Lămurire dispozitiv. Reintegrare în functia avută anterior deciziei de concediere si nu pe un post pe care reclamanta nu l-a detinut niciodată. Respectarea principiului consensualită?ii. Plata de despăgubiri egale cu drepturile salariale cuvenite.

Decizie 376/CM din 22.11.2017


S-a constatat că dispozitivul hotărârii nu era clar exprimat fiind susceptibil de posibile interpretări atât timp cât se precizează că „Dispune reintegrarea reclamantei în funcţia anterior deţinută”, fără a se menţiona exact funcţia.

Prin contractul individual de muncă din 04.02.2013 încheiat între părţi reclamanta a fost angajată pe postul de îngrijitoare. În fişa postului semnată de reclamantă cu atribuţiile pe care le avea de îndeplinit era prevăzută funcţia de îngrijitoare.

În decizia de sancţionare disciplinară din 13.10.2015 care a făcut obiectul contestaţiei s-a menţionat că reclamanta a avut funcţia de îngrijitoare.

Faptul că reclamanta îndeplinea în fapt şi atribuţii de infirmieră şi atribuţii de îngrijitoare, ceea ce a îndreptăţit-o la plata unor diferenţe salariale, nu o îndreptăţeşte şi la reintegrarea pe postul de infirmieră, atât timp cât nu a fost niciodată angajată pe o astfel de funcţie, iar din toate înscrisurile existente la dosar rezultă că voinţa părţilor a fost să fie angajată pe postul de îngrijitoare.

Prin obligarea pârâtei la reintegrarea reclamantei pe postul de infirmieră s-ar încălca principiul consensualităţii pe care se bazează relaţiile de muncă reglementat de art. 8 din Codul muncii.

Art. 443 Cod procedură civilă

Art. 8 din Codul muncii

Art. 41 alin. (1) din Codul muncii

Prin cererea înregistrată la data de 4 iulie 2017, reclamanta [...] a solicitat lămurirea dispozitivului sentinţei civile nr. 1152/18.05.2016 pronunţată de Tribunalul Constanţa, în dosarul civil nr. …/118/2015 în sensul că reintegrarea reclamantei urmează să fie făcută pe funcţia de infirmieră, aceasta fiind funcţia avută anterior deciziei de concediere anulată de către reclamantă, astfel cum a constatat instanţa.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că a întâmpinat dificultăţi în executarea sentinţei din prezenta cauză întrucât pârâtul a interpretat hotărârea în sensul că ar trebui să o reintegreze pe funcţia de îngrijitoare şi nu de infirmieră, deşi instanţa în mod expres a obligat pârâtul să achite diferenţele salariale dintre funcţia de îngrijitoare şi cea de infirmieră, constatând că reclamanta a fost infirmieră în spital şi nu îngrijitoare.

Mai mult, chiar şi drepturile salariale calculate de către pârât pentru funcţia de îngrijitoare au fost eşalonate pe perioada de 5 ani, cheltuielile de judecată nu au fost cuprinse în suma datorată deşi apar în hotărâre, până acum pârâtul achitând suma derizorie de 869 lei în contul datoriei către reclamantă.

Reclamanta a mai arătat că pentru aceste motive a început executarea silită a hotărârii însă, la calculul drepturilor salariale trebuie să există prevederea expresă din partea instanţei, în sensul că reintegrarea reclamantei urmează să fie făcută pe funcţia de infirmieră, pentru ca experta contabilă să poată cunoaşte cum trebuie să calculeze drepturile salariale, având în vedere opoziţia pârâtei printr-o interpretare defectuoasă a hotărârii puse în executare.

S-a apreciat că interpretarea pârâtului este profund eronată, având în vedere că instanţa a obligat pârâtul la plata diferenţelor salariale dintre funcţia de îngrijitoare şi cea de infirmieră, calculate de la data angajării, din această menţiune din dispozitiv rezultând că instanţa a considerat că reclamanta a fost infirmieră şi trebuie reintegrată pe această funcţie, chiar dacă nu a stipulat în mod expres aceasta.

Prin sentinţa civilă nr. 1683 din 10 august 2017, Tribunalul Constanţa a admis cererea formulată de  reclamanta [...] în contradictoriu cu pârâtul Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Apostol Andrei” şi a lămurit dispozitivul sentinţei civile nr.1152/18.05.2016 pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosarul civil nr. …/118/2015 în sensul că „reintegrarea reclamantei urmează a se face pe postul deţinut anterior, respectiv de infirmieră”.

