Contestaţie la executare. Nelegalitatea executării silite. Obligaţia a fost executată în mod benevol de către debitoare, anterior demarării executării silite, obligaţia de plată stingându-se prin plată, conform art. 1615 Cod civil,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin contestaţia la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la data de 31.01.2020 sub numărul 2613/299/2020 contestatoarea F. S.A. a solicitat, în contradictoriu cu intimata AM, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea în tot a executării silite demarate în dosarul execuţional nr. 2609/2019 înregistrat pe rolul Biroului Executorului Judecătoresc G. , anularea încheierii pronunţate la data de 03.12.2019, în dosarul nr. 36367/299/2019, de către Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, prin care instanţa a încuviinţat executarea silită; anularea tuturor actelor de executare silită emise în dosarul execuţional: încheierea privind cheltuielile de executare nr. 2609/07.01.2020, adresa de înfiinţare a popririi bancare asupra conturilor deţinute la BNR din 07.01.2020 şi a tuturor actelor de executare subsecvente emise în dosarul execuţional nr. 2609/2019; întoarcerea executării silite, restabilirea situaţiei anterioare executării silite, prin obligarea intimatului la restituirea sumei care a fost executată nelegal prin poprirea conturilor contestatoarei deschise la terţul poprit BNR; obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu; restituirea taxei judiciare de timbru, în conformitate cu prev. art. 45 alin. (1) lit. f) din O.U.G. nr. 80/2013. În subsidiar, a solicitat reducerea cuantumului cheltuielilor de executare.

În motivare, a menţionat că  titlurile executorii sunt reprezentante de sentinţa civilă nr. 7298/23.10.2015 a Judecătoriei Târgu-Jiu, modificată prin decizia civila nr. 512/05.09.2017 a Tribunalului Gorj, pronunţate în dosarul nr. 8572/318/2015, prin care a fost constatată nulitatea absolută a clauzei de la art. 3.2. şi a clauzei de la art. 4 privind comisionul de acordare şi a fost obligată pârâta la restituirea sumelor încasate cu titlu de comision de acordare; a fost constatată nulitatea prevederilor clauzei de la art. 8 şi s-a dispus recalcularea ratelor la cursul de schimb valutar de la data încheierii contractului şi obligarea pârâtei la restituirea sumelor reprezentând diferenţe de curs valutar, dispunându-se plata ratelor la cursul de schimb valutar de la data încheierii contractului pe toată perioada derulării contractului.

La data de 14.01.2020 a fost formulată cererea de executare silită, iar la data de 03.12.2019 Judecătoria Sector 1 Bucureşti a încuviinţat cererea de executare silită prin încheierea pronunţată în dosarul nr. 36367/299/2019, iar prin încheierea din 07.01.2020 executorul judecătoresc stabilit cheltuielile de executare.

Cu privire la anularea încheierii pronunţate la data de 03.12.2019, în dosarul nr. 36367/299/2019, de către Judecătoria Sector 1 Bucureşti, a arătat contestatoarea că la data de 16.10.2019 a achitat de bunăvoie creanţa în sumă de 4.718,91 CHF, în contul intimatei-creditoare, conform extrasului de cont nr. 63/31.10.2019: suma de 625 CHF - comision de acordare şi suma de 4.093,91 CHF - diferenţe de curs valutar. Astfel, menţionează că a dus la îndeplinire de bunăvoie şi anterior demarării executării silite obligaţiile stabilite în sarcina sa prin titlu executoriu.

A subliniat că pretinsa creanţă nu mai este certă, lichidă şi exigibilă, iar încheierea prin care  fost încuviinţată urmărirea silită s-a dat fără îndeplinirea condiţiilor legale.

Cu privire la anularea încheierilor din data de 07.01.2020, emise în dosarul de executare nr. 2609/2019, de către B.E.J. G.  şi actelor de executare subsecvente, a apreciat că nu poate fi reţinută la baza executării silite culpa debitoarei. Totodată, a criticat raportul de expertiză contabilă extrajudiciară întocmit de expertul contabil C. , în cadrul dosarului de executare nr. 2609/2019, considerându-l nelegal, datorită faptului că obligaţia  de plată stabilită prin titlul executoriu a fost executată de bunăvoie.

