu”.

În aceste condiţii, faţă de cele mai sus reţinute, tribunalul constată că apelanta-reclamantă-pârâtă nu a dovedit îndeplinirea cumulativă a condiţiilor impuse de art. 998 - 999 C.civ., în cauză neputându-se proba existenţa unui prejudiciu.

Trebuie precizat, în acest context, că, aşa, cum s-a menţionat de către expertul MLPAT în răspunsul la obiecţiuni, fisurile existente la construcţia proprietatea reclamantei-pârâte nu sunt cauzate de lucrările executate la imobilul proprietatea pârâtului-reclamant.

În ceea ce priveşte construirea grupului sanitar de către intimatul-pârât-reclamant apreciată de apelanta-reclamantă-pârâtă că s-ar fi realizat pe terenul său, tribunalul reţine că niciunul din experţii desemnaţi în cauză la instanţa de fond nu a stabilit acest fapt.

Grupul sanitar a fost ridicat de intimatul-pârât-reclamant pe terenul proprietatea sa, nefiind încălcat dreptul de proprietate al apelantei-reclamante-pârâte.

Potrivit disp. art. 610 C.civil, cel ce face un puţ sau o privată lângă un zid comun (…) e îndatorat să lase depărtarea prescrisă de regulamente şi obiceiuri particulare asupra unor asemenea obiecte sau să facă lucrările prescrise de aceleaşi legi şi regulamente spre a nu aduce vătămare vecinului.

Aşa cum rezultă din concluziile raportului de expertiză construcţii - rezistenţă, wc-ul este racordat la reţeaua de alimentare cu apă şi la reţeaua de canalizare, cu posibilitatea evacuării dejecţiilor rău mirositoare.

Totodată, din răspunsurile intimatului-pârât-reclamant la interogatoriu şi din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză rezultă că grupul sanitar a fost construit pe terenul proprietatea exclusivă a pârâtului-reclamant, care a făcut un zid paralel cu cel comun şi abia după aceea a construit grupul sanitar pe proprietatea sa exclusivă.

În consecinţă, tribunalul va respinge ca nefondată critica referitoare la dărâmarea grupului sanitar.

În ceea ce priveşte critica referitoare la contradicţiile existente în considerentele hotărârii, tribunalul o apreciază, de asemenea, ca nefondată.

Astfel, în privinţa prejudiciilor ce i s-ar fi putut produce apelantei-reclamante-pârâte înainte de .................. , tribunalul constată că, întrucât prima instanţă a apreciat că acestea sunt prescrise, în mod corect, nu a mai analizat dacă sunt îndeplinite condiţiile impuse de prev. art. 998 - 999 Cod civil.

În privinţa prejudiciilor reclamate ca fiind ulterioare datei de .............. , prima instanţă a reţinut că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de art. 998 - 999 C.civil.

Astfel, pentru ca prejudiciul să fie susceptibil de reparare, este necesar ca acesta să fie cert, adică să fie sigur, atât în privinţa existenţei, cât şi a posibilităţii de evaluare.

Or, un prejudiciu eventual, care este lipsit de certitudine (după cum s-a reţinut mai sus) nu poate justifica acordarea de despăgubiri.

În consecinţă, şi acest motiv de apel apare ca nefondat.

Pe cale de consecinţă, faţă de cele mai sus expuse, tribunalul va respinge apelul ca nefondat, în temeiul art. 296 C.pr.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul formulat de către apelanta-reclamantă ................ , cu domiciliul procesual ales la avocat ............... în contradictoriu cu intimatul-pârât  .............. , cu domiciliul în ............... împotriva sentinţei civile nr. .......... pronunţată de către Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti în dosarul nr. .............. .

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, ............... .

PREŞEDINTE JUDECĂTOR GREFIER

....................  ................. .......................

Domenii speta

Spete similare