Pentru a pronunţa această soluţie prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 1152/18 mai 2016 pronunţată de Tribunalul Constanţa, s-a admis acţiunea, s-a anulat decizia pârâtei nr. 1227/13.10.2015 s-a dispus reintegrarea reclamantei în funcţia anterior deţinută, a fost obligat  pârâtul la plata către reclamantă a unei despăgubiri egale cu drepturile salariale cuvenite de la data emiterii deciziei şi până la efectiva reintegrare, a fost obligat pârâtul la plata diferenţelor salariale dintre funcţia de îngrijitoare şi cea de infirmieră calculate de la data angajării 05.02.2013 şi până la reintegrarea efectivă pe funcţia deţinută anterior, precum şi la plata către reclamantă a  sumei de 800 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Reclamanta a solicitat lămurirea dispozitivului acestei sentinţe în sensul că reintegrarea sa urmează să fie făcută pe funcţia de infirmieră, aceasta fiind funcţia avută anterior deciziei de concediere anulată de către reclamantă, astfel cum a constatat instanţa.

Cererile de lămurire a dispozitivului sunt guvernate de dispoziţiile art. 443 Cod procedură civilă care, în alin. (1), dispun în sensul că „în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii..., părţile pot cere instanţei care a pronunţat hotărârea să lămurească dispozitivul...”.

Scopul acestei proceduri constă în clarificarea dispozitivului astfel încât să nu existe dificultăţi la punerea în executare a hotărârii.

Dispozitivul este considerat partea cea mai importantă a unei hotărâri pentru că el este pus în executare şi împotriva lui se exercită căile de atac.

Având în vedere că dispozitivul este partea din hotărâre care se execută, acesta trebuie să conţină elemente clare privind modalitatea de rezolvare a cererilor părţilor, întinderea drepturilor recunoscute şi identificarea acestora prin diferiţi parametri, pentru a putea fi adus la îndeplinire pe calea executării.

Prin lămurirea hotărârii se clarifică măsurile dispuse de instanţă prin hotărâre atunci când, din culpa instanţei, dispozitivul hotărârii nu este suficient de clar şi poate genera dificultăţi la momentul punerii în executare.

Instanţa a constatat că în cauză, însă, dispozitivul hotărârii nu este clar exprimat fiind susceptibil de posibile interpretări atât timp cât se precizează că „Dispune reintegrarea reclamantei în funcţia anterior deţinută”, fără a se menţiona exact funcţia.

Prin urmare, aşa cum s-a reţinut şi în considerentele hotărârii, prin cererea formulată de reclamanta [...] s-a solicitat înscrierea la concursul pentru ocuparea postului de îngrijitoare. De altfel şi contractul individual de muncă încheiat ca urmare a promovării concursului şi fişa postului înscrisuri asumate de către reclamantă prin semnătură au fost întocmite pentru func?ia de îngrijitoare.

Cu toate acestea, din materialul probator administrat în cauză, respectiv declaraţia martorului [...] care a declarat că reclamanta „făcea toaleta pacienţilor, igiena pacien?ilor înainte de operaţie, îi îngrijea, îi schimba, se ocupa de manipularea bolnavilor, ceilalţi pacienţi i se adresau cu titulatura de infirmieră, înscrisurile de la dosar, că reclamanta a îndeplinit atribuţii în fapt specifice funcţiei de infirmieră. Mai mult, instanţa a constat că prin decizia nr. 319/17.03.2015 reclamanta a fost sanc?ionată disciplinar pentru faptul că la data de 12.03.2015 nu a făcut curăţenie în saloane şi nu a asigurat toaleta personală a pacien?ilor conform referatului nr. …/16.03.2015 deşi, aşa cum rezultă şi din fişa postului şi din declaraţiile asistentei şefe, martora [...], „îngrijitoarea are ca atribuţii pe cele strict legate de curăţenie, iar infirmiera în principal pe cele legate îngrijirea bolnavului”. Totodată, tribunalul a reţinut că şi prin decizia nr. 768/05.06.2014 reclamanta [...], ocupând funcţia de infirmieră, a fost sanc?ionată disciplinar pentru faptul că a efectuat manevre ce intră în atribuţiile asistentei medicale şi nu ale infirmierei.

Instanţa nu a primit apărarea pârâtului în sensul că a fost vorba de o eroare, atât timp cât înscrisurile la care s-a raportat instanţa au fost întocmite de persoane specializate familiarizate cu atribuţiile distincte ale celor două categorii de personal.

