12.Contencios administrativ. Anulare acte administrative. Concurs de ocupare a postului de inspector școlar general.

Nejustificarea vătămării prin faptul publicării Ordinului nr. 3177/2015 după anunţul privind organizarea concursului, în condițiile depunerii tuturor documentelor necesare participării la concurs – urmată de participarea efectivă la acest concurs. Obligația aducerii la cunoştinţa potenţialilor candidaţi a condiţiilor referitoare la înscriere. Neprevederea, în metodologia de concurs, a unei anumite ordini în care trebuie să fie susţinute cele trei probe de concurs și nici a obligației de comunicare a rezultatelor obţinute la fiecare probă, anterior desfăşurării probei următoare

- Ordinul MECŞ nr. 5557/2011, art. 2, art. 3 alin. 3

- Ordinul MECȘ 5554/2011

-Legea nr. 554/2004, art. 1 alin. 1

Organizarea concursului şi condiţiile referitoare la înscrierea şi participarea la concurs a candidaţilor se aduc la cunoștință, cu cel puţin 30 de zile înainte, de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului - în presa centrală - şi de inspectoratul şcolar - în presa locală. Însă, la cunoştinţa potenţialilor candidaţi se impune a fi aduse condiţiile referitoare la înscriere, iar nu şi documentele necesare înscrierii la concurs, dispozițiile legale vizând condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească personalul didactic ce doreşte să participe la concurs, respectiv documentele pe care trebuie să le cuprindă dosarul de înscriere la concurs fiind distincte. În plus, anunţul privind organizarea concursului şi condiţiile referitoare la înscrierea şi participarea la concurs trebuie publicate în presa centrală (de către MECŞ) și locală (de către ISJ), în timp ce metodologia de concurs, fişa de post şi lista documentelor necesare înscrierii la concurs se afişează la sediul Ministerului şi al inspectoratului şcolar pentru care se organizează concursul, pentru aducerea la cunoştinţa potenţialilor candidaţi.

Metodologia de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct din inspectoratele şcolare şi de director al casei corpului didactic aprobată prin Ordinul nr. 5554/2011 nu prevede o anumită ordine în care trebuie să fie susţinute cele trei probe de concurs la care face referire art. 11 din OMECŞ nr. 5557/2011. În contextul în care cea dintâi probă desfăşurată a fost a testului grilă, neaducerea rezultatului acesteia la cunoștința reclamantei, anterior desfăşurării probei următoare este lipsită de orice relevanţă juridică, cu atât mai mult cu cât metodologia de concurs nu cuprinde nicio dispoziţie care să impună comunicarea rezultatelor obţinute la fiecare probă, anterior desfăşurării probei următoare. Dimpotrivă, punctajele obţinute se aduc la cunoştinţa candidaţilor după susţinerea celor trei probe.

Prin acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta N. D. R., aceasta a chemat în judecată pârâţii MINISTRUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI şi MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE, solicitând anularea în tot a Adresei M.E.C.Ş nr. 15772/15822/15816/01.04.2015 reprezentând răspunsul/hotărârea Ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului la contestaţia formulată împotriva concursului organizat de M.E.C.Ş. în data de 17 martie 2015 pentru funcţia de inspector şcolar general la Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş; anularea parţială a concursului organizat de M.E.C.Ş. în data de 17 martie 2015 pentru funcţia de inspector şcolar general la Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş în ce priveşte rezultatele obţinute de reclamantă şi de profesorul Ş. S. la cele trei probe ale concursului; obligarea comisiei de concurs la reevaluarea rezultatelor concursului pentru ambii concurenţi, prof. Ş. S. şi reclamantă, după cum urmează: a) reevaluarea rezultatului probei a) conform art. 11 (1) a) din Ordinul MECTS nr. 5557 din 7 octombrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv a reevaluării Curriculumului vitae al reclamantei; b) reevaluarea rezultatului probei b) conform art. 11 (1) b) din Ordinul MECTS nr. 5557 din 7 octombrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ale susţinerii, în 30 de minute, a unui test-grilă, utilizând calculatorul; c) reevaluarea rezultatului probei c) conform art. 11 (1) c) din Ordinul MECTS nr. 5557 din 7 octombrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ale interviului în faţa comisiei de concurs; anularea tuturor actelor subsecvente rezultatului concursului organizat de M.E.C.Ş. în data de 17 martie 2015 pentru funcţia de inspector şcolar general la Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş; cu cheltuieli de judecată.

În motivare, a arătat că a avut calitatea de candidat la concursul pentru ocuparea funcţiei de inspector şcolar general în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Mureş, organizat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice în sesiunea 2015, însă în urma susţinerii probelor concursului a fost declarată candidat „nepromovat”.

Împotriva hotărârii comisiei de concurs prin care s-a stabilit rezultatul concursului a formulat la data de 22.03.2015 reclamanta a formulat contestaţie, care a fost soluţionată prin Adresa M.E.C.Ş nr. 15772/15822/15816/01.04.2015, fiind admisă doar în parte, majorându-se punctajul obţinut la două dintre probele susţinute, dar insuficient pentru a-l surclasa pe contracandidatul Ş. S., declarat în cele din urmă candidat „promovat”.

A arătat că concursul pentru ocuparea funcţiei de inspector şcolar general s-a desfăşurat cu nerespectarea procedurii prevăzute de metodologia de organizare şi desfăşurare a acestuia.

Reclamanta a subliniat că prin adresa nr. 109/DGMRS/06.02.2015, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice a demarat procedurile de organizare a concursului pentru ocuparea funcţiei de inspector şcolar general din inspectoratele şcolare, adresă prin care a solicitat publicarea pe site şi la sediul inspectoratelor şcolare a documentelor necesare înscrierii la concurs. La data de 09.02.2015, ISJ Mureş a publicat pe site-ul propriu respectivul anunţ, iar la data de 12.02.2015 s-a publicat în Monitorul Oficial Ordinul comun al Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice nr. 3177/12.02.2015 şi al Ministerului Sănătăţii nr. 147/12.02.2015, Ordin privind aprobarea formularului specific al certificatului medical necesar pentru încadrarea şi menţinerea într-o funcţie de conducere sau de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar, certificat medical a cărui existenţă în dosarul de înscriere la concurs a constituit criteriu eliminatoriu, astfel anunţul nefiind complet la data publicării sale de către pârât. Ca o consecinţă, au fost nerespectate prevederile art. 3 alin 3 din Ordinul M.E.C.Ş. nr. 5557/2011, iar în acest mod, regulile de desfăşurare a concursului au fost schimbate după declanşarea acestuia, împiedicând în acest fel accesul unor candidaţi la concurs.

În continuare, a arătat că din analiza listei candidaţilor înscrişi în concurs, a constatat că au fost admise în concurs candidaturile unor persoane în vârstă de 63-64 de ani, dovadă a faptului că s-a ţinut cont de modificarea prevăzută la art. 1 alin. 1 din Ordinul M.E.C.Ş. nr. 3169/2015, faţă de condiţiile de concurs prevăzute iniţial în art. 2 lit. i) din OMECTS 5557/2011.

În ziua concursului (17 martie 2015) a constatat că din comisia de concurs fac parte 5 persoane, între care şi 3 inspectori şcolari generali care, în zilele precedente au fost candidaţi la acelaşi concurs şi doi dintre ei nu au promovat proba scrisă a concursului şi care au  semnat o declaraţie de retragere din concurs. A făcut referire la art. 6 alin. 2 din Ordinul MECTŞ nr. 5557/2011 şi a arătat că unul dintre cei trei inspectori tocmai promovase concursul, dar nu putea avea încă ordin de numire.

A amintit prevederile art. 20 alin. 1 din Ordinului MECTŞ nr. 5557/2011 şi a subliniat că niciuna dintre cele 3 persoane prezente în comisie în calitate de inspector şcolar general nu puteau avea acea calitate, întrucât toate trei fuseseră numite prin detaşare în funcţia respectivă, iar detaşarea încetează în momentul organizării unui concurs.

