Apel – Partaj judiciar

Cod ECLI ECLI:RO:TBBTO:2017:

Operator de date cu caracter personal nr. 8353

Dosar nr. XXX/297/2016 Apel – Partaj judiciar

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BOTOŞANI - SECŢIA I CIVILĂ

Şedinţa publică din data de xx.xx.xxxx

Completul compus din:

Preşedinte::

Judecător

Grefier:

DECIZIA CIVILĂ NR.. XXX

Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelantul – reclamanta A. P. cu domiciliul în municipiul Botoşani, strada X, nr. Y, scara Z, ap. T, judeţul Botoşani, în prezent deţinut în Penitenciarul Iaşi cu sediul  în municipiul Iaşi, strada X, nr. Y, judeţul Iaşi, în contradictoriu cu intimaţii – pârâţi A. C. cu domiciliul în sat Sîrbi, comuna Vlăsineşti, judeţul Botoşani, A. M. cu domiciliul în sat Sîrbi, comuna Vlăsineşti, judeţul Botoşani şi B. M. cu domiciliul în localitatea Mihai Viteazu, judeţul Mureş împotriva sentinţei civile nr. XXXX/xx.xx.xxxx pronunţată de Judecătoria Săveni în dosarul nr. XXX/297/2016.

La apelul nominal făcut în şedinţă au lipsit părţile.

 Procedura este legal îndeplinită.

 S–a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care arată că prin serviciul registratură al instanţei s-a depus de Penitenciarul Iaşi adresa înregistrată sub nr. XXXX/xx.xx.xxxx, după care:

 Fiind primul termen de judecată instanţa stabileşte că este competentă material şi teritorial să soluţioneze cauza.

Nemaifiind cereri de formulat, excepţii de invocat sau probe de administrat, instanţa constată încheiată cercetarea judecătorească şi rămâne în pronunţare asupra apelului.

După deliberare,

TRIBUNALUL,

Asupra apelului civil de faţă, constată următoarele; 

Prin cererea  înregistrată pe rolul Judecătoriei Săveni sub nr. XXX/297/2016 la data de  xx.xx.xxxx reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâţii A. C., A. M. şi B. M. ieşirea din indiviziune  asupra moştenirii rămase de la părinţi.

În motivarea cererii reclamantul a arătat că este încarcerat în Penitenciarul Botoşani şi  tatăl său a decedat în anul 2001, iar mama în 2010 şi că autorii lui au deţinut o locuinţă şi teren aferent, precum şi suprafaţa de 3,75 ha teren extravilan, fără a furniza nici un fel de detalii cu privire la numele părinţilor, data concretă a decesului părinţilor, ultimul lor domiciliu, individualizarea bunurilor, valoarea lor, lotul  ce doreşte a i se atribui. Reclamantul a afirmat doar că fiecare dintre  pârâţi ţine „fără forme legale” o  suprafaţă de teren şi că nici unul nu doreşte  partajul prin bună învoială.

Prin rezoluţia din aceeaşi dată, s-a dispus restituirea cererii  în temeiul art. 24 alin. 1 lit. n din ROI pentru că cererea nu îndeplineşte condiţiile legale pentru înregistrare, aducându-i-se la cunoştinţa reclamantului conţinutul pe care trebuie să îl aibă o cerere de chemare în judecată potrivit art. 194 C.proc.civ.

Pe  data de xx.xx.xxxx reclamantul s-a adresat cu o nouă cerere prin care a răspuns cu privire la restituirea  cererii, arătând că cererea sa  răspunde în mare privinţă exigenţelor  art. 194 C.proc.civ. , dar nu cuprinde anumite elemente pe care nu le poate preciza. Astfel s-a arătat că nu cunoaşte CNP-ul pârâţilor fiind confidenţial, iar în ceea ce priveşte evaluarea, nu a solicitat acest lucru prin acţiune, ci doar  o hotărâre prin care  fiecare parte să fie proprietar pe partea ce i se cuvine. S-a mai arătat că nu poate să facă dovada cu înscrisuri,  titlu de proprietate, certificate de deces etc. deoarece nu le deţine, fiind o persoană privată de libertate, dar că va  depune pe perioada judecăţii.

