Respingerea cererii de redeschidere a procesului penal

Decizie 201/A din 21.04.2017


Art. 466 Cod procedură penală

Persoana care în cursul urmăririi penale a avut calitatea de suspect şi i-au fost comunicate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege, iar ulterior a plecat din ţară necomunicând organelor de urmărire penală în termen de 3 zile schimbarea domiciliului, nu este considerată persoană judecată în lipsă.

La data de 01.03.a.c., Judecătoria Sighişoara pronunţă sentinţa penală nr.49 prin care în baza art. 469 alin. 4 raportat la art.466 Cod procedură penală a respins, ca inadmisibilă, cererea de redeschidere a procesului penal formulată de condamnatul  S. P. D., privind dosarul 639/308/2016  al Judecătoriei Sighişoara, în care a fost pronunţată sentinţa penală nr.142 din 5 octombrie 2016, definitivă la data de 31 octombrie 2016.

În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală a obligat condamnatul la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

La prim grad jurisdicţional, s-a adoptat această soluţie, deoarece instanţa a reţinut că prin cererea înregistrată la data de 13 decembrie 2016, pe rolul Judecătoriei Sighişoara, petentul S. P. D.,  condamnat prin sentinţa penală nr. 142/05.10.2016 pronunţată de Judecătoria Sighişoara în dosarul nr. 639/308/2016, a solicitat redeschiderea procesului penal desfăşurat în lipsa sa.

În motivarea cererii, petentul a arătat că, în data de 16.11.2016, a fost ridicat de organele de poliţie din comuna Albeşti şi încarcerat, aflându-se în prezent în Penitenciarul Târgu Mureş, în executarea unei pedepse de 1 an şi 3 luni închisoare. A menţionat petentul că nu a ştiut de existenţa acestui dosar şi nu a putut participa la dezbateri, neavând cunoştinţă instanţa de judecată de faptul că acesta se afla la muncă în Ungaria.

A mai arătat petentul că nu a semnat nicio citaţie, în legătură cu dosarul nr. 639/308/2016 şi nu a putut să-şi pregătească apărarea şi nici să beneficieze de clemenţa legii în cazul recunoaşterii.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 466 Cod procedură penală.

La solicitarea instanţei, a fost ataşat dosarul nr. 639/308/2016 al Judecătoriei Sighişoara.

Analizând admisibilitatea în principiu a cererii petentului – condamnat S.P. D., de redeschidere a procesului penal, instanţa a constatat că:

La data de 13 decembrie 2016, petentul condamnat S. P. D. a formulat cerere de redeschidere a procesului penal, întrucât nu a ştiu de existenţa condamnării, pronunţate în lipsa sa şi nu şi-a putut formula apărarea în cauză, în sensul beneficierii de reducerea pedepsei în cazul recunoaşterii.

În dosarul nr. 639/308/2016 al Judecătoriei Sighişoara, s-a pronunţat sentinţa penală nr. 142/05.10.2016, rămasă definitivă la data de 23 ianuarie 2017, prin retragerea apelului promovat de petentul condamnat, prin care inculpatul S.P.D,  a fost condamnat la pedeapsa de 1 an şi 3 luni închisoare.

Prin aceeaşi sentinţă, în baza art. 67 alin. (1) Cod penal, i s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi d) Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implica exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a alege, pe o perioadă de 1 an, după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, iar, în  baza art. 65 alin. (1)  raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi d) Cod penal, s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implica exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a alege, de la rămânerea definitivă a aceleiaşi sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 274 alin. (1) Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei sentinţe, inculpatul a înţeles să declare apel, la data de 29 noiembrie 2016, care a fost, ulterior, retras, luându-se act de această manifestare de voinţă prin decizia penală nr. 9/A din 23 ianuarie 2017 a Curţii de Apel Târgu Mureş.