În continuare, a invocat aspecte de nelegalitate legate de rezultatele concursului. A arătat că evaluarea CV-ului nu a fost realizată conform punctajului prevăzut în Anexa 4 din Ordinul M.E.C.T.S. nr. 5557/2011; rezultatul obţinut la prima probă a concursului, proba a)- evaluarea curriculumului vitae, nu i-a fost adus la cunoştinţă înainte de desfăşurarea probei scrise, astfel că punctarea CV-ului său nu s-a făcut obiectiv.

Evaluarea curriculum-ului vitae s-a realizat de către comisia de concurs de două ori: prima dată înainte de desfăşurarea probei scrise - proba b), iar a doua oară după desfăşurarea probei b), pentru a-i mări punctajul contracandidatului S. Ş.

A subliniat că, fiind absolventă de studii doctorale, spre deosebire de contracandidatul său, şi ţinând seama de faptul că îndeplinite toate celelalte criterii de punctare ale curriculumului vitae, erau întrunite condiţiile obţinerii punctajului maxim de 50 de puncte, iar o dovada a faptului că evaluarea s-a făcut incorect este faptul că în urma contestaţiei pe care a formulat-o, acest punctaj a fost majorat cu 2,5 puncte (fără ca acest punctaj să fie corect). Reevaluarea a fost realizată cu subiectivitate şi s-a făcut prin comparaţie cu CV-ul candidatului Ş.S.

Cu privire la proba evaluării testului grilă, a arătat că în Ordinul M.E.C.T.S. nr. 5557/2011 şi în Ordinul M.E.C.Ş. nr. 3169/2015 de modificare al primului, nu se prevede nicio indicaţie referitoare la acordarea de punctaje parţiale. Nici în desfăşurarea probei scrise nu a fost publicat un barem detaliat pentru acordarea punctajelor parţiale, deşi comisia de concurs a anunţat verbal, în debutul probei scrise, că va aplica şi punctaje parţiale, contrar metodologiei.

Ordinul M.E.C.Ş. nr. 3169/2015 a modificat punctajul stabilit prin Ordinul M.E.C.T.S. nr. 5557/2011, prin acordarea a câte 0,85 puncte pentru fiecare item şi a 1,5 puncte pentru expedierea electronică a testului, în loc de 0,75 puncte pentru fiecare item rezolvat corect şi a 2,5 puncte pentru transmiterea mesajului electronic cât era prevăzut iniţial;

A arătat că nu s-au comunicat răspunsurile corecte pentru itemii din test, iar în evaluarea testului, prin acordarea punctajelor parţiale, comisia de concurs l-a favorizat pe candidatul Ş. S.

Transmiterea mesajului electronic s-a realizat dintr-o adresă de email preexistentă, alta decât adresa personală de email a candidatului, nedându-se candidatului posibilitatea să păstreze dovezi ale îndeplinirii itemilor probei şi necomunicându-se baremul. A arătat că a constatat că, în timpul derulării probei scrise, lângă candidatul Ş. S. s-au aflat persoane din asistenţa tehnică aparţinând comisiei numite de pârât, care i-au oferit sprijin, în ciuda faptului că în metodologia de concurs în vigoare, expedierea emailului cu răspunsurile la test este punctată distinct. A învederat că, cu privire la proba b) - testul grilă, comisia de contestaţii a respins fără nici un fel de motivare apărările pe care le-a formulat.

În ceea ce priveşte proba de interviu, a arătat că nu a fost lăsată să îşi prezinte integral oferta managerială, deşi metodologia nu prevede o limitare de timp, i s-a impus un timp de 10 minute pentru prezentarea ofertei, iar unele dintre întrebările care mi s-au adresat de către reprezentanţii pârâtului M.E.C.Ş. au fost tendenţioase, întreaga atmosferă din timpul probei fiind încărcată de o notă de subiectivitate şi agresivitate intimidantă. A mai arătat că nu s-a adus la cunoştinţa candidaţilor Planul de interviu la care se face referire în Metodologia de concurs, nu i s-a adus la cunoştinţă punctajul defalcat pe componentele prevăzute de fişa de evaluare la această probă. A arătat că din discuţiile pe care le-a avut ulterior cu unul dintre observatorii prezenţi în sală la această probă, a rezultat că a existat o diferenţă clară între dificultatea întrebărilor care i-au fost adresate de către comisia de concurs şi cele adresate candidatului Ş. S., în sensul clar al favorizării acestuia din urmă.

A prezentat şi aspecte de nelegalitate legate de rezolvarea contestaţiei formulate împotriva hotărârii comisiei de concurs.

Contestaţia pe care a depus-o la M.E.C.Ş. a primit un răspuns favorabil, dar insuficient pentru câştigarea concursului. Reevaluarea realizată de către comisia de contestaţii a avut ca rezultat creşterea punctajelor la două din cele 3 probe: proba a) - curriculum vitae/dosar candidat, respectiv proba c) - interviu.

În răspunsul la contestaţie, pârâtul a invocat aplicarea Procedurii nr. 2437/24.02.2015, al cărei conţinut nu a fost adus la cunoştinţa candidaţilor, subliniind că aceasta este o dovadă, pe de o parte, a faptului că evaluarea iniţială realizată de comisia de concurs asupra candidaturii sale a fost lipsită de obiectivitate şi realizată cu superficialitate, iar, pe de altă parte, a faptului că şi în cazul candidatului Ş. S. evaluarea a fost subiectivă, în sensul favorizării acestuia prin supraevaluarea rezultatelor sale la toate probele, în special la proba de interviu.

A mai arătat că, deşi a solicitat reevaluarea rezultatelor probelor de concurs şi pentru numitul Ş. S., comisia de contestaţii i-a răspuns că, în raport cu Metodologia în vigoare, nu are competenţă în a reevalua probele susţinute de candidatul menţionat.

Deşi, conform Metodologiei în vigoare, declararea câştigătorului concursului se realizează după soluţionarea contestaţiilor, deci ar fi trebuit să se aştepte împlinirea termenului de soluţionare a contestaţiei - 2 aprilie 2015, totuşi, la data de 19 martie 2015, I.Ş.J. Mureş a publicat anunţul privind demararea organizării concursului şi a acţiunilor derivate din acesta, pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar general-adjunct la I.Ş.J. Mureş sau de director al casei corpului didactic la C.C.D. Mureş, încălcând, astfel, legislaţia în vigoare, aceasta fiind o dovadă a faptului că numitul Ş. S. ştia că răspunsul pe care îl va primi reclamanta la contestaţie va fi insuficient pentru a fi declarată câştigătoare a concursului.

Pentru aceste motive, a solicitat admiterea acţiunii.

La data de 24 aprilie 2015 reclamanta a depus la dosar precizare de acţiune (filele 38-39), prin care a prezentat câteva aspecte pe care le-a apreciat relevante şi care rezultă din fişele de evaluare aferente celor trei probe de concurs. De asemenea, a arătat că pârâtul a comunicat două fişe de evaluare pentru aceeaşi probă c) cu două punctaje diferite acordate la aceeaşi dată de către examinatorul C. V.;

Totodată, a arătat că Metodologia de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct din inspectoratele şcolare şi de director al casei corpului didactic din 07.10.2011 aprobată prin Ordinul MECTS nr. 5557 din 7 octombrie 2011, prevede la art. 17 o cale de atac împotriva hotărârilor comisiei de concurs, fără să facă vreo distincţie între rezultatele candidaţilor care sunt vizate de contestaţie.

La data de  29 iunie 2015 reclamanta a depus la dosar o nouă precizare prin care a arătat că solicită anularea şi a OMECŞ nr. 3618/03.04.2015 prin care numitul S. Ş. a fost numit în funcţia de inspector şcolar general al ISJ Mureş precum şi contractul de management încheiat între MECŞ şi numitul S. Ş. Prin acelaşi înscris, reclamanta a solicitat introducerea în cauză a lui S. Ş.

Pârâtul Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii. A arătat că procedura privind organizarea şt desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiei de inspector şcolar general din inspectoratele şcolare s-a desfăşurat în mod legal, cu respectarea normelor metodologice în vigoare.

