Pretentii

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA Nr. 224/2016

Şedinţa publică de la 22 Aprilie 2016

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE O. – C. T.

Grefier G. P.

S-a luat spre examinare, în vederea pronunţării, acţiunea civilă promovată de către reclamantul M. A. în contradictoriu cu pârâtul S. R. M. F. P. A. J.  F. P. C., având ca obiect pretenţii.

Mersul dezbaterilor şi susţinerile orale ale părţilor au avut loc în şedinţa publică din 8 aprilie 2016, fiind consemnate în încheierea ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, termen la care, pentru a se depune concluzii sau note scrise la solicitarea apărătorului reclamantului, ce au fost înregistrate la data de  15/18 şi 22 aprilie 2016 (f.92-132 dosar vol.V),  instanţa a amânat pronunţarea iniţial pentru data de 15 aprilie 2016, iar ulterior pentru data de azi, când a hotărât următoarele:

T R I B U N A L U L

Prin cererea înregistrată sub numărul de mai sus la data de 15.04.2015, reclamantul M. A. a solicitat instanţei în contradictoriu cu pârâtul S. R. M. F. P. A. J.  F. P. C să dispună:

 •obligarea paratului la plata sumei de 170.000 lei reprezentând daune materiale efectuate de către reclamant pe timpul desfăşurării procesului penal constând in transporturi la termenele de judecata, transporturi si pachete cu mâncare la penitenciar achitate de reclamant, cumpărături la penitenciar,amenzi judiciare, folosul nerealizat prin pierderea serviciului,etc.

•obligarea paratului la plata sumei de 2.225.000 lei (echivalentul a 500.000 Euro la data formulării acţiunii), reprezentând daune morale pentru privarea nelegala de  libertate a subsemnatului  in perioada 07.04.2005 - 06.04.2007 (730 de zile) si a cercetării judecătoreşti timp de 9 ani si 6 luni.

•obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata efectuate de reclamant cu prezentul proces.

În motivarea cererii, reclamantul învederează în fapt următoarele:

Reclamantul a fost cercetat in dosarul penal nr. ... al DIICOT -Serviciul Teritorial Alba Iulia, si trimis in judecata in dosarul penal ... (strămutat la Tribunalul Vâlcea), pentru săvârşirea mai multor infracţiuni grave: tentativa de omor, şantaj,ultraj, prin care ar fi contribuit la activitatea unui grup infracţional organizat, denumit in mass-media „gruparea S.".

In cursul urmăririi penale, împreună cu membrii grupului infracţional organizat (dar si cu alte persoane nevinovate si ulterior achitate), reclamantul a fost reţinut la data de 07.04.2005 si arestat la data de 08.04.2005, prin Încheierea de arestare nr.14/2005 pronunţata de Tribunalul Alba in dosarul penal nr. ...

Aşa cum rezulta din cuprinsul încheierii de arestare, motivele care au stat la baza luării acestei masuri au vizat pretinsa existenta a unor indicii privind săvârşirea de către reclamant a infracţiunii de asociere in vederea săvârşirii de infracţiuni prev. de art 323 alin.l si 2 Cod penal (încadrare schimbata ulterior in infracţiunea de iniţiere ori constituirea a unui grup infracţional organizat prev. de art.7 alin.l rap la art.2 lit.b pt.4 din legea nr.39/2003) reţinându-se că: „ (...) exista indicii si probe temeinice ca inculpaţii au săvârşit fapte prevăzute de legea penala si pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani, ca lăsarea in libertate a acestora prezintă pericol social concret pentru ordinea publica, pericol care rezulta din împrejurările in care au fost comise infracţiunile, din multitudinea actelor infracţionale săvârşite, din numărul mare de inculpaţi care au participat la săvârşirea acestor fapte. Totodată se constata ca exista date si indicii in sensul ca inculpaţii vor exercita presiuni asupra persoanelor vătămate sau vor încerca înţelegeri frauduloase cu acestea ".

Măsura arestării preventive a fost prelungita in cursul urmării penale si menţinută in cursul judecaţii, reţinându-se in mod constant - cu ocazia verificării legalităţii măsurii ori cu ocazia respingerii cererilor formulate de reclamant de revocare ori înlocuire a acestei masuri - ca se menţin temeiurile care au stat la baza luării acestei masuri, si ca fata de gravitata extrema infracţiunilor reţinute in sarcina membrilor grupului infracţional organizat (tentativa de omor,ultraj, şantaj etc. ) lăsarea in libertate a reclamantului ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publica, si ar genera un sentiment de insecuritate societăţii.

Abia la data de 04.04.2007, după doi ani de la luarea măsurii, întrucât in urma administrării unui amplu probatoriu testimonial era de anticipat o viitoare soluţie de achitare a reclamantului, instanţa de fond a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu paraşi localitatea de domiciliu (recursul declarat de DI1COT a fost respins prin încheierea din 06.04.2007 pronunţata de Curtea de Apel Piteşti in dosarul ... )

Ulterior, prin sentinţa penala nr. 121 pronunţata la data de 06.06.2012 in dosarul penal nr. nr. ... , Tribunalul Vâlcea a dispus achitarea reclamantului in temeiul prevederilor art. 11 pct.2 lit. a raportat la art. 10 lit. c C. pr.pen pentru toate infracţiunile grave pentru care a fost cercetat si trimis in judecata, si care au justificat arestarea sa : infracţiunea de iniţiere ori constituire de grup infracţional organizat prev de art.7 alin. l rap. la art.2 lit.b pct.2,4 din Lega nr.39/2003, tentativa la infracţiune de omor deosebit de grav prev de art.20 raportat la art. 174,175 lit.i si art. 176 lit.b Cod penal, infracţiunea de şantaj art. 194 alin.l Cod penal, infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si liniştii publice, forma agravata, prev. de art.321 alin.2 Cod penal.

Sentinţa penala nr.  ... a Tribunalului Vâlcea a rămas definitiva deoarece si Curtea de Apel Piteşti a constatat ca reclamantul este nevinovat de săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost trimis in judecata,astfel prin decizia penala nr. ... din 04.07.2013 a respins apelul parchetului,iar la data de 16 octombrie 2014 înalta Curte de Casaţie si Justiţie prin Decizia nr. ... a luat act de declaraţia de retragere a recursului formulat de DIICOT.

Astfel, din faptul ca reclamantul a fost găsit nevinovat si achitat pentru infracţiunile grave care au justificat arestarea preventiva, rezulta ca privarea sa de libertate in perioada 07.04.2005 - 06.04.2007 (730 de zile) a fost nelegala, indreptatindu-l a solicita despăgubiri in temeiul prevederilor art. 538 si urm Cod proc.pen., si ale art.5 paragraful 5 din Convenţia Europeana a Drepturilor Omului.

Prejudiciul moral suferit in urma privării nelegale de libertate si a cercetării judecătoreşti indelungate este unul complex, deoarece pe langa suferinţa fizica si morala inerenta regimului de detenţie si a stresului provocat de desfăşurarea procesului i-a fost afectata viata de familie si sociala.

Nu se poate explica in cuvinte suferinţele reclamantului in cele 730 de zile închis intre 4 pereţi de restul lumii,cu gândurile apăsate de faptul ca se simţea nevinovat si nu avea ce caută langa ceilalţi deţinuţi care au săvârşit nelegiuiri,stand izolat de persoanele dragi,de viata sociala.

Dar suferinţele au continuat si după cele 730 zile,acest proces a durat pana in Octombrie 2014, adică 9 ani si 6 luni in care reclamantul a trebuit sa facă naveta intre Alba Iulia si Valcea, mai apoi Piteşti ca intr-un final la Bucuresti, fiind traumatizat si epuizat psihic de tratamentul psihologic la care a fost suspus.