În subsidiar, a solicitat reducerea cuantumului cheltuielilor de executare, arătând că executarea efectuată în dosarul nr. 2609/2019 nu poate fi caracterizată prin noutate, dificultate, risc major, întrucât recuperarea creanţei nu a implicat eforturi deosebite fiind de notorietate faptul că instituţiile bancare au conturi deschise la BNR. Actele de executare îndeplinite în dosarul nr. 2609/2019 nu presupun eforturi deosebite, deplasări la faţa locului.

A solicitat şi întoarcerea executării silite, urmare a admiterii contestaţiei, prin obligarea intimatei la plata către contestatoare a sumei încasate nelegal prin poprire.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 622, art. 651, art. 663, art. 670, art. 712 şi urm., art. 723-724 C. proc. civ., art. 1345-1348 Cod civil, art. 45 alin. (1) lit. f) din O.U.G. nr. 80/2013.

În dovedire, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri şi expertiză contabila.

A fost achitată taxă judiciară de timbru în cuantum de 861 lei pentru contestaţia la executare şi 300 lei pentru cererea de întoarcere a executării.

Legal citată, intimata nu a formulat întâmpinare.

La data de 12.03.2020, a fost transmis dosarul de executare nr. 2609/2019 al BEJ Guli Constantin.

Instanţa a încuviinţat şi administrat în cauză proba cu înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin cererea înregistrată pe rolul BEJ G. la data de 28.11.2019, intimata a solicitat punerea în executare a titlului executoriu reprezentat de decizia civilă nr. 512/05.09.2017 pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. 8572/318/2015, prin care a fost admisă în parte cererea de chemarea în judecată formulată de reclamanta AM în contradictoriu cu pârâta P.  S.A. (actuala F. S.A.) şi constatată nulitatea absolută a clauzei de la art. 3.2. şi a clauzei de la art. 4 privind comisionul de acordare şi a fost obligată pârâta la restituirea sumelor încasate cu titlu de comision de acordare; a fost constatată nulitatea prevederilor clauzei de la art. 8 şi s-a dispus recalcularea ratelor la cursul de schimb valutar de la data încheierii contractului şi obligarea pârâtei la restituirea sumelor reprezentând diferenţe de curs valutar, dispunându-se plata ratelor la cursul de schimb valutar de la data încheierii contractului pe toată perioada derulării contractului. Ca urmare a cererii intimatei, a fost constituit dosarul de executare nr. 2609/2019.

Executarea silită a fost încuviinţată prin încheierea din data de 03.12.2019 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. 36367/299/2019.

În vederea determinării debitului datorat conform titlului executoriu, prin încheierea din data de 05.12.2019 executorul a numit expert în cauză pe dl. C., iar din raportul de expertiză contabilă judiciară întocmit în faza executării silite reiese că sumele datorate de debitoare în baza titlului executoriu sunt de 10.233,71 lei şi 625 CHF.

Prin încheierea din data de 07.01.2020 emisă în dosarul de executare nr. 2609/2019 au fost stabilite cheltuieli de executare în sumă de 3.446,51 lei, din care 2.000 lei onorariu avocaţial, 20 lei taxă judiciară de timbru, 1.391,11 lei onorariu executor judecătoresc şi 35,40 lei taxe poştale.

Prin înştiinţarea privind înfiinţarea măsurii popririi din data de 07.01.2020 contestatoarei i-a fost pus în vedere să achite suma de 625 CHF şi 13.680,22 lei compusă din debit şi cheltuieli de executare.

În drept, conform art. 712 alin. (1) C. proc. civ., împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. De asemenea, se poate face contestaţie la executare şi în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condiţiile legii.

În raport de apărarea contestatoarei referitoare la plata creanţei, anterior demarării executării silite, se reţine că, potrivit extrasului de cont anexat la filele 5-6 din dosar, la data de 16.10.2019 au fost achitate în contul intimatei sumele de 625 CHF cu titlu de comision şi 4.093,91 CHF cu titlu de diferenţe curs.

Conform art. 622 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., obligaţia stabilită prin hotărârea unei instanţe sau printr-un alt titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bunăvoie, iar în cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligaţia sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare, potrivit dispoziţiilor prezentei cărţi, dacă prin lege specială nu se prevede altfel.