A arătat că prin emiterea Ordinului comun al Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice nr. 3177/12.02.2015 şi al Ministerului Sănătăţii nr. 147/12.02.1015 ce privea aprobarea formularului specific al certificatului medical, se aduc doar precizări asupra formularului medical necesar, nefiind impuse, în niciun fel, condiţii care să „împiedice” „accesul unor candidaţi la concurs”. De altfel, măsura a fost instituită printr-un Ordin al Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, fiind practic un act administrativ care emană de la autoritatea competentă şi care se bucură ipso facto de prezumţia de legalitate. Mai mult decât atât, dosarul de înscriere la concurs al reclamantei conţinea formularul specific al certificatului medical.

Validarea dosarelor candidaţilor s-a făcut cu respectarea prevederilor art. 1 pct. 1 din OMECŞ nr. 3169/04.02.2015, comisiile de concurs fiind constituite cu respectarea întocmai a prevederilor art. 260 alin.3 din Legea nr. 1/2011. Faptul că din comisie au făcut parte şi inspectori şcolari generali care ocupau funcţia respectivă prin detaşare în interesul învăţământului, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de sfârşitul anului şcolar, iar unele dintre persoanele respective participaseră la concurs, nu afectează legalitatea componenţei comisiei, întrucât numirea acestora, prin detaşare în interesul învăţământului, în funcţia de inspector şcolar general, a încetat, prin ordine de ministru, după finalizarea perioadei de contestaţii a concursului.

Aspectele referitoare la faptul că preşedintele comisiei de concurs a îndemnat persoane să semneze declaraţii de retragere din concurs sunt nedovedite. A subliniat că, având în vedere prevederile art. 20 din metodologia de concurs care statuează că punctajul maxim pentru fiecare probă este de 50 de puncte, iar punctajul minim de promovare a fiecărei probe este de 35 de puncte (echivalent cu minim 7 puncte/membru de comisie), candidaţii care nu au obţinut punctajul minim la proba scrisă au optat pentru retragerea din concurs.

În mod eronat a apreciat reclamanta că la data concursului membrii din comisia de concurs nu mai aveau calitatea de inspectori şcolari generali, apreciind că detaşarea încetează în momentul organizării unui concurs. Aceasta poate fi dispusă doar după finalizarea concursului când există situaţiile în care pentru funcţia de inspector şcolar general există un candidat reuşit, situaţie în care se revocă decizia de detaşare şi se numeşte în funcţie candidatul reuşit, dar există şi situaţiile în care în urma concursului nu a reuşit nici un candidat, astfel că funcţiile respective sunt în continuare ocupate prin detaşare în interesul învăţământului în conformitate cu art. 20 din metodologie.

Aşadar, la data emiterii ordinului privind componenţa comisiei de concurs cât şi pe perioada organizării şi desfăşurării concursului, cei trei membri ai comisiei de concurs aveau calitatea de inspectori şcolari generali, respectându-se dispoziţiile art. 260 alin 3 din Legea nr. 1/2011.

Cu privire la aspectele de nelegalitate legate de rezultatele concursului, pârâtul a arătat că punctajul acordat la evaluarea tuturor candidaţilor înscrişi la concurs s-a calculat conform fişelor de evaluare a celor trei probe prevăzute în anexele nr. 4, 5 şi 6 la Metodologia de organizare şi desfăşurare a concursului, aprobată prin OMECTS nr. 5557/7 octombrie 2011.

Metodologia nu precizează ordinea în care se susţin probele şi nici obligaţia comisiei de concurs de a comunica rezultatele obţinute după fiecare probă.

Proba de evaluare a curriculumului vitae s-a realizat în plenul comisiei de concurs fără prezenţa vreunui candidat.

Cu privire la susţinerea reclamantei în sensul că nu i s-a acordat punctaj pentru pct. b), componenta a doua, ce privea participarea acesteia la stagii de formare/perfecţionare în străinătate, pârâtul a arătat că reclamanta nu a făcut dovada că ar fi deţinut documente doveditoare în acest sens şi că a fost depunctată în mod nejustificat.

Cu privire la proba evaluării testului grilă, pârâtul a arătat că, în acord cu Adresa nr. 34418/30.03.2015, cuprinzând precizările preşedintelui comisiei de concurs, în plenul fiecărei comisii de concurs, şi în prezenţa observatorilor desemnaţi de cele două federaţii sindicale reprezentative la nivel de ramură de învăţământ s-a stabilit defalcarea punctajului pentru evaluarea curriculum vitae, a punctajului intermediar acordat pentru itemii testului-grilă cu răspuns multiplu, precum şi defalcarea punctajelor maxime pentru interviu şi evaluarea ofertei manageriale.

Înainte de începerea fiecărei probe, candidaţii au fost informaţi asupra modalităţii de defalcare a punctajelor şi niciunul dintre candidaţi nu a formulat observaţii în faţa comisiei de concurs şi a observatorilor referitoare la modalitatea de defalcare a punctajelor.

Candidaţi au fost informaţi în dimineaţa zilei de 17 martie 2015, înainte de începerea concursului, de către comisia de concurs, asupra programului de desfăşurare a probelor şi cu privire la acordarea punctajului parţial la testul-grilă la fiecare item cu mai mult de 1 răspuns corect.

Această detaliere a punctajelor nu a favorizat sau defavorizat vreun candidat, toţi candidaţii având şanse egale, inclusiv reclamanta.

Transmiterea, de către candidaţi, a mesajului electronic în cadrul probei de test-grilă, s-a realizat de pe adrese de e-mail create de către comisia de organizare a concursului, personalizate pentru fiecare candidat, pentru asigurarea secretizării subiectelor de concurs şi prevenirea oricăror posibile tentative de fraudare, de către candidaţii concursului. Mai mult, comisia de concurs a considerat necesară prezenţa a doi informaticieni în sala de concurs, pe perioada derulării probei de test-grilă pentru asigurarea asistenţei tehnice pentru situaţia în care candidaţii se confruntau cu probleme precum lipsa conexiunii la internet, blocarea anumitor comenzi, etc.

Răspunsurile date de candidaţi la testul-grilă au fost printate şi semnate olograf de către fiecare candidat în prezenţa comisiei de concurs, fiecare candidat având posibilitatea de a verifica dacă răspunsurile date corespund cu cele prezentate în înscrisul foii de concurs. Reclamanta nu a formulat obiecţiuni în acest sens.

Cu privire la proba de interviu, pârâtul a arătat că înainte de începerea acesteia comisia de concurs a informat candidaţii asupra programului de desfăşurare a acestei probe, precizând că limita maximă de timp pentru susţinerea ofertei manageriale este de 10 minute pentru fiecare candidat, apreciindu-se că intervalul menţionat este suficient pentru realizarea unei sinteze a ofertei manageriale.

Planul de interviu, atribuţie a comisiei de concurs prevăzută de art. 8 lit.c) din metodologie a fost realizat şi comunicat candidaţilor, după comunicarea rezultatelor de la proba testului-grilă.

Referitor la faptul că în mod nejustificat comisia de concurs ar fi acordat reclamantei la proba de interviu un punctaj iniţial de 40,50 puncte, iar în urma contestaţiei tot nejustificat a acordat 42,50 puncte, pârâtul a arătat că este o apreciere subiectivă şi nedovedită.

Proba de interviu s-a realizat în cadrul comisiei de concurs cu participarea candidatului intervievat, ceilalţi candidaţi nefiind prezenţi, astfel că nu pot face aprecieri obiective asupra desfăşurării probei în raport de concurenţi.

Cu privire la legalitatea rezolvării contestaţiei, pârâtul a arătat că, potrivit metodologiei, orice contestaţie poate fi formulată doar în ceea ce priveşte propria persoană.

Numirea lui Ş. S. în funcţia de inspector şcolar general la Inspectoratul Judeţean Mureş s-a realizat după soluţionarea contestaţiei depusă în termen legal de către reclamantă, prin OMECŞ nr.3618/03.04.2015.

Critica reclamantei referitoare la publicarea de către ISJ Mureş a anunţului din 19 martie 2015 privind demararea organizării concursului şi a acţiunilor derivate din acesta pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar general adjunct şi de director al casei corpului didactic s-a făcut în executare dispoziţiile art. 260 din Legea nr. 1/2011.

