Insolvenţă. Anulare acte frauduloase.

Insolvenţă. Anulare acte frauduloase. Transferurile patrimoniale din actul de divizare au fost încheiate la mai mult de trei ani înainte de deschiderea procedurii insolvenţei, nefiind îndeplinită condiţia prevăzută  de art. 79 din Legea nr. 85/2006 ca actul împotriva căruia acțiunea în anulare a fost formulată să fi fost încheiat în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii insolvenţei, adică în „perioada suspectă”, acesta fiind un termen de decădere.

Prin acţiunea înregistrată la data de 18 mai 2015 la Tribunalul Covasna, (astfel cum a fost precizată ulterior - fila 185, vol. I), reclamanta A. I.P.U.R.L. - în calitate de administrator al debitoarea S.C. B. S.R.L. – a solicitat în contradictoriu cu pârâtele S.C. C. S.R.L. şi S.C. B. S.R.L. prin curatorul special D.:

- anularea transferurilor patrimoniale efectuate în urma divizării societăţii B. S.R.L. la data 29 aprilie 2011;

- repunerea părţilor în situaţia anterioară.

Prin sentința civilă nr. 240/25 noiembrie 2016 Tribunalul Covasna a admis excepţia prescripţiei acţiunii (referitoare la nerespectarea termenului de trei ani prevăzut de art. 79 din Legea nr. 85/2006) şi în consecinţă:

A respins acţiunea precizată ulterior formulată de reclamanta A. I.P.U.R.L. prin reprezentant legal – E. în calitate de administrator al debitoarei S.C. B. SRL, în contradictoriu cu pârâtele S.C. C. S.R.L. şi S.C. B.  prin curator special D..

A respins  cererea de intervenţie în interesul reclamantei formulată de intervenienta S.C. F. S.R.L., prin reprezentant legal – administrator G..

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele considerente:

În ceea ce priveşte excepţia prescripţiei dreptului la acţiune (în sensul nerespectării termenului de 3 ani prevăzut de art.79 din Legea nr. 85/2006, în primul rând, sub aspectul legii aplicabile prezentului proces, având în vedere data începerii procedurii insolvenţei (2014) şi în raport cu dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 76/2012 şi art. 343 din Legea nr. 85/2014,  se constată că în cauză sunt incidente prevederile Noului Cod de procedură civilă, precum şi ale Legii nr. 85/2006.

În continuare, se reţine că  potrivit art. 79 din Legea nr. 85/2006, „lichidatorul poate introduce acţiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii”.

Una din condiţiile prevăzute de textul de lege citat pentru a putea fi exercitată acţiunea în anulare este ca actul împotriva căruia aceasta a fost formulată să fi fost încheiat în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii insolvenţei, adică în „perioada suspectă”.

În speţă, procesul de divizare între societăţile B. S.R.L.  (societate divizată) şi C. S.R.L. (beneficiară a divizării) a fost hotărât la data de 14 ianuarie 2011 (astfel cum reiese din încheierea pronunţată la 29 aprilie 2011 în dosarul nr. xxxx/119/2011 al  Tribunalului Covasna), iar procedura insolvenţei faţă de debitoarea S.C. B. S.R.L. a fost deschisă prin încheierea din 23 iunie 2014, pronunţată în dosarul nr. xxxx/119/2014 al Tribunalului Covasna.

Având în vedere că transferurile patrimoniale (din actul de divizare) au fost  încheiate la mai mult de trei ani înainte de deschiderea procedurii insolvenţei, judecătorul – sindic a constatat că în speţă nu este îndeplinită condiţia prevăzută art. 79 din Legea nr. 85/2006, motiv pentru care a admis excepţia invocată şi a respins acţiunea precizată ulterior, iar pe cale de consecinţă, a  respins şi cererea de intervenţie formulată în interesul reclamantei.

Prin apelul formulat reclamantul A. I.P.U.R.L. în calitate de administrator al debitoarei  S.C. B. S.R.L. şi intervenienta S.C. F. S.R.L.  au solicitat schimbarea sentinţei în sensul admiterii acţiunii, pentru următoarele motive:

Termenele stabilite de lege de art. 79, 80 din Legea nr. 85/2006 sunt  reglementate de art. 81 alin. 1 termenul de 1 an de la data expirării termenului pentru întocmirea raportului asupra  cauzelor fiind un termen de prescripţie,  iar termenul de 18 luni de decădere. Procedura s-a deschis la 23.06.2014 acţiunea fiind depusă la 21.05.2015 niciunul din aceste termene nu au fost  depăşite.

