Lipsa condiţiei vinovăţiei penitenciarului faţă de condiţiile de detenţie.

Răspundere civilă delictuală. Lipsa condiţiei vinovăţiei penitenciarului faţă de condiţiile de detenţie.

Se reţine că reclamantul nu a fost supus unor condiţii mai grele decât cele în care sunt cazate celelalte persoane lipsite de liberate, efectuându-se transfer periodic în camere diferite pentru a se asigura respectarea normativelor în vigoare, astfel că nu poate fi imputată pârâtului o faptă concretă care să creeze convingerea prejudicierii morale a reclamantului în sensul afectării demnităţii acestuia.

Sentinţa civilă nr. 10582/27.11.2015

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul Ş. P. a chemat în judecată pe pârâtul P.M.S. G. solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 500 de lei cu titlu de daune morale şi la remedierea condiţiilor improprii de detenţie.  A solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Prin Sentinţa civilă nr. 10582/27.11.2015 pronunțată de Judecătoria Galați, s-a respins cererea ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:

Din cuprinsul prevederilor legale în materie rezultă că, pentru angajarea răspunderii civile delictuale, se cer a fi întrunite cumulativ următoarele condiţii: existenţa unui prejudiciu, a unei fapte ilicite, a unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, precum şi a vinovăţiei persoanei, cu capacitate civilă delictuală, ce a determinat prejudiciul.

Analizând mijloacele de probă instanţa apreciază că, în cauză, nu se poate reţine săvârşirea unei fapte ilicite de către pârât, prin organele sale. Fapta ilicită constă în acţiunea sau inacţiunea care are ca rezultat încălcarea drepturilor subiective sau intereselor legitime ale unei persoane. Deci, pentru a exista faptă ilicită, este necesar ca acţiunea sau inacţiunea să fie contrară ordinii sociale şi reprobată de societate, să fie consecinţa unei comportări interzise sau contrare unei norme juridice.

Potrivit disp. art.1 din Ordinul MJ nr. 433/C/2010 pentru aprobarea Normelor  minime obligatorii privind condiţiile de cazare a persoanelor private de libertate, (1) Spaţiile destinate cazării persoanelor private de libertate trebuie să respecte demnitatea umană şi să întrunească standardele minime sanitare şi de igienă, ţinându-se cont de condiţiile climatice şi, în special, de suprafaţa de locuit, volumul de aer, iluminare, sursele de încălzire şi ventilaţie. (2) Camerele de cazare şi celelalte încăperi destinate persoanelor private de libertate trebuie să dispună de iluminat natural, de instalaţiile necesare asigurării iluminatului artificial şi să fie dotate cu utilităţi igienico-sanitare şi instalaţii de încălzire. (3) Camerele de cazare din penitenciarele existente trebuie să asigure: a) cel puţin 4 metri pătraţi (mp) pentru fiecare persoană privată de libertate, încadrată în regimul închis sau de maximă siguranţă; b) cel puţin 6 metri cubi (mc) de aer pentru fiecare persoană privată de libertate, încadrată în regimul semideschis sau deschis.

Conform prevederilor art.4 alin.4 din actul normativ În funcţie de spaţiu, camerele de cazare sunt dotate cu: a) mese şi bănci sau scaune; b) dulapuri pentru păstrarea obiectelor şi bunurilor personale.(5) În mod excepţional, camerele de cazare pot avea paturi suprapuse pe 3 rânduri, cu respectarea asigurării a cel puţin 6 mc de aer pentru fiecare persoană privată de libertate şi a celorlalte condiţii pentru dotarea camerelor de cazare.

Grupurile şi instalaţiile sanitare din camerele de deţinere trebuie să asigure, conform disp. art.5 din actul normativ, accesul permanent la apă potabilă şi să permită fiecărei persoane private de libertate să îşi satisfacă nevoile fiziologice ori de câte ori este necesar, în condiţii de igienă şi intimitate. (2) Grupurile sanitare se dotează cu instalaţii sanitare şi se amenajează astfel încât să se asigure cel puţin o chiuvetă, un WC şi un duş pentru maximum 10 persoane private de libertate. (3) Amenajarea camerelor de deţinere trebuie să asigure fiecărei persoane private de libertate condiţii de folosire a surselor de apă curentă şi a articolelor de toaletă pentru menţinerea igienei.

În ceea ce priveşte condiţiile de deţinere astfel cum au fost invocate de reclamant, instanţa reţine că martorii audiaţi în cauză au arătat că încăperea adăpostea un număr de 15 persoane, existând astfel 15 paturi supraetajate câte trei, în 5 stive, din care una situată în dreptul ferestrei, acoperită cu straturi de plasă şi grilaj.

Referitor la Programul de distribuire apă – rece – secții deținere, instanţa reţine, contrar susţinerilor reclamantului, că acesta are loc de trei ori pe zi, în intervalul orar 06:30 – 08:30, 13:00 – 16:30, 18:30 – 21:00, iar apa caldă se furnizează de două ori pe săptămână.