Pârâtul a mai arătat că la baza calculului efectuat pentru punctajul total la proba c) - interviu şi susţinerea ofertei manageriale s-a aflat, în ceea ce priveşte evaluarea examinatorului C. V. C., fişa de evaluare completată de acesta cu nota 8,00. În situaţia ipotetică în care instanţa ar lua în calcul fişa de evaluare a examinatorului C. V. C. notată cu 10,00, pentru proba c) a candidatei R.N. D., punctajul acordat la această probă, de către comisia de contestaţii ar fi 128,00 puncte, fără ca acest aspect să modifice situaţia finală în urma concursului.

Pentru aceste motive, a solicitat respingerea acţiunii.

La termenul de judecată din data de 26 iunie 2015 instanţa, în temeiul dispoziţiilor art.78 alin.2 teza I Cod proc.civ., a pus în discuţie necesitatea introducerii în cauză a numitului Someşan Ştefan şi, văzând acordul reprezentantul reclamantei cu privire la acest aspect, a dispus citarea în cauză, în calitate de terţ intervenient, a persoanei amintite.

Terţul intervenient Ş. S. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii invocând, în esenţă, aceleaşi apărări ca şi pârâtul.

Analizând acţiunea formulată prin raportare la probele administrate în cauză, Curtea a apreciat că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:

Pârâtul Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice (la data pronunţării prezentei hotărâri, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice) a hotărât organizarea concursului pentru ocuparea funcţiei de inspector şcolar general la inspectoratele şcolare, prin nota nr. 75/DGMRS/02.02.2015 (fila 329), fiind stabilit totodată calendarul desfăşurării acestui concurs (fila 330).

Reclamanta a participat în calitate de candidat la acest concurs care s-a desfăşurat, pentru ocuparea funcţiei de inspector şcolar general al Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş, la data de 17 martie 2015 la sediul instituţiei pârâte.

Urmare a acestei participări, reclamanta s-a clasat pe locul II, terţul intervenient S. Ş. obţinând un punctaj superior celui obţinut de reclamantă, astfel cum rezultă din procesul-verbal al comisiei de concurs încheiat la data de 17 martie 2015 (fila 277) şi din tabelul cuprinzând rezultatele concursului (fila 24).

Împotriva hotărârii comisiei de concurs reclamanta a formulat contestaţie (filele 10-12), soluţionată prin adresa nr. 15772/15822/15816/01.04.2015 emisă de pârâtul MENCŞ (fostul MECŞ) în sensul admiterii (filele 13-14), în urma reevaluării de către comisia de soluţionare a contestaţiilor, fiind acordate 45.00 puncte pentru proba a - evaluarea CV-ului, faţă de 42.50, respectiv 42.50 puncte pentru proba c - interviul, faţă de 40.50, fiind menţinut punctajul de 38.50 acordat de comisia de concurs pentru proba b – proba scrisă.

Ca o consecinţă a admiterii în parte a contestaţiei, punctajul obţinut de reclamantă a rămas inferior celui obţinut de terţul intervenient S. Ş., astfel că acesta a fost declarat „promovat”, conform art. 17 alin. 3 din OMECŞ nr. 5557/2011, fiind numit în funcţia de inspector şcolar general la ISJ Mureş prin Ordinul nr. 3618/3 aprilie 2015 emis de Ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, potrivit art. 18 din acelaşi ordin (fila 122), ulterior încheind contractul de management nr. 8975/07.04.2015 cu Ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, conform art. 19 alin. 1 din actul normativ amintit (filele 286-290).

Analizând punctual fiecare critică de nelegalitate invocată de reclamantă în susţinerea acţiunii, Curtea a reţinut următoarele:

Reclamanta a susţinut că concursul ar fi fost organizat cu nerespectarea prevederilor art. 3 alin. 3 din OMECŞ nr. 5557/2011. În acest sens, a arătat că, ulterior transmiterii de pârâtul MECŞ către inspectoratele şcolare judeţene a Ordinului nr. 3169/2015 privind modificarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct din inspectoratele şcolare şi de director al casei corpului didactic, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.557/2011 şi publicării pe site-ul ISJ – urilor a documentelor necesare înscrierii la concurs (data de 9 februarie 2015), s-a publicat Ordinul comun al MECŞ şi al Ministerului Sănătăţii 3177/2015 privind aprobarea formularului specific al certificatului medical necesar pentru încadrarea şi menţinerea într-o funcţie de conducere sau de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar (respectiv la data de 12 februarie 2015).

Relativ la această critică, instanţa a reţinut  că, potrivit art.1 alin. 1 din legea nr. 554/2004 „orice persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori intr-un interes legitim, de către o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public”, iar potrivit art. 2 alin. 1 pct. 1 din acelaşi act normativ, prin persoană vătămată se înţelege „orice persoana fizica (...), titulare ale unor drepturi subiective sau interese legitime private vătămate prin acte administrative”.

Or, în contextul în care reclamanta a depus toate documentele necesare participării la concurs, este evident că aceasta nu poate justifica vreo vătămare prin faptul publicării Ordinului nr. 3177/2015 după publicarea anunţului privind organizarea concursului.

Curtea a subliniat faptul că vătămarea pe care reclamanta o invocă trebuie să fie una personală. Însă, atâta timp cât o reclamanta a participat la concurs, vătămarea pe care aceasta o invocă nu este personală.

Trecând peste acest aspect, Curtea a reţinut că prevederile art. 3 alin. 3 din OMECŞ nr. 5557/2011 statuează că “anunţul privind organizarea concursului şi condiţiile referitoare la înscrierea şi participarea la concurs a candidaţilor se face, cu cel puţin 30 de zile înainte, de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului în presa centrală şi de inspectoratul şcolar în presa locală”. Din acest text legal rezulta că ceea ce se impune a fi adus la cunoştinţa potenţialilor candidaţi cu cel puţin 30 de zile înainte de organizarea concursului, sunt condiţiile referitoare la înscriere, iar nu şi documentele necesare înscrierii la concurs. În acest sens, relevante sunt prevederile art. 2 din OMECŞ nr. 5557/2011 care se referă la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească personalul didactic care doreşte să participe la concurs, în timp ce documentele pe care trebuie să le cuprinsă dosarul de înscriere la concurs sunt enumerate de art. 4 alin. 1 din acelaşi ordin (certificatul medical fiind menţionat la lit. m). În plus, se observă că art. 3 alin. 3 din ordin se referă la anunţul privind organizarea concursului şi condiţiile referitoare la înscrierea şi participarea la concurs a candidaţilor care se impune a se publica în presă centrală (de către MECŞ), respectiv locală (de către ISJ), - pentru a respecta principiul transparenţei, a reţinut instanţa - , în timp ce metodologia de concurs, fişa de post şi lista documentelor necesare înscrierii la concurs se afişează la sediul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi al inspectoratului şcolar pentru care se organizează concursul, conform art. 3 alin. 4 din ordin, pentru aducere la cunoştinţa potenţialilor candidaţi.

Ca o consecinţă, cea dintâi critică nu era fondată.

Reclamanta a arătat, în continuare, că ar fi fost admise în concurs candidaturile unor persoane în vârstă de 63-64 de ani, făcând referire la modificarea adusă art. 2 lit. i) din OMECTS 5557/2011 prin Ordinul MECŞ nr. 3169/2015. Trecând peste faptul că reclamanta nu a arătat în mod expres care sunt acei candidaţi la care a făcut referire (instanţa observă că terţul intervenient s-ar încadra în „categoria” respectivă, având în vedere data naşterii acestuia, astfel cum aceasta rezultă din contractul de management – fila 286), Curtea a apreciat că această apărare nu este de natură a conduce la concluzia nelegalităţii concursului precum şi a actelor administrative atacate. În acest sens, instanţa a observat că la momentul demarării procedurii de organizare a concursului, art. 2 lit. 1 din OMECŞ nr. 5557/2011 prevedea că la concursul pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar general poate candida personalul didactic care „la data susţinerii concursului nu a împlinit vârsta standard de pensionare”, textul legal amintit având această formă urmare a modificării aduse prin OMECŞ nr. 3169/2015 (publicat în MO din 6 februarie 2015). De altfel, chiar reclamanta a făcut referire la modificarea legislativă adusă prin cel din urmă ordin, astfel că, raportat la condiţia amintită astfel cum aceasta era prevăzută de actul normativ în vigoare la momentul organizării concursului, critica reclamantei apare ca fiind lipsită de fundament.