Prin rezoluţia din  xx.xx.xxxx s-a restituit şi această cerere  pentru faptul că reclamantul nu şi-a îndeplinit condiţiile prevăzute de art. 194 C.proc.civ.

Pe data de xx.xx.xxxx reclamantul s-a adresat Tribunalului Secţia penală cu reiterarea cererii de înregistrate a acţiunii iniţiale, iar prin  Adresa XXX/xx.xx.xxxx s-a dispus  înaintarea cererii la Judecătoria Săveni spre competentă soluţionare, fiind primită la data de xx.xx.xxxx.

Ca urmare, prin rezoluţia din  xx.xx.xxxx s-a dispus înregistrarea dosarului pe rolul Judecătoriei Săveni având ca obiect  partaj judiciar.

Prin Adresa din xx.xx.xxxx reclamantului i s-a pus în vedere să  indice obiectul cererii şi modul de calcul  prin care s-a ajuns  la determinarea acestei valori cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare, arătarea dovezilor pe care se sprijină  fiecare  capăt de cerere, iar pentru martori  numele şi prenumele şi domiciliul,  extras de carte funciară sau certificat care să ateste  că imobilul nu este înscris în cartea funciară, certificat de sarcini şi certificat fiscal din care să rezulte valoarea impozabilă a imobilului.

Adresa a fost primită în data de xx.xx.xxxx, iar în data de xx.xx.xxxx reclamantul a trimis cererea din xx.xx.xxxx  prin care a arătat, în plus,  numele părinţilor, respectiv A. C., A. M. şi B. M., că aceştia au fost proprietarii unei case din  sat Sârbi,  cu anexe şi 0,11 ha teren aferent , precum şi a unei suprafeţe de 4 ha teren extravilan, indicând şi  trei martori. Reclamantul a reiterat faptul că nu deţine nici un fel de înscrisuri.

Reclamantului i s-a reiterat Adresa din  xx.xx.xxxx, astfel încât prin Adresa din xx.xx.xxxx i s-au solicitat aceleaşi  aspecte puse în vedere anterior, această a doua adresă fiind primită la data de  xx.xx.xxxx. Prin cererea din xx.xx.xxxx reclamantul  s-a arătat nemulţumit de faptul că i se solicită atâtea aspecte.

Pârâţii nu au depus la dosar întâmpinare.

La termenul din xx.xx.xxxx, prima instanţă a invocat din oficiu excepţia de nulitate a cererii de chemare în judecată, excepţie pe care a soluţionat-o cu prioritate potrivit art. 248 C.proc.civ.

Prin sentinţa civilă nr. XXXX/xx.xx.xxxx Judecătoria Săveni a anulat cererea de chemare în judecată formulată de A. P..

Pentru a pronunţa această soluţie a reţinut prima instanţă că potrivit art. 194 C.proc.civ. cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă în mod obligatoriu anumite elemente, dintre  care unele sunt esenţiale pentru soluţionarea acesteia.

Astfel, pe lângă numele şi domiciliul reclamantului, cererea trebuie să cuprindă şi numele şi domiciliul real şi complet al pârâtului/pârâţilor  chemat/chemaţi  în judecată întrucât în caz contrar instanţa nu poate  pronunţa în contradictoriu o hotărâre în contradictoriu cu aceştia (art. 194 C.proc.civ.).

În mod excepţional se poate cita prin publicitate pârâtul dar numai dacă sunt întrunite toate condiţiile pentru aceasta, respectiv ca reclamantul să învedereze că deşi a făcut  tot ce i-a stat în putinţă nu a  reuşit să afle  domiciliul pârâtului sau alt loc unde ar putea fi citat. Potrivit legii.

Ori, reclamantul nu a indicat domiciliul  complet al pârâtei B. M. şi nici domiciliul actual al pârâtului A. M. (prin cererea din xx.xx.xxxx alegându-i reclamantul,  deşi nu avea dreptul  un domiciliu în sat  Sârbi comuna Vlăsineşti) astfel încât  la termen nu s-a îndeplinit procedura de citare cu aceşti pârâţi pornind de la un viciu al cererii de chemare în judecată.