Chinurile erau groaznice in fiecare zi,deoarece era victima unei erori judiciare,ceea ce s-a demonstrat pe parcursul procesului, asa cum arata instanţa de judecata „inculpatul M. A. are o situaţie mai aparte, desi prin rechizitoriu inc. M. nu este menţionat ca participant acesta este trimis in judecata", mai arata instanţa „ca in cauza s-a făcut o confuzie intre inc. M. A. si numitul M. N. care a fost indicat de martori in proces ca fiind autorul faptei",ca in final sa se concluzioneze „inc. M. A. nu a savarsit faptele pentru care este acuzat deoarece nu s-a confirmat din partea niciunui martor acest lucru, desi ceilalţi inculpaţi din proces sunt indicaţi ca fiind autorii faptelor pentru care sunt trimişi in judecata",aceste motive au dus la achitarea reclamantului, deoarece alte persoane au săvârşit faptele.

Pentru reclamant a fost un război psihic si o lupta cu sine însuşi, ştiind ca alta persoana cu acelaşi nume „M." trebuia sa fie in locul lui, ca alte persoane au săvârşit faptele,dar desi explica acest lucru nu era băgat in seama si trebuia sa se intoarcă in aceeaşi temnita, desi era nevinovat.

Astfel in primul rând, solicită a se avea in vedere ca arestarea de 730 zile si cercetarea timp de 9 ani si 6 luni i-a produs o suferinţa prin deteriorarea standardului de viaţă pe perioada detenţiei si a cercetării judecătoreşti, manifestata ulterior prin degradarea stării de sănătate, prin inducerea unei stări sufleteşti de stres şi supărare datorita faptului ca a fost privat de libertate o perioada atât de mare pentru infracţiuni pe care nu le săvârşise, ştiindu-se nevinovat.

Suferinţa reclamantului a fost amplificata si de si tratamentul la care a fost supus atât in arest cat si in penitenciar (atât de către funcţionarii publici din cadrul penitenciarului cat si de către celelalte persoane private de libertate) datorita gravitaţii infracţiunilor care au justificat arestarea sa: constituire de grup infracţional organizat, tentativa de omor, şantaj, ultraj.

Atât in perioada arestării cat si ulterior eliberării reclamantul a suferit de insomnii, sentimente de culpabilitate, interiorizare, depresie, fiindu-i ruşine de a ieşi din camera/casa ori de participa la orice evenimente publice, fiind stigmatizat in cadrul societăţii.

Dovada stau actele medicale, reclamantul fiind nevoit sa urmeze şedinţe la psiholog care i-a recomandat si tratament medicamentos de ameliorare a stărilor anxioase,depresive si tulburare.

De asemenea sănătatea fizica i-a fost grav afectata din cauza supararilor, gandurilor, starilor de neliniste, astfel pe timpul arestului din Alba Iulia a suferit o enterocolita acuta,ce a cauzat 7-8 scaune cu sânge fiind suspus la un tratament riguros, la penitenciarul ... a avut dese leşinuri si puseuri de tensiune, cauze care au dus la dese controale medicale, medicul penitenciarului speriindu-se sa nu facă un stop cardiac, iar la penitenciarul ... a fost dus la secţia de Neurologie deoarece îşi pierdea echilibrul in dese rânduri si lesina, avand dureri graznice de cap, ceea ce a dus la un tratament medicamentos indicat din partea specialistului medical al penitenciarului.

Aşa cum se poate observa, reclamantul fost afectat grav in urma acestei arestări si proces, a dificultăţii de acomodare, nu mai poate dormi nopţile, nu se mai poate bucura de nimic in jurul său, gândurile îl conduc tot la perioada cat a stat inchis in penitenciar, retraieste termenele de judecata, depoziţii ale martorilor,in capul său este mereu o înverşunare „de ce eu am putut sa păţesc aşa ceva si şi-a pierdut 10 ani din viata,care de fapt îl chinuie in continuare, practic reclamantul fiind traumatizat total despre aceasta nedreptate.

In al doilea rând solicită instanţei a avea în vedere suferinţa cauzata reclamantului de oprobriul la care a fost supus, atât in perioada detenţiei cat si după eliberare, de către familie si cunoscuţi, arestarea pe o perioada atât de mare îndreptatindu-i pe aceştia sa creadă a săvârşit faptele grave de care era acuzat si ca va fi condamnat.

La aceasta situaţie, pe lângă durata mare a arestării, au contribuit aducerile in fata instanţei in şedinţa publica in stare de arest, fiind văzut de cunoscuţi si familie cu cătuşele la mâini in boxa arestaţilor, precum si reiterarea acuzaţiilor grave la adresa sa cuprinse in rechizitoriu de fiecare data când a fost pusa in discuţie prelungirea ori menţinerea măsurii arestării preventive.

Numele reclamantului a fost asociat nejustificat cu o grupare infracţionala organizata, acest lucru îngreunând viata sociala a reclamantului sub multe aspecte: marginalizarea de către persoanele cu care intra in contact odată cu aflarea numelui de M. A., imposibilitatea a-şi face prieteni, de a-şi găsi servici, de a se integra in societate, deşi depunea eforturi considerabile.

De asemenea, datorita "reputaţiei" create de arestarea nelegala,dar si a cercetării într-un dosar penal de lunga durata, reclamantul s-a aflat in imposibilitatea a a-şi găsi un loc de munca după eliberare, deşi înainte de arestare deţinea 2 locuri de munca si avea un venit consistent,in acest fel face dovada cu cartea de munca.

Chiar daca nevinovăţia reclamantului a fost stabilita printr-o hotărâre judecătoreasca definitiva, percepţia la nivelul societăţii cu privire la reclamant a rămas tot una negativa, lucru ce rezulta din articolele apărute in presa odată cu achitarea sa, in care este catalogat drept "interlop" ori „fost membru al lumii interlope" , fiind evident ca privarea nelegala de libertate si cercetarea timp de 9 ani si 6 luni intr-un dosar penal este de natura a determina negativ viata sa si pe viitor, aflandu-se practic in imposibilitatea de a-şi relua vreodată viata familiala si sociala avuta anterior arestării.

Practic din cauza acestei erori judiciare, a fost arestat nelegal si cercetat intr-un dosar penal fără ca să fie vinovat de săvârşirea faptelor pentru care a fost incriminat, şi-a pierdut serviciul, s-a îmbolnavit atât fizic cat si psihic, a pierdut contactul cu societatea, iar când a ieşit a avut un soc total, multa lume si prieteni apropiaţi îl evitau,ceea ce dus la dese schimbări de mediu si domicilii, reclamantul ajungând sa se izoleze o perioada la tara, nu a mai putut sa se integreze in societate, a fost nevoit sa-mi vândă locuinţa pentru cheltuielile nenumărate cu acest proces dar si pentru alimentaţia pe timpul arestului, etc.

Nu poate sa omită faptul ca in fiecare zi îi vine in minte strigatul de durere din sala de judecata la propunerea de arestare preventiva „sunt nevinovat", iar judecătorul 1-a întrebat pe procuror pentru ce este acuzat inculpatul M. A.,iar procurorul răsfoind foile a răspuns „nu avem deocamdată probe,dar vom gasi",iar dupa 9 ani si jumatate, dupa ce l-au incarcerat si l-au distrus psihic cu acest proces penal, nu au găsit nimic, din contra procurorii DIICOT la finalizarea procesului la Tribunalul Vâlcea, Curtea de Apel Piteşti si ICCJ, au recunoscut ca într-adevar M. A. este nevinovat,dar le-a trebuit 9 ani jumate pentru acest lucru,iar pe reclamant l-au distrus ca OM.