Relativ la critica reclamantei referitoare la alcătuirea comisiei de concurs, Curtea a reţinut că dispoziţiile legale care trebuie avute în vedere sunt cele cuprinse în art. 6 alin. 1 din  OMECŞ nr. 5557/2011 şi care prevede că „comisia de concurs constituită conform prevederilor art. 260 alin. 3 din Legea nr. 1/2011 şi comisia de elaborare a subiectelor sunt numite prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, în termen de 10 zile de la anunţarea concursului”, precum şi cele ale art. 260 alin. 3 din Legea nr. 1/2011 şi care statuează că „comisia ministerială pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar general, de inspector şcolar general adjunct şi de director la casa corpului didactic, numită prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, este alcătuită din 5 membri, dintre care: a) pentru funcţia de inspector şcolar general: (i) secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar, în calitate de preşedinte; (ii) 3 inspectori şcolari generali din teritoriu; (iii) un director din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu competenţe în domeniu”.

Comisia de concurs pentru ocuparea funcţiei de inspector şcolar general la IŞJ Mureş a fost numita prin Ordinul MECŞ nr. 3225/18.02.2015 (filele 403-417), componenţa acesteia fiind cea care rezultă din art. 29 din acest ordin (filele 412-413).

Reclamanta a criticat componenţa acestei comisii cu privire la cei trei membri care au participat în calitate de inspectori şcolari. În acest sens, a arătat că din comisie au făcut parte persoane care în zilele anterioare desfăşurării concursului pentru funcţia de inspector şcolar general la IŞJ Mureş (respectiv anterior datei de 17 martie 2015) au participat la acelaşi concurs (pentru funcţii de inspectori şcolari la alte IŞJ-uri) şi că unul dintre aceştia promovase concursul, fără însă ca în data de 17 martie 2015 să aibă ordin de numire în funcţie.

Curtea a subliniat faptul că pârâtul MECŞ a precizat, prin înscrisul de la filele 324-325 dosar, că cei trei membri care au făcut parte din comisia de concurs în calitate de inspectori şcolari generali au ocupat la momentul concursului aceste funcţii prin detaşare. În acest sens, se observă că la dosar au fost depuse ordinele emise de pârât la data de 4 august 2014 prin care numiţii C. V. D., M. F. şi S. V. au fost numiţi, prin detaşare, în interesul învăţământului, în funcţia de inspector şcolar general (la IŞJ Cluj, IŞJ Olt, respectiv IŞJ Neamţ), până la organizarea concursului de către MEN, dar nu mai târziu de sfârşitul anului şcolar 2014-2015 (filele 326-328). Ulterior, se observă că a fost emis Ordinul MECŞ nr. 3495/25.03.2015 privind încetarea detaşării numitului C. V. C. din funcţia de inspector şcolar general la IŞJ Cluj, începând cu data emiterii acestui ordin (fila 331), fiind emis totodată Ordinul nr. 3496/25.03.2015 prin care aceeaşi persoană a fost numită în funcţia de inspector şcolar general la IŞJ Cluj, pentru o perioadă de 4 ani, începând tot cu data emiterii ordinului (fila 332). De asemenea, în ceea ce-i priveşte pe numiţii S. V. şi M. F., a fost emis Ordinul MECŞ nr. 3431/24 martie 2015 (fila 333), respectiv Ordinul MECŞ nr. 3433/24 martie 2015 (fila 337) privind încetarea detaşării celor doi din funcţia de inspector şcolar general la IŞJ Neamţ, respectiv IŞJ Olt, începând cu data celor două ordine, fiind totodată emis Ordinul nr. 3432/24 martie 2015 (fila 334), respectiv Ordinul nr. 3434/24 martie 2015 (fila 338) prin care cei doi au fost numiţi, prin detaşare, în interesul învăţământului, în funcţia de inspector şcolar general (la IŞJ Olt, respectiv la IŞJ Neamţ), până la organizarea concursului de către MEN, dar nu mai târziu de sfârşitul anului şcolar 2014-2015.

Aşadar, faptul că numirea celor trei membri ai comisiei, prin detaşare, s-a dispus prin ordinele depuse la filele 327, 328, 334, 338, „până la organizarea concursului” nu poate conduce la concluzia că aceştia nu au deţinut funcţia de inspectori şcolari generali pe toată perioada de desfăşurare a concursului.

Pe de-o parte, relevante sunt în acest sens prevederile cuprinse în OMECŞ nr. 5557/2011, Capitolul II intitulat „organizarea concursului”. Din analiza acestui capitol rezultă că organizarea concursului cuprinde etapele începând de la anunţul privind desfăşurarea concursului, depunerea dosarului de înscriere, constituirea comisiei de concurs şi a comisiei de elaborare a subiectelor, inclusiv dispoziţii privind atribuţiile acestor comisii, precum şi dispoziţii privind participarea secretarul şi a observatorilor la activităţile comisiei de concurs.

Cu alte cuvinte, organizarea concursului cuprinde toate etapele prevăzute de OMECŞ nr. 5557/2011, începând cu publicarea anunţului privind concursul şi desfăşurarea efectivă a acestuia, prin susţinerea probelor de concurs şi notarea candidaţilor.

Pe de altă parte, se observă că numiţii S. V. şi N. F. au ocupat în mod continuu, funcţia de inspector şcolar general, în baza ordinelor de detaşare, iar numitul C. V. C. a ocupat această funcţie iniţial prin detaşare, iar mai apoi prin numire pe o perioadă de 4 ani.

Aşadar, este evident că cei trei membri ai comisiei au deţinut funcţia de inspector şcolar general, pe întreaga perioadă de desfăşurare a concursului, respectiv până la data întocmirii de către comisie a procesului-verbal din 17 martie 2015 8fila 277).

În plus, referirea reclamantei la faptul că cei trei membri amintiţi anterior au participat, la rândul lor, la acelaşi concurs, pentru funcţii de inspectori şcolari la alte IŞJ-uri, nu are relevanţă în cauză. Textul art. 6 alin. 1 din  OMECŞ, raportat la art. 260 alin. 3 din Legea nr. 1/2011, prevede (doar) condiţia ca trei membri ai comisiei să fie inspectori şcolari generali din teritoriu, condiţie care în cauză a fost îndeplinită. De altfel, pârâtul a arătat prin adresa depusă la fila 457 dosar că în anul şcolar 2014-2015, începând cu data de 1 septembrie 2014 şi până la concursul în discuţie, toţi cei 42 de inspectori şcolari generali au fost numiţi prin detaşare în interesul învăţământului. La termenul de judecată din data de 27 noiembrie 2015 reclamanta a arătat că, deşi la data organizării concursului nu existau inspectori şcolari generali în această situaţie, existau inspectori şcolari în funcţie care nu deveneau candidaţi  în cadrul concursului (fila 511). Or, în contextul în care textele legale amintite prevăd în mod lipsit de echivoc că doar inspectorii şcolari generali pot face parte din comisiile de concurs, această susţinere a reclamantei apare ca fiind lipită de fundament juridic.

Reclamanta a mai susţinut că doi dintre cei trei inspectori care au făcut parte din comisia de concurs ar fi semnat declaraţii de retragere din concurs „pentru a nu figura ca respinşi”. Curtea a apreciat că, chiar dacă ar fi acceptată ideea acreditată de reclamantă, această susţinere nu ar putea conduce la concluzia nelegalităţii concursului, câtă vreme cei doi membri la care s-a făcut referire au avut calitatea de inspectori şcolari generali pe toată durata desfăşurării acestuia.

Relativ la criticile invocate cu privire la modul de desfăşurare a celor trei probe de concurs şi la rezultatele obţinute după fiecare probă, Curtea a reţinut următoarele:

Reclamanta a susţinut că nu i s-a adus la cunoştinţă rezultatul obţinut la proba a) de concurs (proba CV-ului), anterior desfăşurării probei b) (proba testului grilă). De asemenea, a arătat că evaluarea CV-ului s-a efectuat de două ori: prima dată anterior desfăşurării probei b), iar a doua oară, ulterior desfăşurării probei b).