Constatând că pentru a fi pus în executare se impune clarificarea dispozitivului sentinţei civile nr. 1152/18.05.2016 pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosarul civil nr. …/118/2015, instanţa a admis cererea şi a lămurit dispozitivul în sensul că reintegrarea reclamantei urmează a se face pe postul deţinut anterior, respectiv de infirmieră.

În termen legal, împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâtul Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Apostol Andrei”, pe care a criticat-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.

În motivarea apelului, apelantul pârât arată că instanţa de fond nu a intrat în analiza temeiniciei emiterii Deciziei nr. 1227/13.10.2015, anularea acesteia fiind decisă exclusiv pentru nerespectarea condiţiilor de formă impuse de art. 252 alin. 2 Codul muncii.

Prin Decizia nr. 1227/13.10.2015 intimata reclamantă a fost concediată din funcţia de îngrijitoare, nu de infirmieră.

Instanţa de fond, prin lămurirea dispozitivului în sensul criticat de apelant, a încălcat şi prevederile art. 80 din Codul muncii întrucât, deşi a constatat că încetarea prin concediere s-a realizat nelegal a dispus reintegrarea intimatei reclamante pe o funcţie ce nu a fost deţinută de aceasta anterior concedierii.

Anterior concedierii intimata reclamanta a deţinut, în mod legal şi cu respectarea normelor de angajare în sistemul public bugetar, funcţia de îngrijitoare.

Aşa re?ine şi instanţa de fond, respectiv că aceasta a formulat cerere, s-a înscris la concurs şi a semnat contract individual de muncă pentru funcţia de îngrijitoare.

Tribunalul Constanţa a încălcat şi normele codului muncii referitoare la libertatea contractuală.

Chiar dacă în decursul activită?ii sale, în mod sporadic, nu în mod continuu ?i pentru o perioadă limitată în timp, intimata reclamantă a desfă?urat activită?i ce excedau contractului de îngrijitoare, instanţa de fond, prin lămurirea înţelesului dispozitivului, nu avea competenţa de a schimba voinţa părţilor în na?terea unui raport de muncă.

De asemenea, instanţa şi-a depăşit rolul activ în respectarea legalităţii şi a născut un raport juridic nou, respectiv un raport de muncă între spital şi intimata reclamantă pentru funcţia de infirmieră, deşi părţile niciodată nu s-au manifestat legal în acest sens.

Intimata reclamantă nu a ocupat niciodată funcţia de infirmieră, a fost de la angajare şi până la concediere pe funcţia de îngrijitoare.

Faptul că a desfă?urat sporadic şi nu în mod continuu alte atribuţii ce depă?eau limitele fişei postului, fără solicitarea şi acordul şefului ierarhic, nu reprezintă un temei pentru încălcarea, de către instan?ă, a legilor ce reglementează angajarea în sistemul public.

Principiul consensualismului reprezintă fundamentul libertăţii contractuale, inclusiv în raporturile de muncă unde, în plus, în cadrul instituţiilor publice un raport de muncă nu se poate naşte decât dacă se respectă normele imperative special edictate în acest sens.

Instan?a de fond a citat trunchiat din sentinţa civilă nr. 1152/2016 ?i nu a observat prevederile art. 80 din Codul muncii raportat la actele dosarului, respectiv actele de concediere anulate.

Anterior concedierii funcţia deţinută legal este aceea de îngrijitoare, nu de infirmieră.

Ulterior rămânerii definitive a sentinţei civile nr. 1152/18.05.2016 Spitalul Clinic Jude?ean de Urgenţă Constanţa a dispus reintegrarea intimatei pe func?ia anterioară concedierii, respectiv aceea de îngrijitoare şi a luat măsuri privind plata drepturilor salariale conform art. 15 din O.U.G. nr. 57/2015.

În prezent intimata reclamantă se bucură de toate drepturile recunoscute de lege urmare a reintegrării.

În concluzie, apelantul solicită admiterea apelului, iar pe fond, în rejudecare, să se dispună în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.

Analizând sentinţa apelată din prisma criticilor formulate Curtea a admis apelul formulat pentru următoarele considerente:

În conformitate cu prevederile art. 443 alin. 1 Cod procedură civilă: În cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori dacă acesta cuprinde dispoziţii contradictorii, părţile pot cere instanţei care a pronunţat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispoziţiile potrivnice.