Potrivit art. 466 Cod procedură penală, persoana, condamnată definitiv, care a fost judecată în lipsă, putea solicita redeschiderea procesului penal, în termen de o lună, din ziua în care a luat cunoştinţă, prin orice notificare, că s-a desfăşurat un proces penal împotriva sa.

Era considerată judecată în lipsă persoana condamnată care nu a fost citată la proces si nu a luat cunoştinţă, în niciun alt mod, oficial, despre acesta, respectiv, deşi a avut cunoştinţă de proces a lipsit în mod justificat, de la judecarea cauzei şi nu a putut încunoştinţa instanţa. Nu se consideră judecată în lipsă persoana condamnata care şi-a desemnat un apărător ales ori un mandatar, dacă aceştia s-au prezentat, oricând, în cursul procesului şi nici persoana care după comunicare, potrivit legii, a sentinţei de condamnare, nu a declarat apel, a renunţat la declararea lui ori şi-a retras apelul.

Analizând cauza dedusă judecăţii, prin prisma dispoziţiilor art. 466 alin. 2 Cod procedură penală, instanţa a constatat  că petentul nu putea fi considerat judecat în lipsă, întrucât acesta a fost  audiat în cursul urmăririi penale în calitate de suspect şi de inculpat, când i s-au adus la cunoştinţă drepturile şi obligaţiile, ce le avea în procesul penal (f.12-16 ds.up), a primit şi semnat dovada de înmânare a rechizitoriului şi a adresei prin care i s-a adus la cunoştinţă obiectul procedurii camerei preliminare, dreptul de a-şi angaja un avocat ales şi a de formula în scris cereri şi excepţii, cu privire la legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, în termen de 20 zile de la primirea comunicării (f. 7, 8 ds.639/308/2016/a1), iar, ulterior, a fost citat, legal, pentru fiecare termen de judecată stabilit în dosarul nr. 639/308/2016.

Nu în ultimul rând, instanţa a avut în vedere că dreptul inculpatului la redeschiderea procedurii era recunoscut doar în condiţiile în care acesta a lipsit de la judecarea cauzei, din motive dincolo de voinţa sa, cauze de forţă majoră sau alte motive întemeiate.

În măsura în care s-a constatat că persoana condamnată a avut cunoştinţă de faptul că era cercetată penal, întrucât a dat declaraţii în cursul urmăririi penale, însă nu s-a prezentat la judecată, părăsind ţara, iar pe tot parcursul procesului penal a fost citat la adresa de domiciliu şi au fost emise mandate de aducere, apărările sale, în sensul că a fost judecată în lipsă, nu au putut fi primite. Astfel, aspectele invocate de către petentul condamnat S.P.D, în cuprinsul cererii de faţă, în sensul că, pe perioada judecării cauzei, a fost plecat din ţară, la muncă şi nu a avut cunoştinţă de continuarea procedurilor faţă de el, nu echivalau cu o judecare în lipsă. 

Dispoziţiile art. 466 alin.2 Cod procedură penală făceau vorbire despre persoana care a lipsit, în mod justificat, de la judecarea cauzei şi nu a putut încunoştinţa instanţa, or, în cazul de faţă, petentul nu a putut proba că s-a aflat într-o imposibilitate obiectivă, de a încunoştinţa instanţa despre lipsa lui de la proces şi nici nu a justificat în vreun fel, această lipsă. De asemenea, raportat la aspectele sus-arătate, instanţa a constatat că acesta a fost citat, în mod legal, la proces, la adresele cunoscute, mai mult, acesta avea cunoştinţă despre desfăşurarea procedurilor penale faţă de el, aşa încât avea nu doar dreptul, dar şi obligaţia de a încunoştinţa eventualele modificări de reşedinţă, în vederea asigurării respectării dreptului la apărare.

În concluzie, instanţa a reţinut că lipsa sa de la judecarea cauzei nu-i putea fi imputată decât petentului şi, pe cale de consecinţă, asimilată unei renunţări voluntare la dreptul de a fi prezent în instanţă, pentru a-şi face apărările.