În primul rând, din declaraţiile martorilor audiaţi de instanţă rezultă că cea dintâi probă care s-a desfăşurat a fost cea a probei scrise (proba b). Însă, Curtea a reţinut  că acest aspect nu este unul care să facă dovada nelegalităţii concursului. Aceasta deoarece, în acord cu apărările formulate de părţile pârâte, Curtea a reţinut că Metodologia de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct din inspectoratele şcolare şi de director al casei corpului didactic aprobată prin Ordinul nr. 5554/2011 nu prevede o anumită ordine în care trebuie să fie susţinute cele trei probe de concurs la care face referire art. 11 din OMECŞ nr. 5557/2011.

De asemenea, nu s-a făcut dovada că evaluarea CV-ului reclamantei s-ar fi realizat de două ori. Martorul C. C. M. (filele 524-525) a arătat că membrii comisiei au avut o discuţie cu reclamanta pe marginea CV-ului, fără ca aceasta să poată indica momentul la care această discuţie s-a purtat.

De altfel, în contextul în care s-a reţinut din probele administrate că cea dintâi probă desfăşurată a fost proba b) (proba testului grilă), apărarea reclamantei în sensul că rezultatul la proba a) nu i-a fost adus la cunoştinţă anterior desfăşurării probei b) de concurs este lipsită de orice relevanţă juridică. În plus, metodologia de concurs aprobată prin OMECŞ nr. 5557/2011 nu cuprinde nicio dispoziţie în sensul că se impun a fi comunicate rezultatele obţinute la fiecare probă, anterior desfăşurării probei următoare. Din contră, din prevederile art. 14 din OMECŞ nr. 5557/2011 rezultă că punctajele obţinute se aduc la cunoştinţa candidaţilor după susţinerea celor trei probe (alin. 2 prevede că punctajul acordat la fiecare probă pentru fiecare candidat va fi consemnat în borderoul de notare, iar alin. 3 prevede că doar candidatul care a realizat punctajul minim de promovare, prevăzut la art. 11 alin. 2, pentru fiecare probă, este declarat “admis”). De altfel, reclamanta nici nu face dovada vreunei vătămări prin faptul neaducerii la cunoştinţă a rezultatului pe care l-a obţinut la proba a) înainte de a fi susţinută proba b) de concurs.

Referitor la proba testului grilă, instanţa a reţinut că art. 11 alin. 1 lit. b) din OMECŞ nr. 5557/2011, astfel cum a fost modificat prin OMECŞ nr. 3169/2015, prevede că susţinerea testului-grilă constă (şi) în „rezolvarea a 10 itemi de management educaţional şi administrativ, dintre care 2 itemi vor fi formulaţi în limba străină aleasă de candidat; fiecare item este punctat, conform fişei de evaluare prevăzute în anexa nr. 11, cu 0,85 puncte”.

Reclamanta a criticat modalitatea de acordare de punctaje parţiale cu privire la această probă. În primul rând, Curtea a reţinut că chiar reclamanta a susţinut în cuprinsul acţiunii că la debutul probei scrise comisia de concurs a anunţat verbal că va aplica şi punctaje parţiale pentru itemii cu răspunsuri multiple. În acelaşi sens a fost şi declaraţia martorului C. C. M., acesta arătând că s-a anunţat de către comisiei inclusiv algoritmul în funcţie de care se vor acorda punctaje parţiale (fila 524 verso). Ca o consecinţă, declaraţia martorului M. D. în sensul că anterior desfăşurării probei b) nu s-ar fi anunţat de către membri comisiei acordarea de punctaje parţiale, va fi înlăturată (fila 529), aceasta necoroborându-se cu recunoaşterea reclamantei şi cu declaraţia celuilalt martor audiat.

Trecând în continuare la analiza legalităţii/nelegalităţii acestei modalităţi de punctare, Curtea a reţinut că OMECŞ nr. 5557/2011 nu interzice acordarea de punctaje parţiale. Mai mult decât atât, potrivit art. 8 alin. 1 lit. b) din OMECŞ, comisia de concurs „notează fiecare candidat la fiecare probă a concursului”, iar art. 14 alin. 1 din acelaşi ordin prevede că „evaluarea probelor de concurs se face de către preşedintele comisiei de concurs şi de către membrii acesteia, în plenul comisiei, prin acordarea de puncte, potrivit itemilor menţionaţi în anexele nr. 4, 5 şi 6”. Faţă de aceste dispoziţii legale, Curtea a reţinut că, comisia de concurs, căreia îi revine în mod exclusiv atribuţia de a evalua probele şi de a nota candidaţii, are posibilitatea de a stabili şi modalitatea efectivă în care va face această evaluare şi notare.

Ca o consecinţă, declaraţia martorului M. D. în sensul că a participat în calitate de membru în comisia de concurs pentru ocuparea funcţiei de inspector şcolar general în anul 2006 şi că nu s-a pus problema acordării de punctaje parţiale nu face dovada nelegalităţii concursului în discuţie, cu atât mai mult cu cât în anul 2006 metodologia de concurs nu era prevăzută de OMECŞ nr. 5557/2011, iar o eventuală analiză a prevederilor care reglementau la acel moment procedura de organizare a concursului nu face obiectul prezentului litigiu.

De altfel, susţinerea reclamantei în sensul că, prin acordarea de punctaje parţiale ar fi fost favorizat terţul intervenient nu poate fi primită, Curtea subliniind că aceeaşi metodă de notare s-a aplicat tuturor candidaţilor, deci şi reclamantei.

Reclamanta a mai arătat că nu s-au comunicat răspunsurile corecte pentru itemii din test, respectiv că transmiterea mesajului electronic la proba b) s-a realizat de la o adresă de e-mail prestabilită, astfel că nu s-a dat posibilitatea candidatului de a păstra dovezi ale îndeplinirii itemilor probei şi nu s-a comunicat baremul. Or, OMECŞ nr. 5557/2011 nu prevede o astfel de obligaţie a comisiei de a comunica răspunsurile corecte pentru itemii din test, respectiv baremul. În plus, expedierea de la o adresă de e-mail indicată de comisia de concurs a testului rezolvat este prevăzută de chiar metodologia de concurs, (art. 11 alin. 1 lit. b), subpct. II din OMECŞ nr. 5557/2011). Mai mult decât atât, susţinerea în sensul că prin această modalitate de transmitere a testului candidatul nu a avut posibilitatea de a păstra dovezi ale îndeplinirii itemilor nu poate fi primită câtă vreme chiar reclamanta a făcut referire în cuprinsul acţiunii la „imprimarea şi semnarea testului”. Or, în această situaţie, nu se putea reţine că reclamanta nu ar fi fost în măsură să “păstreze” dovezi cu privire la răspunsurile pe care le-a dat la proba scrisă.

Pentru aceste considerente, nu putea fi reţinută nelegalitatea concursului din această perspectivă.

Apărarea reclamantei în sensul că terţul intervenient a beneficiat de sprijin din partea unor persoane din asistenţă tehnică aparţinând comisiei de concurs se impune a fi înlăturată. În primul rând, pentru faptul că, astfel cum a declarat martorul C. C. M., anterior desfăşurării probei scrise, candidaţilor li s-a adus la cunoştinţă că pot să solicite asistenţă din partea informaticienilor în situaţia în care întâmpină dificultăţi în utilizarea calculatorului. Pe de altă parte, pentru că acelaşi martor a arătat că nu poate preciza dacă terţul intervenient a solicitat ajutorul informaticienilor (fila 523 verso), iar în cauză nu au fost produse alte probe în acest sens.