Prin sentinţa civilă nr. 1152/18.05.2016 pronunţată de Tribunalul Constanţa, a cărei lămurire se solicită, s-a dispus anularea deciziei pârâtei nr. 1227/13.10.2015, reintegrarea pârâtei în funcţia anterior deţinută şi obligarea pârâtului la plata către reclamantă a unei despăgubiri egale cu drepturile salariale cuvenite de la data emiterii deciziei şi până la efectiva reintegrare.

Totodată, s-a dispus obligarea pârâtului la plata diferenţelor salariale dintre funcţia de îngrijitoare şi cea de infirmieră calculate de la data angajării 05.02.2013 şi până la reintegrarea efectivă pe funcţia deţinută anterior.

Prin cererea formulată reclamanta [...] a solicitat lămurirea dispozitivului sentinţei civile nr. 1152/18.05.2016 pronunţată de Tribunalul Constanţa, în sensul de a stipula în mod expres în dispozitiv faptul că reintegrarea reclamantei urmează a fi făcută pe funcţia de infirmieră, întrucât a întâmpinat dificultăţi în executarea titlului executoriu, din cauză că pârâtul a interpretat hotărârea în sensul că ar trebui reintegrată pe funcţia de îngrijitoare.

În temeiul art. 443 Cod procedură civilă partea poate solicita oricând lămuriri, atunci când dispozitivul unei hotărâri este neclar sub aspectul înţelesului, întinderii sau aplicării sale pentru înlăturarea impedimentelor la executare.

Problema care trebuie lămurită în speţă este postul în care urmează a fi reintegrată reclamanta.

În conformitate cu dispoziţiile art. 80 alin. (2) din codul muncii la solicitarea salariatului, instanţa care a dispus anularea concedierii va repune părţile în situaţia anterioară emiterii actului de concediere.

Prin sentinţa civilă nr. 1152/18.05.2016 pronunţată de Tribunalul Constanţa, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 452/CM/19.10.2016 a Curţii de Apel Constanţa s-a dispus reintegrarea reclamantei în funcţia anterior deţinută.

Prin contractul individual de muncă nr. …/04.02.2013 încheiat între părţi reclamanta a fost angajată pe postul de îngrijitoare.

În fişa postului semnată de reclamantă cu atribuţiile pe care le avea de îndeplinit era prevăzută funcţia de îngrijitoare.

Procesele verbale întocmite cu prilejul desfăşurării concursului la care a participat şi reclamanta a vizat postul de îngrijitoare.

Fişa individuală de instructaj în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă semnată de reclamantă a vizat de asemenea postul de îngrijitoare.

În decizia de sancţionare disciplinară nr. 1227/13.10.2015 care a făcut obiectul contestaţiei s-a menţionat că reclamanta a avut funcţia de îngrijitoare.

Având în vedere toate aceste înscrisuri este evident că funcţia deţinută anterior concedierii a fost cea de îngrijitoare, conform convenţiei părţilor la angajare, şi nu de infirmieră.

Faptul că reclamanta îndeplinea în fapt şi atribuţii de infirmieră şi atribuţii de îngrijitoare, ceea ce a îndreptăţit-o la plata unor diferenţe salariale, nu o îndreptăţeşte şi la reintegrarea pe postul de infirmieră, atât timp cât nu a fost niciodată angajată pe o astfel de funcţie, iar din toate înscrisurile existente la dosar rezultă că voinţa părţilor a fost să fie angajată pe postul de îngrijitoare.

Prin urmare, postul deţinut anterior concedierii este cel de îngrijitoare, iar reintegrarea reclamantei nu se poate face decât pe acest post şi nu pe cel de infirmieră pe care reclamanta nu l-a deţinut niciodată.

Prin obligarea pârâtei la reintegrarea reclamantei pe postul de infirmieră s-ar încălca principiul consensualităţii pe care se bazează relaţiile de muncă reglementat de art. 8 din codul muncii.

În temeiul acestui principiu se fundamentează dreptul salariatului şi obligaţia corelativă a angajatorului de a nu modifica în mod unilateral contractul individual de muncă, decât în condiţiile prevăzute de lege.

O aplicare corectă a acestui principiu o reprezintă dispoziţiile art. 41 alin. (1) din Codul muncii conform cărora contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părţilor.

Pentru considerentele expuse mai sus, potrivit art. 480 alin. 2 Cod procedură civilă, Curtea a admis apelul formulat şi a schimbat în parte sentinţa apelată în sensul că reintegrarea reclamantei urmează a se face pe postul deţinut anterior, respectiv acela de îngrijitoare.