Raportat la considerentele expuse mai sus, vazand faptul ca prin privarea nelegala de libertate pe o perioada de 2 ani (730 de zile) si cercetarea intr-un dosar penal timp de 9 ani si 6 luni, i-au fost lezate in mod extrem de grav onoarea, demnitatea, prestigiul si credibilitatea, cu repercusiuni ireversibile asupra vieţii private si sociale, solicită instanţei ca prin sentinţa ce va pronunţa in cauza sa admită acţiunea aşa cum a fost formulata.

Potrivit prevederilor art. 541 Cod proc.pen., prezenta acţiune este scutita de plata taxei de timbru.

In drept:  invocă prevederile art.538 si urm. Cod proc.pen; art.5 paragraful 5 din Convenţia Europeana a Drepturilor Omului.

In probatiune,  se depun următoarele înscrisuri:

•Rechizitoriul intocmit de DIICOT in dosarul penal nr. ... (extras)

•încheierea de arestare nr.  ... pronunţata de Tribunalul Alba in dosarul

nr. ... la data de 08.04.2005

•încheierea de inclocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a

nu paraşi localitatea de domiciliu, pronutata de Tribunalul Vâlcea in dosarul penal

nr.  ... la data de 04.04.2007

•încheierea de respingere a recursului declarat de DIICOT prin incheierea din

06.04.2007 pronunţata de Curtea de Apel Piteşti in dosarul  ...

•sentinţa penala de achitare nr. ... pronunata de Tribunalul Vâlcea in dosarul penal nr. ...

- decizia penala nr. ... pronunţata de Curtea de Apel Piteşti in dosarul penal nr. ... privind respingerea apelului declarat de DIICOT impotriva sentinţei penale de achitate nr. ...

•minuta deciziei pronunţata de ICCJ dosarul penal nr. ... prin care s-a luat act de retragerea recursului declarat de DIICOT.

•extras portalul instanţelor de judecata privind dosarul penal nr. ...

•articole de presa

Se solicită acvirarea dosarelor penale ...

Se solicită încuvintarea probei  testimoniale  cu  audierea  următorilor martori:

- N. M.  F., domiciliat in  ..., str. ..., nr. ..., jud. ...

- B. Ş., domiciliat in ..., str. ..., bl. ..., ap. ..., jud  ...

- C. R. I.,domiciliat in comuna ... , nr. ..., jud. ...

- O. C., domiciliata in ..., str.b-dul ..., nr. ..., bl. ..., ap. ...,  jud. ...

- C. B. R., domciliat  in  ... , str. ... , bl. ..., ap. ..., nr. ..., jud. ...

- G. C. D., domiciliat in ..., str. ..., nr. ..., bl. ..., ap. ...,  jud. ...

- B. A. N., domiciliat in  ..., str. ..., nr. ..., bl. ..., ap. ..., jud. ...

Se depun în probaţiune: bonuri fiscale,facturi,extrase de cont,situaţii analitice de la ... contract vânzare cumpărare.

Se solicită emiterea de adrese la arestul A., penitenciarul ...  si penitenciarul ... pentru a comunica fisele deţinutului M. A., pentru a se putea observa starea de sănătate a reclamantului,vizitele primite, solicitarile sale la serviciile penitenciarului.

•Alte probe in timp util.

Prin precizarea şi completarea la acţiune din 13 mai 2015 (f. 18 vol.I dosar), reclamantul , urmare dispoziţiilor instanţei de judecată comunicate la data de 04.05.2015, înţelege sa se conformeze cerinţelor instanţei,astfel:

1. înţelege sa cheme in judecata in calitate de parat S. R. M. F. P. A. J.  F. P. C.

2. CNP reclamant M. A. .... si Cont bancar ...

3. Paratul S. R. M. F. P. A. J.  F. P. C  are codul de inregistrare fiscala  ... si cont bancar (cod: ... ),acesta fiind zecile de conturi in trezorerie pe care o parte le depunem, asa cum le-a găsit pe site-ul M. F. P.

4. depune următoarele înscrisuri in copie certificate pentru conformitate:

- cartea de identitate ale reclamantului,care atesta schimbările de domiciliu din cauza afecţiunilor de stabiliment psihic.

- conturi din trezorerie ale paratului

- extras de pe portalul Tribunalului Valcea; Curtea de Apel Piteşti, ICCJ care atesta termenele de judecata.

- bonuri fiscale reprezentând combustibil,care atesta prezenta la termenele de judecata a apărătorului ales.

- extras de cont A. prin care s-a poprit si reţinut sumele reprezentând cheltuieli judiciare reclamantului M. A.

- extrase de cont bancar care atesta ratele autoturismului cumpărat prin imprumut bancar.

- contract de vânzare cumpărare a autoturismului,vândut de reclamant din cauza problemelor financiare avute dupa ce a fost eliberat din arest preventiv.

- contract de vanzare cumpărare a apartamentului reclamantului care a fost nevoit sa-l vanda in timpul arestului preventiv din cauza problemelor financiare datorate arestului si a procesului in derulare la acea vreme.

- contract si raport de evaluare psihologica a reclamantului emis de psiholog dupa eliberarea din penitenciar si in timpul desfăşurării procesului penal.

- carte de munca a reclamantului care dovedeşte ca a fost incadrat in munca inainte de a fi arestat.

- recomandări si caracterizări ale reclamantului de la foşti angajatori si persoane care  l-au cunoscut pe reclamant înainte de a fi arestat.

- încheierea penala ... din dos. ... prin care a fost admisa arestarea preventiva reclamantului.

- rechizitoriul intocmit de DIICOT Alba prin care a fost trimis in judecata reclamantul.

- încheierea din 04.04.2007 prin care Tribunalul Vâlcea a inlocuit măsura arestării preventive cu măsura de a nu părăsii localitatea de domiciliu.

- decizia ... prin care Curtea de Apel Piteşti a respins recursul declarat de parchetul de pe langa Tribunalul Vâlcea.

- sentinţa penala nr. ... din 06 06.2012 a dosarului ... prin care reclamantul M. A. a fost achitat de către Tribunalul Vâlcea pentru infracţiunile pentru care a fost trimis in judecata,stabilind ca acestea au fost săvârşite de alte persoane.

- decizia penala nr. ... din 04.07.2013 a dos. ... prin care Curtea de Apel Piteşti a respins apelul declarai de către parchetul de pe langa Tribunal Vâlcea si a menţinut sentinţa penala a Tribunalului Vâlcea.

- minuta deciziei nr. ... din 16.10.2014 prin care ICCJ a luat act de renunţare a recursurilor declarate de DIICOT Alba prin care sentinţa Tribunalului Vâlcea si Decizia Curţii de Apel Piteşti a rămas definitiva.

- practica: decizia  ... din 27.06.2008 Tribunalului Maramureş si Curtea de Apel Oradea.

5. Prin acţiune a solicitat 170.000 lei daune materiale si 50.000 euro sau echivalentul in lei 2.225.000 lei.

- daunele morale înţelege sa le demonstreze cu înscrisurile comunicate la dosar (sentinţe, acte psiholog,acte medicale) si martori care atesta traumele suferite de către reclamant in urma arestării si procesului penal.