Pe cale de consecinţă, analizând cererea prin prisma dispoziţiilor art.469 alin.1 lit. a) Cod procedură penală, instanţa a constatat şi faptul că aceasta nu a fost formulată de către o persoană dintre cele prevăzute la art.466 Cod procedură penală, respectiv persoană condamnată definitiv, care a fost judecată în lipsă. 

Ca urmare, în considerarea celor mai sus menţionate, în baza art. 469 alin. 4 raportat la art.466 Cod procedură penală, instanţa  a respins, ca inadmisibilă, cererea de redeschidere a procesului penal formulată de petentul-condamnat S.P.D privind dosarul 639/308/2016  al Judecătoriei Sighişoara în care a fost pronunţată sentinţa penală nr. 142 din 5 octombrie 2016, definitivă la data de 31 octombrie 2016.

În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen,  a obligat condamnatul la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Această hotărâre pronunţată de Judecătoria Sighişoara, în termen legal, a fost apelată pentru netemeinicie, de către petentul condamnat S.P.D, ce a înţeles să solicite ca, în urma admiterii căii de atac astfel promovate, desfiinţându-se sentinţa penală vizată, să se admită cererea sa iniţial promovată. Criticându-se netemeinicia hotărârii judecătoreşti vizate s-a învederat că, apelantul întruneşte toate  condiţiile prevăzute de legiuitor pentru a beneficia de rejudecarea cauzei sale, respectiv: nu a avut cunoştinţă  de procedura penală ce se derula împotriva sa, nu a putut participa la procesul ce se derula împotriva sa, nu şi-a putut elabora o strategie  corespunzătoare de apărare, nu a putut recurge la procedura simplificată de soluţionare a cauzei.

Analizând apelul astfel declarat, cu stricta respectare a preved.art.42, 416-419 Cod procedură penală cu referire la art.466 din aceeaşi lege organică, s-a constatat că acesta are caracter nefondat, deoarece:

Petentul condamnat, în cauza a cărei rejudecare o solicită, în faza urmăririi penale, pe când avea calitatea de suspect, respectiv de inculpat, a fost încunoştinţat de drepturile şi obligaţiile, ce-i reveneau în calitate de persoană suspicionată de comiterea unei fapte penale. Din conţinutul înscrisurilor  aflate la filele 16, 12-13 din dosarul de urmărire penală rezultă că în lunile ianuarie şi februarie 2016, i-a fost adusă la cunoştinţă,  de organul de anchetă penală obligaţia de a comunica, în scris, în termen de 3 zile, orice schimbare a adresei, atrăgându-i-se atenţia ca, în cazul neîndeplinirii acestei obligaţii, citaţiile şi orice alte acte comunicate la prima adresă rămân valabile. Cu toate că avea cunoştinţă de procedura penală, ce se derula, împotriva sa, pentru infracţiunea comisă în data de 25.10.2015, acesta a ales – voluntar şi în deplină cunoştinţă de cauză – să plece din România , iar apelul peste termen ce l-a declarat împotriva sentinţei penale, pronunţate în cauza a cărei redeschidere o solicită, şi l-a retras.

Deci, condamnatul ştia de procesul ce se derula, în România, împotriva sa, şi-a retras de bună-voie apelul promovat împotriva sentinţei penale nr.142/05.10.2016 a Judecătoriei Sighişoara , iar soluţionarea cauzei nu s-a realizat în lipsa sa.

 Constatându-se că hotărârea judecătorească  criticată se caracterizează prin legalitate şi temeinicie, urmează ca potrivit disp. art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, să fie respins, ca nefondat, apelul promovat de către condamnatul-petent S.P.D împotriva sentinţei penale nr. 49 /1.03.2017 a Judecătoriei Sighişoara.

Dată fiind culpa procesuală exclusivă a condamnatului-petent, faţă de acesta devin incidente preved.art.275 alin.2 Cod procedură penală.