Aşadar, instanţa constată că anterior demarării executării silite (28.11.2019), debitoarea a achitat sumele de 625 CHF şi 4.093,91 CHF, datorate conform deciziei nr. 512/05.09.2017 pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. 8572/318/2015. Suma achitată de contestatoare anterior începerii executării este mai mare decât cea determinată prin raportul de expertiză contabilă extrajudiciară efectuat în dosarul de executare, astfel că nu se poate reţine existenţa unor sume rămase neachitate şi pentru care s-ar fi justificat demararea / continuarea executării silite.

Se mai reţine că, potrivit art. 663 alin. (1) C. proc. civ., executarea silită nu se poate face decât dacă creanţa este certă, lichidă şi exigibilă.

Din moment ce obligaţia a fost executată în mod benevol de către debitoare, anterior demarării executării silite, obligaţia de plată stingându-se prin plată, conform art. 1615 Cod civil, instanţa constată că executarea a fost demarată în mod nelegal, motiv pentru care va anula executarea silită şi toate actele de executare silită, inclusiv încheierea privind cheltuielile de executare nr. 2609/07.01.2020, adresa de înfiinţare a popririi bancare asupra conturilor deţinute la BNR din data de 07.01.2020 şi actele de executare subsecvente emise în dosarul de executare nr. 2609/2019 al BEJ G. , dar şi încheierea de încuviinţare a executării silite pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti la data de 03.12.2019 în dosarul nr. 36367/299/2019, care a fost dată cu încălcarea prevederilor art. 666 alin. (5) pct. 4 C. proc. civ. (creanţa nu era certă, lichidă şi exigibilă).

Cu privire la raportul de expertiză contabilă extrajudiciară, se reţine că reclamanta nu aduce critici distincte faţă de cele invocate în cererea de anulare a executării silite. Totodată, raportul de expertiză contabilă extrajudiciară întocmit în dosarul de executare nu este un act sau o formă de executare, astfel că nu poate fi supus cenzurii instanţei în cadrul contestaţiei la executare printr-o solicitare de anulare a acestuia.

Cu privire la cererea de întoarcere a executării silite, se reţine că, potrivit art. 723 alin. (1) C. proc. civ., în toate cazurile în care se desfiinţează titlul executoriu sau însăşi executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia. Cheltuielile de executare pentru actele efectuate rămân în sarcina creditorului.

Astfel, cererea de întoarcere a executării este întemeiată, având în vedere că executarea silită va fi anulată. De asemenea, după cum rezultă din încheierea emisă de executorul judecătoresc la data de 16.01.2020 (fila 141), s-a dispus eliberarea sumei consemnate la dispoziţia executorului (16.449,53 lei). Aşadar, intimata va fi obligată la restituirea către contestatoare a sumelor executate în dosarul nr. 2609/2019, anume 16.449,53 lei.

Intimata este ţinută să restituie toate sumele executate silit, adică atât sumele încasate efectiv, cât şi cheltuielile de executare efectuate în faza executării silite, deoarece aceste sume au ieşit din patrimoniul debitorului, în beneficiul creditorului, iar urmare a desfiinţării executării silite, nu subzistă vreun temei pentru această modificare a celor două patrimonii.

În privinţa cheltuielilor de judecată, în baza art. 453 alin. (1) C. proc. civ., fiind reţinută culpa intimatei în privinţa capătului de cerere având ca obiect întoarcerea executării silite, instanţa o va obliga la plata către contestatoare a cheltuielilor de judecată în cuantum de 300 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru aferentă cererii de întoarcere a executării silite.

Cu privire la cererea de restituire taxa judiciară de timbru aferentă contestaţiei la executare, se reţine că, potrivit art. 45 alin. (1) lit. f) din O.U.G. nr. 80/2013, sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parţial sau proporţional, la cererea petiţionarului, când contestaţia la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă.

Astfel, instanţa va dispune restituirea, către contestatoare, a taxei judiciare de timbru în cuantum de 861 lei aferentă contestaţiei la executare, în condiţiile rămânerii definitive a prezentei soluţii, faţă de prevederile de art. 45 alin. (1) lit. f) din O.U.G. nr. 80/2013.

Domenii speta

Spete similare