- daunele materiale constau in:

- cheltuieli de deplasare la termenele de judecata ale apărătorului ales,cat si a reclamantului dupa ce a fost pus in libertate din aprilie 2007,acestea înţelege sa le dovedească cu bonurile fiscale de combustibil comunicate la dosar si martori. = termene la ICCJ 4 termene x 2 (dus-intors) x 420 km x 7,5 1/100 x 6 lei/litru = 1.512 lei. = termene la CA Piteşti 10 termene x 2 (dus-intors) x 300 km x 7,5 x 6 lei/litru = 2.700 lei. =termene la Tribunal vâlcea 75 termene x 2 (dus-intors) x 230 km x7,5 x 6 lei/litru=15.525 lei

Acestea fiind calcule strict transport si efectuate pentru un consum prevăzut de lege, deşi autoturismul consuma 8-9%,de asemenea s-au efectuat si alte cheltuieli de cazare si masa multe dintre termene durau de la ora 09-10 pana la ora 24, in momentele când se audiau cei peste 200 de martori,dar acestea înţelege sa le dovedească cu martori.

- cheltuieli de deplasare la penitenciare ale aparţinătorilor, dar si costul pachetelor si medicamentelor pe care le susţinea financiar reclamantul, iar acestea înţelege sa le dovedească cu martori.

- folosul nerealizat prin pierderea locului de munca in urma arestării reclamantului, acest lucru întelege sa-l dovedească cu cartea de munca si martori.

Doar un calcul la minimul pe economie de la acea vreme este de 350 lei x 24 luni cat a fost arestat = 7.920 lei,acest minim crescând din anul 2005 pana in 2006.

Un alt loc de munca deţinut de reclamant era la discoteca om de ordine si incasa 1 000 lei/luna,ceea ce însumează 24.000 lei.

- reţinerea din contul reclamantului de către A. a sumelor reprezentând cheltuieli judiciare care au fost poprite,acestea înţelege sa le dovedească cu extrase de cent comunicate la dosar,cheltuieli judiciare in cuantum de 6.739 lei.

- banii cheltuiţi de către reclamant rezulta din vânzarea apartamentului si a autoturismului, acest lucru înţelege sa-l dovedească cu contractele de vânzare cumpărare comunicate la dosarul cauzei,apartamentul fiind de 85.000 lei la un curs de 3,88 lei in aprilie 2005 =21.907 euro si daca am echivala la cursul de azi 4,44 lei ar însuma 97.268 lei, dar bineînţeles si raportat la rata inflaţiei si preturile de piaţa, ar însemna o suma mult mai mare pierduta de reclamant, iar autoturismul s-a înstrăinat cu suma de 1.500 lei.

Toate aceste cheltuieli le-a însumat si apreciat la 170.000 lei, aşa cum a arătat prin cererea de chemare in judecata.

Depune toate înscrisurile in dublu exemplar pentru a fi comunicate cu paratul.

Prin întâmpinarea formulată la data de 01.10.2015, faţă de susţinerile reclamantului, pârâtul a înţeles să formuleze următoarele apărări:

1. Excepţia inadmisibilităţii acţiunii, întrucât nu s-a făcut dovada unei hotărâri judecătoreşti prin care să se fi stabilit nelegalitatea măsurii privative de libertate.

Reclamantul a fost reţinut în data de 07.04.2005, arestat preventiv în data de 08.04.2005 prin încheierea penală nr. ... a Tribunalului Alba, în dosarul nr. ... , urmând ca prin încheierea penală din 04.04.2007 a Tribunalului Vâlcea, pronunţată în dosarul nr. ... să fie înlocuită arestarea preventivă cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu. Prin Sentinţa penală nr. ... , reclamantul M. A. a fost achitat în temeiul prevederilor art. 11 pct.2 lit.a) raportat la art. 10 lit.c) Cod procedură penală.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte daunele morale solicitate, acestea reprezintă traumele suferite de reclamant în urma arestării şi a procesului penal, apreciate de către acesta a fi în cuantum de 2.225.000 lei.

Potrivit prevederilor art. 539 Cod procedură penală, "are dreptul la repararea pagubei şi persoana care, în cursul procesului penal, a fost privată nelegal de libertate.

(2) Privarea nelegală de libertate trebuie să fie stabilită, după caz, prin ordonanţă a procurorului, prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi şi libertăţi sau a judecătorului de cameră preliminară, precum şi prin încheierea definitivă sau hotărârea definitivă a instanţei de judecată învestită cu judecarea cauzei. "

Pornind de la prevederile citate, rezultă că dreptul la despăgubiri pentru prejudiciul material şi prejudiciul moral în caz de privare nelegală de libertate a celui ce a fost definitiv achitat sau condamnat prin hotărâre judecătorească, se naşte doar în anumite condiţii expres stabilite de legiuitor, respectiv dacă se face dovada că măsura luată a fost nelegală.

Constatarea nelegalităţii măsurii privative de libertate trebuie să fie explicită, fiind necesar ca prin ordonanţa procurorului, prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi şi libertăţi sau a judecătorului de cameră preliminară, precum şi prin încheierea definitivă sau hotărârea definitivă a instanţei de judecată să se constatate că măsura a fost luată, prelungită, menţinută cu încălcarea dispoziţiilor legale, cu indicarea dispoziţiilor legale încălcate, în mod concret.

Simpla înlocuire a unei măsuri preventive cu o alta mai uşoară, revocarea măsurii sau constatarea încetării de drept a măsurii nu echivalează cu constatarea nelegalitaţii măsurii iniţiale.

În speţă, în cursul procesului penal, urmare cererilor reclamantului, măsurile privative de libertate au fost analizate de mai multe ori din punct de vedere al legalităţii, fiind menţinute. Prin încheierea din 04.04.2007, instanţa de judecată a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, reţinând că temeiurile ce au dus la luarea şi menţinerea arestării preventive sunt în mod substanţial schimbate, cercetarea judecătorească fiind aproape încheiată şi probatoriul administrat. Prin urmare, în ciuda gravităţii infracţiunii de care reclamantul a fost acuzat, nu se mai justifica menţinerea stării de arest la 9 ani după pretinsa săvârşire a faptei, lăsarea în libertate neprezentând nici un fel de pericol pentru ordinea publică.

În esenţă, prin hotărârea menţionată, nu s-a stabilit în mod expres nelegalitatea măsurii arestării preventive, fapt pentru care, în concret, nu este îndeplinită condiţia unei privări nelegale de libertate, acţiunea formulată fiind inadmisibilă.

În acelaşi sens s-a pronunţat, într-o speţă similară, şi Curtea de Apel Timişoara, prin Decizia civilă nr. ... , pronunţată în dosarul nr. ... , arătându-se că prin decizia de achitare a reclamantului pentru săvârşirea infracţiunii de omor nu s-a statuat asupra nelegalitaţii reţinerii şi arestării preventive dispusă în cursul procesului penal şi menţinând soluţia de respingere ca inadmisibilă a acţiunii în despăgubiri.

Mai mult, aşa cum ICCJ a statuat în Decizia civilă nr. ... instanţa civilă nu poate proceda la "evaluarea caracterului nelegal al măsurii arestării preventive cu încălcarea puterii de lucru judecat al dezlegărilor date de instanţe penale care s-au pronunţat, în cadrul procesului penal, asupra legalităţii şi temeiniciei măsurilor procesuale restrictive de libertate dispuse.

Concluzionează că dispoziţiile art. 539 Cod procedură penală pe care se întemeiază acţiunea formulată, nu condiţionează dreptul la despăgubiri de stabilirea nevinovăţiei persoanei trimisă în judecată pentru săvârşirea unei anumite infracţiuni, ci doar de stabilirea nelegalitaţii detenţiei, nicidecum temeinicia /oportunitatea măsurii, motiv pentru care dispoziţiile citate sunt incidente atât în cazul achitării persoanei, cât şi în cazul condamnării penale, legiuitorul nefăcând distincţie între cele 2 cazuri.

În condiţiile în care reclamantul nu a făcut dovada nelegalitaţii măsurii privative de libertate, solicită admiterea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii.