 De asemenea, cererea trebuie să cuprindă şi obiectul cererii de chemare în judecată, iar prin aceasta se înţelege pretenţia concretă  ce face obiectul acţiunii în justiţie. Ori reclamantul s-a  limitat a arăta că solicită  partajul bunurilor  rămase după părinţii părţilor, singurele informaţii legate de aceste bunuri fiind acelea că este vorba de o suprafaţă de teren  extravilan şi o casă cu teren intravilan situate în sat Sârbi comuna Vlăsineşti fără nici un fel de detaliu.

Ori, arătarea obiectului cererii de partaj comportă unele particularităţi specifice, fiind esenţial a se identifica exact bunurile supuse partajului, cu  arătarea valorii lor, a locului unde se află, titlul în baza cărora au fost dobândite (art. 981 C.proc.civ.).

Detaliile de identificare a bunurilor prin cerere  sunt esenţiale  mai ales în contextul în care reclamantul a arătat că  nu poate depune înscrisuri  privind aceste bunuri pentru că este o persoană privată de liberate.

Aşadar, dacă reclamantul ar fi depus înscrisuri care să conţină detalii cu privire la identificarea şi valoarea bunurilor, atunci ar fi putut să extragă din aceste înscrisuri acele date esenţiale care nu se regăsesc în cerere, dar în contextul în care aceasta a afirmat cu fermitate că nu deţine aceste înscrisuri şi nici nu înţelege să le depună, prima instanţă a fost nevoită să constate că cererii de chemare în judecată îi lipseşte un obiect concret, după cum îi lipseşte şi motivarea în fapt a cererii. Astfel, afirmaţiile vagi că fiecare dintre pârâţi deţin anumite  terenuri şi că aceştia nu vor să facă un partaj de bună voie  nu sunt suficiente pentru a reprezenta o motivare reală a  cererii de chemare în judecată care trebuia să cuprindă  date privind bunurile supuse partajului, dacă bunurile sunt înscrise în cartea funciară  şi dacă au fost instituite sarcini în privinţa acestora,  modalitatea de împărţeală pe care o propune reclamantul sau cel puţin lotul pe care îl solicită acesta, dacă  există emis certificat de moştenitori emis după defuncţii părinţi, unde au decedat aceştia.

Faptul că reclamantul este o persoană privată de libertate nu îl scuteşte pe acesta de îndeplinirea obligaţiilor sale, instanţa neavând obligaţia de a îndeplini în locul  reclamantului demersurile pe care acesta însuşi trebuie să le  facă pentru putea judeca cererea acestuia.  Nu mai puţin, prima instanţă a constatat că nearătarea  valorii obiectului cererii  a pus instanţa în imposibilitatea de a stabili taxă de timbru.

Faţă de toate aceste lipsuri, prima instanţă a constatat că cererea reclamantului este lovită de nulitate atât cea absolută şi expresă prevăzută de art. 196 alin. 1 („Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde… obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ….este nulă”. ), cât şi una absolută şi  virtuală determinată de lipsa indicării domiciliilor reale/complete a doi pârâţi, respectiv lipsa indicării valorii obiectului cererii.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel reclamantul criticând-o pentru nelegalitate şi netemeincie, solicitând admiterea apelului.

În motivarea apelului a arătat apelantul că a formulat mai multe plângeri cu respectarea condiţiilor de formă , prin care a chemat personal la interogatoriu pe intimaţii A. M. şi B. M. şi că a solicitat ieşirea din indiviziune, pentru partea de moştenire provenită de la părinţii săi.

În continuarea motivării a arătat apelantul că este surprins de faptul că prima instanţă nu a ţinut cont de faptul că este privat de libertate şi din cauza acestui fapt el nu deţine înscrisuri cu care să poată proba .

Consideră apelantul că prima instanţă nu a dat eficienţă dispoziţiilor normelor legale de procedură civilă şi a pronunţat o sentinţa neargumentată în fond .

Mai arată că nu s-a făcut menţiunea că nu a fost prezent şi consideră că s-a pronunţat o sentinţă nelegală, prin lipsa sa şi că prima instanţă nu a ţinut cont că el fiind privat de libertate nu deţine înscrisurile solicitate de instanţă.

Intimaţii legal citaţi nu au formulat întâmpinare.