În speţă se poate extinde prezumţia de fraudă şi peste trei ani fiind aplicabile dispoziţiile  alin. 4 art. 85 din Legea nr. 85/2006. Debitorul în fapt era insolvent înainte de 31.12.2013, dar prin abuz de drepuri procesuale acesta a întârziat deschiderea procedurii tocmai pentru a expira termenele la care se referă art. 79, 80 din Legea nr. 85/2006.

Prin decizia civilă nr. 510/22.03.2017 Curtea a admis apelurile declarate de reclamanta S.C. B. S.R.L. și  intervenienta S.C. F. S.R.L. împotriva sentinței civile  nr. 240/25 noiembrie 2016 pronunțate de Tribunalul Covasna, pe care o schimbă în parte în sensul că:

A respins excepția prescripției invocată de intimata S.C. C. S.R.L.

A păstrat  dispozițiile sentinței privind respingerea acţiunii precizată ulterior formulată de reclamanta A. I.P.U.R.L. prin reprezentant legal – E. în calitate de administrator al debitoarei S.C. B. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtele S.C. C. S.R.L. şi S.C. B. S.R.L.  prin curator special D. și a respingerii cererii de intervenţie în interesul reclamantei formulată de intervenienta S.C. F. S.R.L., prin reprezentant legal – administrator G..

A respins cererea apelantei interveniente S.C. F. S.R.L. de obligare a intimatei S.C. B. S.R.L. la plata cheltuielilor de judecată, pentru următoarele considerente:

Procedura insolvenței debitoarei S.C. B. S.R.L. s-a deschis la  23.06.2014.

În speţă, proiectul de  divizare s-a înregistrat la 14.01.2011 la ORC, a fost  publicat în MO 416/3.02.2011, procesul de divizare între societăţile B. S.R.L. (societate divizată) şi C. S.R.L. (beneficiară a divizării) a fost hotărât la data de 14 ianuarie 2011 (astfel cum reiese din încheierea pronunţată la 29 aprilie 2011 în dosarul nr. xxxx/119/2011 al  Tribunalului Covasna), iar procedura insolvenţei faţă de debitoarea S.C. B. S.R.L. a fost deschisă prin încheierea din 23 iunie 2014, pronunţată în dosarul nr. xxxx/119/2014 al Tribunalului Covasna.

Termenul de prescripție prevăzut pentru acțiunea în anulare acte frauduloase este reglementat de art.  81 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 și este de 1 an de la data expirării termenului pentru întocmirea raportului asupra  cauzelor insolvenței  fiind un termen de prescripţie,  dar nu mai târziu de 18 luni de la data deschiderii procedurii, termenul de 18 luni fiind de decădere, în speță niciunul din aceste termene nefiind depășite, deci acțiunea nu este prescrisă în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 85/2006.

Termenul de 3 ani la care se referă pârâtele și judecătorul sindic este prevăzut de art. 79 și 80 din Legea nr. 85/2006 fiind o condiție de exercitare a acțiunii, respectiv ca actul ce se cere anulat să se fi încheiat cu 3 ani anterior deschiderii procedurii, condiție de admisibilitate care nu este îndeplinită în speță.

Transferurile patrimoniale din actul de divizare au fost  încheiate la mai mult de trei ani înainte de deschiderea procedurii insolvenţei, nefiind îndeplinită condiţia prevăzută art. 79 din Legea nr. 85/2006 ca actul împotriva căruia acțiunea în anulare a fost formulată să fi fost încheiat în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii insolvenţei, adică în „perioada suspectă”, acesta fiind un termen de decădere.

Susţinerile apelantelor în sensul că se poate extinde prezumţia de fraudă şi peste trei ani, întrucât  debitoarea în fapt era în insolvență înainte  de 31.12.2013 dar prin abuz drept  procesual aceasta a întârziat deschiderea procedurii tocmai pentru a expira  termenul sunt nerelevante în condiţiile în care nulitatea unor transferuri patrimoniale ocazionate de o divizare nefiind posibilă în afara anulării divizării în termenul legal.

Întrucât transferurile patrimoniale sunt parte a divizării, implicit se solicită și anularea divizării, ceea ce nu este admisibil în procedura insolvenței după trecerea unui termen de 6 luni la data la care divizarea a devenit efectivă.

Art. 251 din Legea nr. 31/1990 în forma de la data divizării reglementează un termen special şi derogatoriu de 6 luni de la data la care divizarea a devenit efectivă.

Dacă la data divizării erau creditori care se considerau prejudiciați puteau face opoziţie potrivit art. 243 din Legea nr. 31/1990.

Sunt aplicabile dispozițiile art. 19 din cea de-a 6 a directivă 82/891/CE  astfel că procedurile  de anulare nu pot fi inţiate după expirarea termenului de 6 luni de la data la care divizarea  e opozabilă  persoanei care invocă nulitatea.

Domenii speta

Spete similare