2. În ceea ce priveşte daunele materiale solicitate, învederează instanţei următoarele:

Daunele materiale solicitate reprezintă contravaloarea cheltuielilor de deplasare la termenele de judecată ale apărătorului ales şi a reclamantului, cheltuielile de deplasare a aparţinătorilor, costul pachetelor şi medicamentelor, folosul nerealizat prin pierderea locului de muncă, sumele reprezentând cheltuieli judiciare ce au fost poprite de A., banii cheltuiţi de reclamant proveniţi din vânzarea autoturismului şi a apartamentului, însumate la 170.000 lei.

În ceea ce priveşte înscrisurile depuse în probaţiune de reclamant pentru dovedirea pretenţiilor constând în cheltuielile de deplasare ale reclamantului şi ale apărătorului ales, respectiv bonuri de benzină, acestea nu sunt în măsură să dovedească prezenţa reclamantului şi a apărătorului ales la fiecare termen de judecată

Din menţiunile din carnetul de muncă a reclamantului se poate observa că acestuia i-a încetat calitatea de angajat doar în 20.03.2006, cu toate că acesta a fost arestat din 08.04.2005. La poziţia 13 a cărţii de muncă este notată încetarea unui contract de muncă, fără ca să existe nici o menţiune cu privire la data de început a contractului încheiat cu SC G.  E. SRL.

În ceea ce priveşte cheltuielile judiciare poprite de A., care în opinia reclamantului sunt în cuantum de 6.739 lei, solicită a se avea în vedere că potrivit situaţiei analitice a debitorului M. A., cheltuielile judiciare cu care acesta figurează în evidente sunt de 1261 lei (1139+72+50 lei ), din care au fost achitate doar 1139+50 lei. Restul obligaţiilor reclamantului reprezintă amenzi, care în nici un caz nu pot fi incluse în daunele materiale solicitate, fiind cauzate de comportamentul reclamantului în cursul procesului penal.

De asemenea, nici solicitarea sumelor reprezentând bani proveniţi din vânzarea apartamentului nu este justificată, în condiţiile în care contractul de vânzare-cumpărare depus în probaţiune este încheiat în 23 septembrie 2004, anterior reţinerii şi arestării reclamantului.

Referitor la cuantificarea cheltuielilor cu hrană, alimente şi transport, în speţă sunt incidente prevederile Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 2714/ 2008 privind durata şi periodicitatea vizitelor, greutatea şi numărul pachetelor, precum şi categoriile de bunuri ce pot fi primite, cumpărate, păstrate şi folosite de persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate, potrivit cărora arestaţii preventiv beneficiază de 4 vizite/lună şi de un pachet cu alimente lunar.

Având în vedere cele de mai sus, apreciază că reclamantul nu a făcut dovada legăturii de cauzalitate între faptul arestării şi a cheltuielilor solicitate cu titlu de daune materiale.

3. Referitor la daunele morale în cuantum de 2.000. 000 lei, în cazul în care instanţa de judecată va reţine că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii Statului, la stabilirea întinderii prejudiciului, solicită a se avea în vedere dispoziţiile art. 540 Cod procedură penală, ce reglementează criteriile ce trebuie valorificate de instanţă în stabilirea întinderii prejudiciului.

Faţă de soluţia de achitare pronunţată faţă de reclamant, precizează că aceasta se datorează probatoriului administrat în faza cercetării judecătoreşti, prin urmare nu se poate reţine culpa instanţelor de judecată.

În legătură cu stabilirea întinderii daunelor morale, jurisprudenţa CEDO este elocventă, statuându-se că acordarea unor sume foarte mari de bani, nejustificate faţă de întinderea prejudiciului real suferit, nu este legală, întrucât instituţia răspunderii civile delictuale nu poate reprezenta pentru nimeni un izvor de îmbogăţire fără just temei. Cu titlu de exemplu, în cauza Pantea contra României, CEDO, constatând încălcarea mai multor drepturi fundamentale ale reclamantului, inclusiv privarea sa de libertate în mod nelegal pe o perioadă îndelungată de timp, a obligat Statul Român la plata sumei de 40.000 euro, cu titlu de despăgubiri morale.

În baza art.248 C.pr.civ., tribunalul în şedinţa publică din data de 15.01.2016 a calificat excepţia inadmisibilităţii ridicată de către pârât ca o veritabila apărare de fond privind neîndeplinirea condiţiilor necesare antrenării răspunderii statului în temeiul art.504 Vechiul C.pr.pen. urmând a o avea în vedere odată cu judecarea fondului cauzei.

Analizând cererea prin prisma motivelor de fapt şi de drept invocate, Tribunalul o va admite în parte pentru  următoarele considerente:

Prin Încheierea nr. ... pronunţată de Tribunalul Alba – Secţia penală în dosar nr.  ... (f.31-34 vol. III dosar) s-a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba privind arestarea reclamantului pe o perioadă de 29 de zile începând cu data de 8 aprilie 2005 şi până la 6 mai 2005, alături de alţi inculpaţi, conform prevederilor art. 149 indice 1 alin. 10,11 C.pr.pen. în condiţiile în care s-a reţinut că începând din 1998 şi până în prezent s-au asociat în vederea săvârşirii de infracţiuni şi a comis o infracţiune de tentativă de omor deosebit de grav, mai multe fapte de şantaj, mai multe infracţiuni de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii publice, mai multe infracţiuni de distrugere şi vătămări corporale, toate acestea în realizarea scopului infracţional al asocierii, aşa încât lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică şi totodată există date şi indicii suficiente care justifică temerea că inculpaţii-din acest dosar vor exercita presiuni asupra persoanelor vătămate sau vor încerca înţelegeri frauduloase cu acestea .

Drept urmare, acesta a fost încarcerat, însă prin Încheierea pronunţată de Tribunalul Vâlcea – Secţia penală în dosarul nr. ... în data de 4 aprilie 2007 s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a reclamantului cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu fără încuviinţarea instanţei,  avându-se în vedere situaţia specială a acestuia în sensul că temeiurile ce au dus la luarea şi menţinerea arestării preventive sunt în mod substanţial schimbate, la acestea adăugându-se şi faptul că sunt arestaţi de aproape doi ani, cercetarea judecătorească în ceea ce îi priveşte este de mult încheiată, iar termenul pentru care au fost arestaţi a încetat a mai fi rezonabil şi justificat de necesitatea desfăşurării cercetării judecătoreşti ori a prevenirii unui pericol concret pentru ordinea publică, astfel că orice prelungire dincolo de acest termen ar transforma detenţia preventivă în detenţie de executare (f.22 vol. III dosar).

Aşa cum rezultă din fişa de evidenţă a deţinutului (fila 48 vol. III dosar) întocmită de către A. N. P., reclamantul a fost încarcerat în data de 08.04.2005, mai întâi în arestul Poliţiei Alba, apoi în Penitenciarul ... şi în Penitenciarul ..., şi a fost eliberat în baza încheierii menţionate anterior în data de 06.04.2007 .

Prin sentinţa penală nr. ... pronunţată de Tribunalul Vâlcea – Secţia penală în dosarul nr. ... (f. 58 vol. III dosar) s-a dispus în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c C.pr.pen., achitarea reclamantului sub aspectul infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 194 alin. 1 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., art. 20 raportat la art. 174, 175 lit. i, 176 lit. b C.pen., art. 321 alin. 2 C.pen.

Pentru a pronunţa această sentinţă, tribunalul a reţinut faptul că reclamantul are o situaţie şi mai specială, reţinându-se faptul că a sprijinit grupul infracţional în condiţiile în care toţi martorii au afirmat categoric că nu frecventa localul împreună cu ceilalţi inculpaţi şi nu s-a aflat cel puţin în local când a avut loc vreunul din scandaluri, doar martorul V. P. în faţa instanţei a făcut o referire la acesta, dar după descriere, mai degrabă se referă la numitul M.  N.