Din Tabelele nominale cu persoanele privative de libertate care au primit materiale igienico – sanitare distribuite gratuit, a rezultat că, în perioada februarie – iulie 2014, reclamantul a primit materiale igienico – sanitare reprezentate de hârtie igienică, pastă dinți, periuță dinți, săpun, aparat ras, cremă ras, detergent automat și sodă caustică. 

Din Planul de măsuri și din Procesul – verbal de dezinfecție/dezinsecție din data de 11.02.2014, 29.05.2014, 13.08.2014, a rezultat că în camera … a fost făcută dezinsecția, respectiv operaţiunea de igienizare şi văruire.

Instanţa reţine totodată că se asigură în unitate şi program săptămânal de spălat cazarmamentul (pături şi lenjerie de pat), respectiv acces la maşinile de spălat amplasate în secţiile deţinere pentru hainele şi lenjeria persoanelor private de libertate.

Pârâtul este autorizat din punct de vedere sanitar prin Autorizația sanitară de funcționare nr. …

Referitor la situaţia medicală a reclamantului, din actele şi lucrările cauzei rezultă că la data încarcerării acesta era deja încadrat în grad de handicap, având capacitatea de muncă diminuată în proporţie de 75%, fiind diagnosticat cu sechele postelectrocutare mâna dreaptă cu amputaţie degete III-IV şi anchiloza celorlalte degete, bont amputaţie 1/3 proximala antebraţ stâng, neprotezat.

Aşadar, din actele dosarului medical al reclamantului rezultă că acesta a beneficiat de asistenţa medicală cuvenită pe parcursul perioadei de detenţie, fiind prezentat în unităţi medicale de specialitate unde i s-a prescris tratamentul specific corespunzător ce i-a fost asigurat alături de regimul alimentar adecvat în cadrul penitenciarului.

Instanţa va reţine astfel că în cauză, pârâtul a făcut dovada faptului că respectă condiţiile igienico sanitare, unitatea este autorizată pentru funcţionare în acest sens, beneficiază de alimentare cu apă potabilă la care deţinuţii au acces 6 ore pe zi în trei tranşe, respectiv în 2 tranşe săptămânale în privinţa apei calde, asigură deţinuţilor tratament medicamentos şi asistenţă medicală corespunzătoare.

Referitor la critica adusă de reclamant în sensul că nu i s-a permis a lua legătura cu avocatul acestuia, fiindu-i lezat dreptul la apărare, astfel cum rezultă din Registrul persoanelor intrate în unitate reclamantul a fost vizitat de avocatul acestuia în data de 04.05.2014 în intervalul orar 11:10 – 12:15. Nu pot fi reţinute astfel susţinerile reclamantului mai ales că din înscrisurile depuse la dosar rezultă că acelaşi avocat a mai fost prezent la Penitenciarul Galaţi pentru audieri şi în perioade ulterioare.

În privinţa aspectelor referitoare la supraaglomerarea încăperii, instanţa reţine că din probele administrate în cauză rezultă că până la data de 20.05.2014, când a fost mutat în altă cameră, numărul maxim de ocupanţi ai camerei ….. a fost de 12 persoane.

În ceea ce priveşte sursa de iluminat şi aerisire, instanţa reţine că declaraţiile martorilor sunt contradictorii, unul dintre aceştia declarând că fereastra camerei este acoperită cu trei rânduri de plasă deasă, iar celălalt martor arătând că este acoperită cu un rând de plasă cu ochiuri mici şi un grilaj. Instanţa va avea în vedere că dimensiunile ferestrelor permit pătrunderea aerului şi a luminii naturale în sensul prevederilor art.1 şi  3 din Ordinul MJ nr.433/2010.

Pe de altă parte, instanţa va reţine notorietatea supraaglomerării din penitenciare, din datele oficiale rezultând că unitatea custodiază un număr de 1000 de deţinuţi în condiţiile în care capacitatea acestuia este de 572 de locuri, sens în care au fost formulate mai multe cereri de transfer în privinţa deţinuţilor care nu au domiciliul în raza de deservire a penitenciarului.

În acest context, se reţine că reclamantul nu a fost supus unor condiţii mai grele decât cele în care sunt cazate celelalte persoane lipsite de liberate, efectuându-se transfer periodic în camere diferite pentru a se asigura respectarea normativelor în vigoare, astfel că nu poate fi imputată pârâtului o faptă concretă care să creeze convingerea prejudicierii morale a reclamantului în sensul afectării demnităţii acestuia.

Având în vedere lipsa uneia dintre condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv a faptei ilicite săvârșită cu vinovăție și necesitatea întrunirii cumulative a tuturor condițiilor acestei răspunderi, nu se mai impune a analiza celelalte elemente ale răspunderii civile delictuale.

Prin Decizia civilă nr. 93/01.02.2017, instanţa de apel a respins ca nefondat apelul, tribunalul apreciind că în cauza de faţă nu se poate reţine săvârşirea unor fapte ilicite de către pârât prin angajaţii (prepuşii) săi, cu vinovăţie.

Domenii speta

Spete similare