Nu era fondată nici susţinerea reclamantei în sensul că terţul intervenient ar fi depăşit timpul de 30 de minute alocat probei scrise. Instanţa a avut în vedere în primul rând susţinerea reclamantei în sensul că momentul de început al probei scrise a fost acelaşi pentru aceasta şi pentru terţul intervenient (a se vedea încheierea de şedinţă de la termenul de judecată din data de 27 noiembrie 2015, fila 513 dosar), în acelaşi sens fiind şi declaraţia martorului C. C. M. care a arătat că “testul grilă a fost susţinut în acelaşi timp de toţi candidaţii” (fila 523). De asemenea, Curtea a reţinut că din înscrisurile depuse la filele 430-431 dosar rezultă momentul la care atât reclamanta, cât şi terţul intervenient, au expediat testul rezolvat: reclamanta a expediat testul la ora 10:52 (fila 431), în timp de terţul intervenient a expediat testul la ora 10:51 (fila 430). Or, în atare situaţie, având în vedere că momentul de început a probei scrise a fost acelaşi pentru cei doi şi pornind de la premisa că reclamanta nu a depăşit timpul alocat, cu atât mai puţin acesta a putut fi depăşit de terţul intervenient care a expediat testul anterior reclamantei.

Relativ la criticile vizând desfăşurarea probei c) (proba interviului), Curtea a pornit de la prevederile art. 11 alin. 1 lit. c) din OMECŞ nr. 5557/2011 care statuează că la interviul în faţa comisiei de concurs se apreciază calitatea şi susţinerea ofertei manageriale, precum şi răspunsul la întrebările referitoare la inspecţia şcolară, aplicarea legislaţiei şcolare, management educaţional şi deontologie profesională, pe baza itemilor şi punctajului prevăzute în anexa nr. 6. Acest text legal se impune a fi coroborat cu cel cuprins de art. 8 alin. 1 lit. c) din acelaşi act normativ care prevede că una dintre atribuţiile comisiei de concurs este aceea privind stabilirea planului interviului şi realizarea interviului.

Aşadar, se observa că OMECŞ nr. 5557/2011 nu cuprindea dispoziţii privind timpul care va fi alocat susţinerii de către fiecare candidat a interviului în faţa comisiei de concurs. Dacă legiuitorul ar fi dorit să reglementeze aspectul privind durata în care trebuie susţinută proba interviului, ar fi făcut-o în mod expres, astfel cum a făcut-o cu privire la proba b). În atare situaţie, a fost evident că posibilitatea de a stabili intervalul de timp în care se va desfăşura această probă îi revine comisiei de concurs, cea care are atribuţia de a realiza interviul. În cauză, acelaşi interval de timp a fost alocat pentru fiecare candidat, astfel cum rezultă din declaraţia martorului C. C. M. (fila 523 verso). Mai mult decât atât, chiar reclamanta a arătat la termenul de judecată din data de 27 noiembrie 2015 că a solicitat prelungirea timpului alocat susţinerii interviului şi că această prelungire i s-a acordat (fila 513 verso), aspect care rezultă şi din declaraţia martorului amintit anterior.

În atare situaţie, reclamanta nu poate invoca o vătămare, câtă vreme a avut posibilitatea de a-şi susţine oferta managerială în acelaşi interval de timp alocat tuturor candidaţilor.

Reclamanta a mai arătat că nu i s-a adus la cunoştinţă planul de interviu. Astfel, cum s-a subliniat anterior, art. 8 alin. 1 lit. c) din OMECŞ nr. 5557/2011 prevede că printre atribuţiile comisiei de concurs „stabileşte planul interviului şi realizează interviul”, iar art. 11 din acelaşi ordin prevede că una dintre cele trei probe de concurs este cea a interviului în faţa comisiei de concurs, probă la care se apreciază calitatea şi susţinerea ofertei manageriale, precum şi răspunsul la întrebările referitoare la inspecţia şcolară, aplicarea legislaţiei şcolare, management educaţional şi deontologie profesională, pe baza itemilor şi punctajului prevăzute în anexa nr. 6. Aşadar, Curtea a reţinut că din aceste prevederi legale nu rezulta că planul de interviu trebuia adus la cunoştinţa candidaţilor.

Referitor la susţinerea reclamantei în sensul că nu i s-a adus la cunoştinţă punctajul defalcat pe componente, Curtea a reţinut că fişa de evaluare a interviului şi susţinerea ofertei manageriale (anexa 6 la OMECŞ nr. 5557/2011) nu prevedea un punctaj defalcat pe componente, ci doar cuprindea criteriile în funcţie de care comisia de concurs analizează şi apreciază calitatea şi susţinerea ofertei manageriale.

Reclamanta a adus critici şi modalităţii de soluţionare a contestaţiei, arătând, în primul rând, că răspunsul faţă de contestaţia sa nu conţine elementele necesare pentru a putea fi calificat ca fiind un act administrativ, respectiv o hotărâre a ministrului.

Potrivit art. 17 din OMECŞ nr. 5557/2011, „eventualele contestaţii la hotărârile comisiei de concurs se adresează ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului şi se depun, în termen de 5 zile lucrătoare de la afişarea rezultatelor concursului, la registratura Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Hotărârea ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului se comunică, în termen de 7 zile lucrătoare, contestatarului”.

Curtea a reţinut  că soluţia de admitere în parte a contestaţiei reclamantei a fost materializată în adresa nr. 15772/15822/15816/01.04.2015 (fila 13). Faptul că acest înscris nu poartă denumirea “hotărâre” nu este de natură a conduce la concluzia nelegalităţii acesteia (şi, implicit, a concursului), câtă vreme din cuprinsul adresei amintite rezultă că a fost analizată contestaţia formulată de reclamantă, fiind analizate solicitările reclamantei de reevaluare a examinărilor candidaţilor pentru funcţia de inspector şcolar general la IŞJ Mureş, respectiv de reanalizare, pe baza probelor existente, a rezultatelor la toate probele din concurs de către cei doi candidaţi din judeţul Mureş. Aşadar, ceea ce este relevant este faptul că reclamantei i-a fost soluţionată contestaţia, astfel că reclamanta nu justifică o vătămare prin faptul că înscrisul emis în soluţionarea contestaţiei nu poartă denumirea „hotărâre”.

Criticile vizând refuzul pârâtului ministrul educaţiei de a proceda la reevaluarea rezultatelor probelor de concurs ale terţului intervenient, nu puteau fi primite.

În acord cu partea pârâtă, instanţa a apreciat că candidatul la concurs putea formula contestaţie doar cu privire la propriile rezultate, iar nu şi cu privire la cele obţinute de alţi candidaţi. Aceasta deoarece, câtă vreme o eventuală contestaţie pe care un candidat o face cu privire la propriile rezultate nu putea conduce la reducerea punctajului obţinut de acesta, este evident că acelaşi tratament trebuie aplicat şi în situaţia în care s-ar contesta rezultatele obţinute de un alt candidat.

A mai susţinut reclamanta că, cu toate că a solicitat pârâtului eliberarea unor înscrisuri, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, nu a primit nici un răspuns. În primul rând, Curtea a subliniat că acest aspect nu este o veritabilă critică de nelegalitate a concursului. În al doilea rând, reclamanta a avut posibilitatea de a formula o cerere întemeiată pe prevederile art. 22 din legea nr. 544/2001. În al treilea rând, fişele de evaluare aferente probelor susţinute de reclamantă i-au fost transmise de pârâtul MECŞ astfel cum rezultă din adresa depusă chiar de reclamantă la fila 58-49 dosar. În al patrulea rând, în cadrul prezentului dosar s-a formulat o cerere în probaţiune în acelaşi sens, cerere asupra căreia prezenta instanţă s-a pronunţat  la termenul de judecată din data de 2 octombrie 2015.

Referirea reclamantei la faptul că metodologia de concurs prevede că declararea câştigătorului concursului se realizează după soluţionarea contestaţiilor apare ca fiind lipsită de relevanţă juridică. În acord cu apărarea formulată de părţile pârâte, Curtea a reţinut că soluţionarea contestaţiei formulată de reclamantă a avut loc la data de 01.04.2015, comunicarea cu reclamanta s-a realizat la data de 02.94.2015 (astfel cum a arătat aceasta prin acţiune), iar terţul intervenient S. Ş. a fost numit în funcţia de inspector şcolar general la IŞJ Mureş prin Ordinul MECŞ nr. 3618/03.04.2015 (ordin emis, aşadar, ulterior soluţionării contestaţiei reclamantei şi comunicării către aceasta a răspunsului).