Mai mult, în cursul urmăririi penale, au fost interceptate numeroase convorbiri telefonice ale reclamantului cu numiţii D. şi O. , în care arată în mod repetat că nu are şi  nu vrea să aibă nici o legătură cu fraţii S. şi anturajul acestora, că a avut în permanenţă de pierdut pentru că a fost uneori perceput ca un apropiat al acestora şi că, dimpotrivă, are numeroase probleme întrucât unii din ei veneau la sala la care era angajat şi nu îşi plăteau abonamentul.

Această soluţie de achitare a reclamantului a fost menţinută de către Curtea de Apel Piteşti în urma apelului formulat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea (f. 78 vol. III dosar) constatând că în mod corect instanţa de fond a dispus achitarea acestuia.

Prin decizia penală nr. ... pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în acelaşi dosar, s-a luat act de retragerea recursului formulat de Parchetul de pe lângă instanţa supremă (fila 77 verso vol. III dosar), minută trimisă de către Tribunalul Vâlcea prin fax.

Rezultă aşadar, raportat la starea de fapt expusă că în cauză sunt incidente prevederile art. 504 alin. 2 şi 3 V.C.pr.pen. incident raportat la momentul pronunţării soluţiei de către instanţa supremă, conform cărora (2) Are dreptul la repararea pagubei si persoana care, in cursul procesului penal, a fost privata de libertate ori careia i s-a restrans libertatea in mod nelegal.

(3) Privarea sau restrangerea de libertate in mod nelegal trebuie stabilita, dupa caz, prin ordonanta a procurorului de revocare a masurii privative sau restrictive de libertate, prin ordonanta a procurorului de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale pentru cauza prevazuta in art. 10 alin. 1 lit. j) ori prin hotarare a instantei de revocare a masurii privative sau restrictive de libertate, prin hotarare definitiva de achitare sau prin hotarare definitiva de incetare a procesului penal pentru cauza prevazuta in art. 10 alin. 1 lit. j).

Aşa cum s-a arătat, reclamantul a fost achitat raportat la prevederile art. 10 lit. c V.C.pr.pen. care presupun că  fapta nu a fost săvârşită de către persoana respectivă.

Apărarea pârâtului în sensul că se impune ca instanţa penală să statueze asupra caracterului nelegal al măsurii privative de libertate prin hotărârea de achitare este neîntemeiată în condiţiile în care achitarea presupune automat că nu poate fi reţinută răspunderea penală a persoanei respective cu toate consecinţele ce decurg, inclusiv din perspectiva măsurilor privative de libertate.

În atare condiţii este evident că reclamantul este îndreptăţit la obţinerea unor daune, având în vedere atât prejudiciul moral, dar şi cel material, în temeiul art. 505 C.pr.pen. potrivit căruia  (1) La stabilirea intinderii reparatiei se tine seama de durata privarii de libertate sau a restrangerii de libertate suportate, precum si de consecintele produse asupra persoanei ori asupra familiei celui privat de libertate sau a carui libertate a fost restransa.

(2) Reparatia consta in plata unei sume de bani sau, tinandu-se seama de conditiile celui indreptatit la repararea pagubei si de natura daunei produse, in constituirea unei rente viagere ori in obligatia ca, pe cheltuiala statului, cel privat de libertate sau a carui libertate a fost restransa sa fie incredintat unui institut de asistenta sociala si medicala.

1.Astfel, în ceea ce priveşte prejudiciul moral, acesta a stat în arest timp de aproximativ 730 zile, suferinţa fiind produsă nu numai de condiţiile precare de detenţie, dar şi de sentimentul nedreptăţii şi al injustiţiei, în condiţiile în care nu s-a făcut vinovat de săvârşirea faptelor pentru care a fost arestat, încercând în permanenţă să îşi apere drepturile, însă fără un rezultat imediat.

În privinţa condiţiilor de detenţie, martorii N. M. F. şi B. A. N. care au fost arestaţi în acelaşi dosar (fila 1, 8 vol. IV dosar) au arătat că atât în arestul poliţiei, cât şi în celelalte două penitenciare, spaţiul în care stăteau era extrem de mic, de 4-5 mp, fiind suprapopulat, existând 6 persoane, era frig, puteau face duş doar o dată pe săptămână, nevoile fiziologice şi le satisfăceau, în arestul poliţiei, într-o găleată pusă în aceeaşi încăpere în care stăteau, erau scoşi la plimbare doar la două săptămâni, timp de 20 de minute într-un spaţiu de 2X2 m. Era mizerie peste tot, îşi încălzeau apa cu ajutorul unor instalaţii improvizate,paturile erau uzate, mâncarea era foarte proastă, cu nisip, viermi şi gândaci, fiind nevoiţi să se alimenteze din ceea ce le trimitea familiile lor sub forma pachetelor sau să îşi cumpere diverse alimente de la magazinele existente în reţeaua penitenciarelor. Erau transportaţi de la penitenciare spre instanţe încătuşaţi pe tot timpul transportului, chiar şi atunci când au fost duşi la instanţa supremă în urma cererilor de recuzare formulate, fiind duşi la baie o singură dată dimineaţa.

Pe fondul acestor condiţii, aşa cum rezultă din fişa medicală depusă de Administraţia Penitenciarelor (fila 194 vol.III), dar şi din declaraţiile celor doi martori menţionaţi anterior, reclamantul a avut tensiune arterială oscilantă, sindrom hiperkinetic cardiovascular, îşi pierdea echilibrul, mai multe episoade de enterocolită, avea insomnii din cauza faptului că urma un nou termen de judecată, se trezea din coşmaruri urlând.

În timpul arestului a slăbit foarte mult, vizibil, cam 12-15 kg, dar şi după aceea, dar nu în ritmul alert de la început, era deprimat, izolat, faţă de perioada de dinaintea încarcerării, tot timpul era preocupat de faptul că face puşcărie din cauza unei confuzii între el şi un domn N. care este în libertate, fiind obsedat că este urmărit.

Şi după eliberarea sa din penitenciar, apropiaţii săi, martorii C. R. I., G. C. D., O. C. (fila 2, 4 şi 10) l-au perceput ca un om complet schimbat, de nerecunoscut, dacă înainte era foarte sociabil, fiind sufletul petrecerilor, a devenit un om preocupat de faptul că este urmărit, fiindu-i frică să vorbească, ne mai putând relaţiona cu prietenii săi, avea insomnii, motiv pentru care s-a adresat unui psiholog. Nu era statornic, şi-a tot schimbat domiciliul, a locuit la B., la ţară, la bunica lui, la martorul C. R. I., a căutat un loc de muncă, avea probleme financiare. 

 Având în vedere aceste toate aceste suferinţe generate de arestarea nelegală  tribunalul va stabili suma de 73.000 lei ca o reparaţie morală.

Reclamantul a solicitat şi repararea daunelor produse ca urmare a faptului că durata procesului de 9 ani şi 6 luni nu se încadrează în limita unui termen rezonabil, aşa cum este definit în art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, producându-i de asemenea o serie de suferinţe pe fondul celor arătate anterior, respectiv i s-a făcut dreptate după un interval extrem de lung de timp în care a trăit cu convingerea că deşi este total nevinovat trebuie să sufere rigorile legii penale fiind încarcerat şi tratat ca o persoană care a comis o infracţiune.

La acestea se adaugă şi multiplele deplasări în instanţă, aşa cum reiese din copiile încheierilor depuse, prelungirea şedinţelor de judecată ca urmare a faptului că administrarea probelor la tribunal s-a realizat dificil datorită faptului că au fost trimişi în judecată un mare număr de inculpaţi în dosarul respectiv.