 Examinând sentinţa apelată prin prisma motivelor de apel formulate şi a dispoziţiilor legale aplicabile în cauză, Tribunalul va constata că apelul formulat de apelantul-reclamant este neîntemeiat şi-l va respinge pentru considerentele  ce se succed:

Prin cererea formulată la data de xx.xx.xxxx reclamantul în contradictoriu cu A. M., A. C. şi B. M. a solicitat partajarea bunurilor rămase de pe urma defuncţilor  lor părinţi .

Tribunalul reţine că nici în faţa primei instanţe și nici prin cererea de apel, apelantul reclamant nu a indicat valoarea bunurilor care fac parte din masa de partajat pentru ca , în temeiul art. 31 alin 1 din OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru instanţa să poată calcula taxa judiciară de timbru, care potrivit art. 33 din același act normativ se plătește anticipat.

De asemenea se constată că apelantul reclamant nu a indicat domiciliile pârâţilor pentru ca aceştia să poată fi înștiinţaţi de existenţa litigiului și pentru a se putea stabili cadrul procesual complet.

În ceea ce privește indicarea bunurilor care fac parte din masa succesorală, se reţine că acestea nu au fost indicate, deși potrivit art 980 Cod procedură civilă indicarea acestora este obligatorie ,, Reclamantul este obligat să arate în cerere, pe lângă menţiunile prevăzute la art. 194, persoanele între care urmează a avea loc partajul, titlul pe baza căruia acesta este cerut, toate bunurile supuse partajului, valoarea lor, locul unde acestea se află, precum şi persoana care le deţine sau le administrează.,,

Faptul că reclamantul este o persoană privată de libertate nu îl scuteşte pe acesta de îndeplinirea obligaţiilor sale, instanţa neavând obligaţia de a îndeplini în locul  reclamantului demersurile pe care acesta însuşi trebuie să le  facă pentru a putea judeca cererea acestuia.  Tribunalul reţine că potrivit art. 63 din Legea 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal „Dreptul de petitionare si dreptul la corespondenta ale persoanelor condamnate sunt garantate, In sensul prezentei legi, termenul petitie include orice cerere sau sesizare adresata autoritatilor publice, institutiilor publice, organelor judiciare, instantelor nationale si internationale. ,, iar potrivit art 64 alin 1 din același act normativ  Pentru asigurarea exercitarii dreptului de petitionare si a dreptului la corespondenta, directorul penitenciarului are obligatia de a lua masurile corespunzatoare pentru punerea la dispozitia persoanei condamnate a materialelor necesare, precum si pentru instalarea de cutii poştale in interiorul penitenciarului.

Prin urmare apelantul reclamant se putea adresa autorităţilor din cadrul comunei unde defuncţii săi părinţi au avut ultimul domiciliu pentru a solicita relaţii cu privire la bunurile rămase după aceştia şi cu privire la celelalte persoane care ar avea vocaţie succesorală pentru a formula cererea de chemare în judecată potrivit normelor impuse de Codul de procedură civilă.

Întrucât apelantul - reclamant nu a înţeles să respecte obligaţiile procesuale și să dea curs solicitărilor primei instanţe și nu a remediat aceste deficienţe nici în calea de atac a apelului, tribunalul făcând aplicarea prevederilor art. 480 alin 1 Cod de procedură civilă

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul – reclamanta A. P. cu domiciliul în municipiul Botoşani, strada X, nr. Y, scara Z, ap. T, judeţul Botoşani, în prezent deţinut în Penitenciarul Iaşi cu sediul  în municipiul Iaşi, strada X, nr. Y, judeţul Iaşi, în contradictoriu cu intimaţii – pârâţi A. C. cu domiciliul în sat Sîrbi, comuna Vlăsineşti, judeţul Botoşani, A. M. cu domiciliul în sat Sîrbi, comuna Vlăsineşti, judeţul Botoşani şi B. M. cu domiciliul în localitatea Mihai Viteazu, judeţul Mureş împotriva sentinţei civile nr. XXXX/2016 a Judecătoriei Săveni pe care o păstrează.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică din xx.xx.xxxx.

Preşedinte,Judecător,Grefier,

Domenii speta

Spete similare