Mai mult decât atât, s-a observat că reclamanta, pentru a susţine această critică, a făcut referire la demararea, la data de 19 martie 2015, a procedurii de organizare a concursului pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar general adjunct la IŞJ Mureş sau de director al casei corpului didactic la CCD Mureş. Or, acest aspect este străin de cauză în contextul în care declararea câştigătorului la concursul în discuţie nu este condiţionată de procedurile ulterioare şi care vizează alte funcţii din învăţământ, ci doar de soluţionarea contestaţiilor, conform art. 17 din OMECŞ nr. 5557/2011.

În ceea ce priveşte referirea reclamantei la faptul că Procedura nr, 8473/24.02.2015 invocată de pârât în răspunsul la contestaţie nu ar fi fost adusă la cunoştinţa candidaţilor (reclamanta a indicat în mod greşit în cuprinsul acţiunii numărul acestei proceduri ca fiind 2347, faţă de cuprinsul adresei nr. 15772/2015 emisă în soluţionarea contestaţiei), instanţa a subliniat că acest înscris a fost depus la fila 427 dosar. S-a observat că această procedură emisă de MECŞ este de punere în aplicare a prevederilor art. 260 alin. 5 din Legea nr. 1/2011 şi art. 17 alin. 1 din OMECŞ nr. 5557/2011.

Art. 260 alin. 5 din legea nr. 1/2011 prevede că “contestaţiile la hotărârile comisiei prevăzute la alin. (3) se adresează ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, în termen de 5 zile de la comunicarea rezultatelor concursului. Hotărârea acestuia poate fi atacată la instanţa de judecată competent”, dispoziţii similar fiind cuprinse şi în art. 17 alin. 1 din OMECŞ nr. 5557/2011.

Înscrisul amintit nu a făcut altceva decât să detalieze procedura (aşa cum este, de altfel, şi denumit) de soluţionare a contestaţiilor, astfel: s-a prevăzut că contestaţiile adresate ministrului vor fi depuse la registratura MECŞ, iar aceasta le înregistrează şi le transmite, în aceeaşi zi, la Direcţia Generală Management şi reţea Şcolară; s-a prevăzut că contestaţiile vor fi soluţionate de o comisie care a fost constituită prin acelaşi act; s-au prevăzut atribuţiile secretarului comisiei; s-a prevăzut că comisia întocmeşte un raport şi răspunsul către contestator pe care le supune aprobării ministrului, respectiv că acest răspuns se expediază contestatorului de către Direcţia Generală Management şi Reţea Şcolară, în termen de 7 zile lucrătoare calculate de la data expirării termenului de depunere a contestaţiilor.

Or, câtă vreme contestaţia reclamantei a fost analizată pe fond, fără a se invoca vreun aspect procedural care să conducă la respingerea acesteia (e.g. ca tardivă, pentru că nu a fost depusă la organul competent, etc.), Curtea a reţinut că reclamanta nu justifică nici o vătămare prin faptul neaducerii la cunoştinţa sa, anterior concursului, a procedurii nr. 8473/24.02.2015.

De altfel, acest înscris fiind depus la dosarul cauzei, reclamanta a avut posibilitatea de a lua cunoştinţă cuprinsul acestuia şi a de formula eventuale apărări concrete raportat la procedura pe care o reglementează.

Reclamanta a mai adus în discuţia instanţei şi existenţa, în ceea ce o priveşte, a două fişe evaluare întocmite şi semnate de numitul C. V. (membru în comisia de concurs), cu privire la proba c) - proba interviului (a se vedea precizarea de acţiune depusă la filele 38-39).

Curtea a reţinut că aceste două fişe se regăsesc în copie la filele 55-56 dosar.

Cu privire la acest aspect, pârâţii s-au apărat susţinând că la baza calculului punctajului acordat pentru proba c) a fost avută în vedere fişa de evaluare întocmită de evaluatorul amintit şi notată cu 8,00 (fila 274), depunând totodată la dosar declaraţia numitului C. V. din care rezultă că fişa notată de acesta cu 10,00 este o “ciornă” (fila 276).

Curtea a apreciat că, chiar şi în ipoteza în care s-ar fi avut în vedere notarea cu 10,00 întocmită de numitul C. V. potrivit fişei care se susţine că a fost doar o “ciornă”, punctajul total pe care l-ar fi obţinut reclamanta (având în vedere şi majorările notelor urmare a contestaţiei), ar fi fost de 128 puncte (121,50 puncte, nota iniţială, la care se adaugă 2,50 punte obţinute în urma contestaţiei pentru proba a), 2 puncte obţinute în urma contestaţiei pentru proba c) şi 2 puncte, diferenţa de notare dintre fişele de evaluate ale examinatorului C.V.).

Nu se putea  aprecia că simplul fapt al existenţei celor două fişe de evaluare cu două note diferite acordate de acelaşi evaluator ar reprezenta, prin el însuşi, un motiv de nelegalitate a concursului. Şi într-o atare situaţie, se impunea a se stabili dacă reclamanta justifică vreo vătămare decurgând din acest fapt. Or, în contextul în care, aşa cum s-a subliniat anterior, nota pe care aceasta ar fi obţinut-o nu ar fi fost de natură să-l surclaseze pe terţul intervenient, vătămarea nu poate fi reţinută.

Ca o consecinţă, nici această critică nu era fondată.

În ceea ce priveşte toate aspectele invocate de reclamantă relativ la notarea sa şi a terţului intervenient, Curtea le-a  înlăturat. Aceasta deoarece instanţa nu se putea substitui comisiei de concurs. Atribuţiile acesteia din urmă sunt stabilite prin actul normativ amintit anterior (OMECŞ nr. 5557/2011 modificat). A recunoaşte instanţelor judecătoreşti competenţa de a proceda la o analiză a evaluării membrilor comisiei de concurs ar reprezenta o încălcare a atribuţiilor instanţelor judecătoreşti.

În acest sens s-a pronunţat şi instanţa de contencios constituţional care, prin Decizia 725/2014, a arătat că “în jurisprudenţa sa, a statuat că posibilitatea de a ataca rezultatele unui examen sau ale unui concurs nu constituie un drept de sine stătător, reglementat ca atare prin lege, ci un mijloc de realizare a dreptului de a ocupa funcţia pentru care s-a organizat examenul ori concursul, prin controlul respectării procedurilor de examen sau de concurs pe care legea le reglementează. A decide altfel ar fi însemnat să se recunoască organelor de justiţie competenţa de a se substitui examinatorilor, de a invalida evaluările făcute de aceştia şi de a le înlocui cu evaluările proprii ale judecătorilor, ceea ce ar exceda în mod evident atribuţiilor instanţelor judecătoreşti. Aşadar, prevederile art. 21 din Legea fundamentală, referitoare la accesul la o instanţă de judecată, nu au aplicabilitate în materia contestării baremului sau rezultatului unui examen ori concurs, ci numai în ceea ce priveşte controlul legalităţii procedurii de desfăşurare a examenului sau concursului respectiv (a se vedea Decizia nr. 480 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 10 iunie 2010, şi Decizia nr. 172 din 20 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 512 din 9 iulie 2014). În acelaşi sens este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, prin Hotărârea din 26 iunie 1986, pronunţată în Cauza Van Marle şi alţii împotriva Olandei, prin decizia de inadmisibilitate din 28 februarie 2002, pronunţată în Cauza San Juan împotriva Franţei, prin decizia de inadmisibilitate din 2 septembrie 2003, pronunţată în Cauza Eisenberg împotriva Franţei, şi prin Hotărârea din 24 februarie 2005, pronunţată în Cauza Nowicky împotriva Austriei (paragraful 34), a statuat, cu valoare de principiu, că evaluarea cunoştinţelor şi a experienţei necesare pentru admiterea într-o profesie este similară cu susţinerea unui examen de tip şcolar sau universitar şi nu poate intra în domeniul de aplicare a art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, îndepărtându-se atât de la competenţa normală a unui judecător, învestit de regulă cu soluţionarea unui diferend, cât şi de la garanţiile instituite de art. 6 din Convenţie, care nu sunt de natură să se aplice „litigiilor“ ce ar putea apărea în această materie”.

Pentru toate motivele expuse, Curtea a apreciat că acţiunea era nefondată, si a respins-o.

Domenii speta

Spete similare