Pentru reparaţia acestui prejudiciu, tribunalul va stabili suma de 77.000 lei, fiind îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art.998 C.civ. şi anume fapta ilicită, culpa, raportul de cauzalitate şi prejudiciul produs de pârât.

2.În ceea ce priveşte prejudiciul material, acestea vizează mai multe aspecte, aşa cum rezultă din cuprinsul acţiunii introductive, a precizărilor realizate în cadrul procedurii de regularizare, dar şi făcute cu ocazia depunerii concluziilor scrise.

O primă solicitare se referă la acoperirea cheltuielilor efectuate de către avocaţi cu transportul lor la instanţe şi diurna care li se cuvenea în condiţiile în care aceştia se deplasau de la Alba, iar procesele s-au desfăşurat la instanţele din Râmnicu-Vâlcea, Piteşti şi instanţa supremă.

Cheltuielile de acest gen ocazionate de soluţionarea recursului privind soluţia de fond la instanţa supremă, nu sau fost justificate prin depunerea unor copii de pe încheierile de şedinţă care să reflecte deplasarea apărătorilor la această instanţă.

Cât priveşte recursurile soluţionate de către Curtea de apel Piteşti împotriva încheierilor privind măsura arestării preventive este de remarcat că reclamantul a făcut dovada a şapte drumuri a acestora şi drept urmare a diurnei aferente acestei deplasări, totalizând 2052,82 lei din care 1142,82 lei reprezintă contravaloarea transportului, având în vedere distanţa de 238 km între Alba şi Piteşti, consumul mediu de 16,66 lx2 benzină pentru un drum (7%) şi valoarea de 4,9 lei a unui litru, precum şi suma de 910 lei reprezentând mâncarea necesară unor asemenea deplasări calculată pentru două persoane în condiţiile în care s-au prezentat de fiecare dată pentru cele 7 termene doi avocaţi, o masă fiind calculată de către tribunal la suma de 65 lei, apreciată ca fiind rezonabilă (f. 317, 323, 344, 352, 364, 358 vol. IV şi fila 48 vol. V reprezentând încheierile aferente termenelor din 16.09, 08.10, 20.11.2006, 16.02, 27.12 şi 22.12.2006 şi 16.02.2007 şi 16.02.2007).

Solicitările reclamantului s-au ridicat la suma de 600 de lei pentru un termen, însă aceasta apare ca fiind nejustificată raportat la faptul că deşi tribunalul a avut în vedere preţul actual al benzinei pentru o reparaţie echitabilă dat fiind faptul că s-au scurs aproximativ 10 ani de la momentul efectuării acestor cheltuieli şi totodată s-a produs o uzură a maşinii personale a avocaţilor, tot suma respectivă este inferioară celei cerute.

Aceste cheltuieli cu deplasările avocaţilor au fost dovedite şi pentru soluţionarea fondului cauzei la Curtea de apel Piteşti unde însă s-a prezentat un singur avocat pentru termenul din 13.12.2012, 24.01. 2013, 18.04.2013, 20 iunie 2013 (fila 76, 78, 83, 87 vol. V dos.), tribunalul calculând un total de 913 lei din care 653,04 lei reprezintă contravaloarea benzinei, calculată în acelaşi mod ca şi anterior şi 260 lei contravaloarea diurnei, apreciind valoarea acesteia la suma de 65 de lei pentru o zi .

La Tribunalul Vâlcea unde soluţionarea în primă instanţă a presupus acordarea mai multor termene de judecată s-au prezentat, fie ambii avocaţi, fie doar unul din cei doi delegaţi, astfel: în 04.10.2006, în 15.11.2006, în 06.12.2006, în 20.12.2006, în 31.01.2007, în 14.02.2007, în 28.02.2007, în 21.03.2007, în 04.04.2007, în 02.05.2007, în 30.05.2007, în 27.06.2007, în 26.09.2007, în 24.10.2007, în 19.12.2007 (f. 1, 19, 40, 49, 60, 67, 76, 81, 90, 103, 115, 127,137,142,148 vol. IV dosar) s-au prezentat ambii avocaţi, dl. Itu şi dna Tîrnovan, iar la termenele din 18.10.2006, 17.01.2007, 18.04.2007, 16.05.2007, 13.06.2007, 12.09.2007, 15.10.2008, 13.05.2009, 10.06.2009, 27.04.2011, 23.11.2011, 07.03.2012, 18 .04.2012 (f.10, 32, 99, 109, 121, 132, 177, 197, 200, 260, 279, 286, 292 vol. IV dosar).

Rezultă aşadar că reclamantul a fost reprezentat la 28 de termene de judecată din care la 15 termene de judecată s-au prezentat ambii avocaţi şi la 23 de termene de judecată s-a prezentat doar unul.

Menţinând aceleaşi reguli de calcul în privinţa combustibilului aferent transportului, respectiv o distanţă de aproximativ 178 km între Alba şi Vâlcea şi un consum mediu de 12,46 litri benzină pe un drum, rezultă o sumă de 3419 lei la care se adaugă diurna de 4340 lei calculată la 80 lei/zi, mai mult faţă de cea avută în vedere pentru Curtea de apel Piteşti în condiţiile în care în primă instanţă s-au administrat o serie de probe, durata şedinţelor prelungindu-se cu mult peste limitele rezonabilului datorită numărului mare de inculpaţi  împrocesuaţi, sumă care presupune 2400 lei (80 lei/ziX15 termene X 2 persoane) plus 1840 lei (80 lei/ziX23 termene X 1 persoană), reieşind astfel un total de 7659 lei.

Pretenţiile formulate de către reclamant au vizat şi daunele materiale cauzate acestuia ca urmare a deplasărilor la instanţe după eliberarea din penitenciar, transport şi mâncare.

Aşa cum s-a reţinut şi în cazul avocaţilor care l-au reprezentat, deplasările la instanţa supremă nu au fost dovedite.

Pentru deplasările cu maşina la Curtea de apel Piteşti pentru fond, Tribunalul apreciază că aceste cheltuieli au fost deja stabilite, deplasarea putându-se realiza împreună cu avocaţii. În privinţa diurnei s-a prezentat doar la un singur termen (f.78 vol. V dosar) aşa încât i se cuvine doar 50 lei pentru masă.

Cât priveşte deplasările la Tribunalul Vâlcea, pentru transportul la termenele de judecată la care s-au prezentat şi avocaţii, aceste cheltuieli au fost deja acordate, deplasarea putându-se realiza cu o singură maşină, însă au fost situaţii în care acesta s-a prezentat singur respectiv la 12 termene de judecată (f.210. 218. 220, 225,229, 230, 239, 242, 256,265 269, 275 vol. IV dosar) împrejurare în care i se vor acorda 1959,12 lei, un drum presupunând 163,26 lei raportat la aceleaşi distanţe, consum şi preţ al benzinei.

Referitor la mâncare, pe lângă termenele arătate anterior reclamantul s-a prezentat alături de avocaţii săi la încă 20 termene de judecată (filelele 98, 104, 109, 115, 121, 127, 132, 137, 142, 152, 155, 158, 163, 177, 198, 200, 260,279, 285, 292, vol.IV), totalizând astfel 32 termene X50 lei diurna pe zi rezultă 1600 lei .

Rezultă aşadar un total de 3559,12 lei.

