Obligația de eliberare a pașapoartelor – minori neincluși în certificatele de cetățenie ale părinților

Se examinează acţiunea civilă formulată de reclamanţii XX, CNP XX şi  XX, CNP XX, ambii prin mandatar XX, domiciliaţi în XX în contradictoriu cu pârâta XX, cu sediul în XX, pentru acţiune în constatare, obligaţia de a face.

La apelul nominal, făcut în şedinţă publică, a răspuns pentru reclamanţi mandatarul, numitul XX, legitimat cu CI seria XX, lipsă fiind pârâta.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, de grefierul de şedinţă, care învederează că Instituţia Primarului Oraşului XX a depus la dosar adresa nr. XX din 26.04.2017 prin care se comunică relaţiile solicitate de instanţă, la care s-au anexat, în fotocopie, înscrisurile aflate la dosarele de transcriere întocmite pentru minorii XX şi XX(filele 34-68).

Reprezentantul legal al reclamanţilor depune la dosar note scrise, având ataşat un exemplar al acţiunii care face obiectul dosarului nr.XX înregistrat pe rolul Judecătoriei XX, extras de pe portalul instanţelor de judecată www.portal.just.ro şi adresa nr.XX din 9.09.2016 emisă de Consiliul Local XX. Arată că dosarul nr. XX a fost suspendat până la soluţionarea definitivă a prezentei cauze(filele 70-78).

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanţa constată terminată cercetarea judecătorească şi dă cuvântul cu privire la excepţia inadmisibilităţii cererii având ca obiect constatarea legalităţii transcrierii certificatelor de naştere seria XX şi seria XX şi cu privire la fondul acţiunii.

Reprezentantul legal al reclamanţilor solicită respingerea excepţiei şi admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată, urmând a se avea în vedere la pronunţarea hotărârii că transcrierea celor două certificate de naştere s-a efectuat în conformitate cu dispoziţiile legale, că Legea cetăţeniei române nr.21/1991 nu prevedea obligativitatea transcrierii minorilor în certificatul de cetăţenie emis tatălui, că certificatele de naştere emise pentru minorii XX şi XX sunt valabile, astfel că, se impune obligarea pârâtei să le elibereze acestora paşapoartele simple.

Preşedintele completului de judecată declară dezbaterile închise, după care

TRIBUNALUL,

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei XX sub nr. 7859/279/11.08.2016, reclamanţii XX SI XX, prin mandatar XX au au chemat în judecată XX, pentru ca, prin hotărârea judecătorească ce se va da în cauză, să se constate că certificatele de naştere emise minorilor XX si XX de către Primăria Oraşului XX au fost corect transcrise şi să fie obligat SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR PENTRU ELIBERAREA ŞI EVIDENŢA PAŞAPOARTELOR XX la eliberarea paşapoartelor pentru cei doi minori.

În motivare, reclamanţii au arătat că la data de 28.04.211 s a acordat cetăţenie română lui XX, că ulterior obţinerii certificatului de cetăţenie, s a solicitat acordarea cetăţeniei române şi minorilor XX si XX, că Primăria Oraşului XX a transcris certificatele de naştere ale celor doi minori.

Au mai arătat reclamanţii că la data de 07.08.2014 s a emis certificatul de cetăţenie română pentru mama minorilor, că au solicitat eliberarea paşapoartelor pentru cei doi minori însă Serviciul de Paşapoarte a respins cererea.

În dovedire reclamanţii au depus la dosar înscrisuri.

Pârâtul SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR PENTRU ELIBERAREA ŞI EVIDENŢA PAŞAPOARTELOR NEAMT a depus la dosar întâmpinare şi a solicitat respingerea acţiunii.

În motivare, pârâtul a arătat următoarele:

Urmare verificărilor efectuate în evidenţele informatice şi manuale aflate la dispoziţia serviciului de paşapoarte nu s au identificat cereri înregistrate în anul 2016 pentru eliberarea paşapoartelor simple electronice sau temporare pe numele XX sau XX.

Cu privire la cetăţenia română:

Potrivit Legii nr. 21/1991 a cetăţeniei române, cetăţenia română se dobândeşte prin naştere, adopţie şi acordare la cerere.

Aprobarea cererilor de acordare ori de redobândire a cetăţeniei române se face prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, pe baza propunerilor Comisiei pentru cetăţenie.

În cazul dedus judecăţii, domnul XX, tatăl minorilor, a dobândit cetăţenia română la data de 28.04.2011 conform Certificatului nr. XX emis de Consulatul General al României la XX, în baza Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie nr. XX.