O altă componentă a prejudiciului o constituie transportul martorilor, aceştia fiind duşi de 12 ori la Tribunalul Alba conform declaraţiei martorului C. B. R. (fila 3 vol.V dosar) care i-a transportat, a copiilor încheierii din data de 14.02.2007 dată de Tribunalul Vâlcea prin care s-au încuviinţat probele testimoniale propuse de către reprezentantul reclamantului (fila 73 verso vol.IV) şi a declaraţiilor unor martori audiaţi (fila 106-111 vol.V) din care rezultă faptul că au fost propuşi de către reclamant, un transport valorând 300 lei, sumă primită de la reclamant, ceea ce presupune un cost de 3600 lei.

S-a solicitat şi contravaloarea pachetelor aduse de către familia reclamantului în timpul detenţiei ca urmare a meselor precare oferite în reţeaua penitenciarelor, aşa cum a rezultat din declaraţiile martorilor audiaţi, menţionaţi cu ocazia analizării prejudiciului moral, constând în mâncare, fructe, băutură, apă minerală, ţigări, ciocolată.

Martorii B. A. N., C. B. R. şi N. M. F. (fila 1, 3, 8 vol.V) au arătat că prietena reclamantului venea o dată la săptămână cu pachete când acesta era încarcerat la Penitenciarul ... şi la două săptămâni când era încarcerat în Penitenciarul ... , costul pachetelor fiind de 6-7 milioane, lei vechi.

Din fişa de evidenţă a deţinutului (fila 43-46 vol.III dos.), tribunalul a avut în vedere un total de aproximativ 35 de pachete de greutate mai mare, valorând în medie 600 lei conform probelor administarte ceea ce presupune 21.000 lei.

O altă pretenţie o reprezintă transportul familiei sale la penitenciar în virtutea dreptului său de a fi vizitat de către rude potrivit aceleiaşi fişe de evidenţă din penitenciar din care rezultă că  fost vizitat pe perioada de detenţie de 39 de ori, ceea ce înseamnă, raportat la declaraţia martorului care a realizat efectiv transportul, martorul C. B. R. un cost de 300 lei pe transport, totalizând 11.700 lei. Se mai adaugă şi cumpărăturile realizate în penitenciar de 360,6 lei, potrivit aceleaşi fişe, totalizând astfel cheltuieli în legătură cu penitenciarul de 36.660,6 lei.

Anterior încarcerării reclamantul a fost angajat potrivit cărţii de muncă depuse în copie (fila 128 vol.I dosar) ca instructor sportiv, cu un salariu brut de 310 lei, ceea ce presupune un salariu net de aproximativ 250 lei, totalizând pe 24 luni, perioada de încarcerare, 6000 lei, sumă de care a fost lipsit.

În paralel cu acest serviciu a mai prestat muncă ca şi om de pază la discoteca unde s-a produs incidentul, conform declaraţiei martorului B. Ş. C. (fila 9 vol.V dos.), coleg de muncă, câştigând o sumă netă de 1200 lei, reclamantul fiind astfel îndreptăţit pe aceeaşi durată de timp la suma de  28.800 lei venit neîncasat.

În consecinţă, venitul nerealizat se ridică la suma de 34.800 lei.

Pentru cheltuielile judiciare datorate statului ca urmare a soluţionării recursurilor promovate împotriva măsurii arestării preventive, A. l-a debitat pe reclamant cu suma de 1311 lei (1139+50 lei), aşa cum rezultă din fişa depusă (fila 77 vol.I dosar), situaţie în care i se cuvine şi această sumă plătită.

Reclamantul a cerut şi contravaloarea apartamentului propriu înstrăinat în data de 9.08.2005 (fila 114 vol.V) situat în ... pentru a acoperi toate cheltuielile efectuate cu ocazia soluţionării procesului penal, însă tribunalul apreciază că prejudiciul suferit a fost acoperit prin acordarea cheltuielilor efectiv realizate, preţul apartamentului constituind sursa banilor necesară pentru acoperirea acestora.

Este de remarcat că înstrăinarea s-a realizat în favoarea concubinei reclamantului, aspect care rezultă din fişa eliberată de D. P., aceeaşi persoană figurând printre persoanele care l-au vizitat, cu aceleaşi date de identitate, iar mandatara prin care s-a realizat încheierea actului este mătuşa sa care şi-a păstrat dreptul de uzufruct viager, gradul de rudenie rezultând din aceeaşi fişă.

Pretenţiile formulate de către reclamant sunt mult mai mari decât cele acordate, însă tribunalul a apreciat că, fie cuantumul solicitat este mult prea ridicat, diminuându-se la sumele arătate, fie aceste cheltuieli sunt nejustificate raportat la probele administrate, admiţând astfel în parte acţiunea.

În baza art. 453 alin. 2 C.pr.civ., reţinând culpa procesuală parţială a pârâtului, îl va obliga să achite reclamantului cheltuieli de judecată în sumă de 5448 lei din care 4700 lei onorariu avocaţial din totalul de 10.000 lei conform chitanţei nr.373/07.04.2016 eliberată de către avocat I. O. (fila 14 dos. vol.IV), 9 lei taxă parcare, 170 lei copii xerox, 145 lei transport D.-Tribunalul Vâlcea pentru copierea încheierilor-2 drumuri, 70 lei transport martori-2 drumuri A. – C., 350 lei contravaloarea transportului avocatului pe ruta C. – D. (fila 11-24 vol.V).

Ca şi modalitate de calcul tribunalul a redus aceste cheltuieli raportat la faptul că pretenţiile formulate au fost admise în parte, iar în privinţa contravalorii transportului a avut în vedere modalitatea de calcul expusă anterior respectiv distanţele parcurse, consumul mediu şi costul aproximativ al unui l de benzină de 4,9 lei.

Cheltuielile cu masa martorilor nu au fost acordate în condiţiile în care deplasarea acestora şi audierea lor în instanţă a presupus un timp rezonabil, cauza fiind fixată pentru o anumită oră tocmai pentru administrarea într-un timp optim a probelor.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţia inadmisibilităţii.

Admite în parte acţiunea civilă formulată de către reclamantul  M.  A. domiciliat în ..., str. ..., nr. ..., jud. ..., împotriva pârâtului S. R. M. F. P. A. J.  F. P. C, cu sediul în ... , Piaţa ..., nr. ..., jud. ..., şi în consecinţă:

Obligă pe pârât să achite reclamantului suma de 73.000 lei cu titlu de daune morale pentru privare nelegală de libertate şi 77.000 lei cu acelaşi titlu pentru durata procesului penal.

Obligă pe pârât să achite reclamantului următoarele sume cu titlu de daune materiale, după cum urmează:

- 2052,82 lei sumă plătită pentru transportul şi diurna avocaţilor pentru deplasările la Curtea de Apel Piteşti pentru căile de atac privind privarea de libertate

- 913 lei, cu acelaşi titlu, pentru deplasările la Curtea de Apel Piteşti pentru fondul cauzei

- 7659 lei, cu acelaşi titlu, pentru deplasările la Tribunalul Vâlcea

- 50 lei pentru deplasarea reclamantului la Curtea de Apel Piteşti pentru fond, reprezentând diurna

- 3559,12 lei reprezentând transportul şi diurna reclamantului pentru deplasările sale la Tribunalul Vâlcea.

- 33.060,6 lei reprezentând cheltuielile efectuate pe perioada stării de privare de libertate.

- 34.800 lei reprezentând venitul nerealizat de reclamant.

- 1311 lei cheltuieli judiciare aferente procesului penal şi 3600 lei cheltuieli aferente transportului martorilor.

Obligă pe pârât să achite reclamantului suma de 5448 lei reprezentând cheltuielile de judecată ocazionate de soluţionarea prezentei cauze, cheltuieli parţiale.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Apelul se va depune la Tribunalul Cluj.

Pronunţată în şedinţa publică de la 22 Aprilie 2016

Președinte

O. - C. T.

Grefier

G. P.

Domenii speta

Spete similare