Doamna XX, mama minorilor, a redobândit cetăţenia română la data de 07.08.2014 conform Certificatului de cetăţenie română nr. XX emis de Consulatul General al României la XX, în baza Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie nr. XX.

Certificatele de naştere seria XX emis pe numele XX şi seria XX emis pe numele XX au fost eliberate la data de 04.11.2013 ca urmare a transcrierii actelor de naştere, moment la care doar tatăl sus numiţilor dobândise cetăţenia.

În acest context, la momentul transcrierii actelor de naştere în cazul copiilor XX şi XX, erau aplicabile prevederile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 21/1991, în forma în vigoare la acel moment, conform cărora, „în cazul în care numai unul dintre părinţi dobândeşte cetăţenia română, părinţii vor hotăra, de comun acord, cu privire la cetăţenia copilului, în situaţia în care părinţii nu cad de acord, tribunalul de la domiciliul minorului va decide, ţinând seama de interesele acestuia. în cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimţământul acestuia.”

Cu privire la aceste aspecte, în urma verificărilor efectuate în evidenţele proprii nu au fost identificate date sau documente din care să rezulte că minorii XX şi XX au dobândit cetăţenia română odată cu tatăl lor, aceştia nefiind incluşi în ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie nr. XX prin care tatăl a dobândit cetăţenia română şi nici în certificatul de cetăţenie nr. XX eliberat tatălui cu ocazia depunerii jurământului de credinţă faţă de România.

În ceea ce priveşte afirmaţiile din cuprinsul cererii de chemare în judecată referitoare la faptul că mama minorilor, XX, cetăţean moldovean la acea dată, a consimţit ca minorii să devină cetăţeni români şi a solicitat transcrierea certificatelor de naştere a acestora, prin declaraţia autentificată la data de 31.07.2013, (deci ulterior datei dobândirii cetăţeniei române de către tatăl minorilor), raportat la prevederile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 21/1991, cerinţele legale de dobândire a cetăţeniei române şi de către minori (respectiv acordul comun al părinţilor) trebuia să fi fost deja îndeplinite în fata Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, la momentul soluţionării favorabile a cererii părintelui dobânditor, şi nicidecum ulterior. Doar o astfel de interpretare poate să asigure eficienţă juridică dispoziţiilor art. 9 alin. (3) conform cărora „copilul dobândeşte cetăţenia română pe aceeaşi dată cu părintele său.”

Or, raportat la înscrisul invocat de reclamanţi, consideră că o declaraţie de acord dată de mamă, ulterior atât a datei la care cererea de acordare a cetăţeniei române tatălui minorilor a fost aprobată (ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie nr. XX), cât şi datei la care tatăl a dobândit efectiv cetăţenia română (28.04.2011), declaraţie pe care a depus o apoi la o autoritate competentă pe linie de stare civilă (Direcţia Publică de Evidenţă a Persoanelor şi Stare Civilă-XX), nu poate asigura nicidecum îndeplinirea condiţiilor legale reglementate de art. 9 alin. (2) din Legea nr. 21/1991. O altă interpretare nu poate fi acceptată din punct de vedere legal, întrucât aceasta ar însemna practic că declaraţia părintelui ar avea efect retroactiv (ceea ce ar reprezenta o încălcare gravă a principiului neretroactivităţii normei juridice), încălcându se astfel flagrant prevederile legii speciale în materie de cetăţenie (Legea nr. 21/1991) şi creându se, totodată, o nouă modalitate de dobândire a cetăţeniei române, prin eludarea legii.

Astfel cum stabileşte Lege nr. 21/1991, analizarea întregii documentaţii (aflate într un dosar de acordare a cetăţeniei române), în scopul verificării îndeplinirii condiţiilor de dobândire a cetăţeniei de către o persoană (minor său major), se realizează exclusiv de către Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, urmând ca, în funcţie de rezultatul acestor verificări, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie să se pronunţe ulterior în sensul eliberării (sau nu) a certificatului de cetăţenie.

Aşadar, raportat la situaţia minorilor în cauză, verificarea şi constatarea îndeplinirii condiţiilor de obţinere a cetăţeniei nu putea fi realizată de o structură de stare civilă. Pe de altă parte, susţinerea reclamanţilor potrivit căreia minorii în cauză ar fi devenit cetăţeni români la data emiterii certificatelor de naştere, este lipsită de orice fundament legal, întrucât legislaţia specială a domeniului, respectiv Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, enumera strict şi limitativ documentele care fac dovada cetăţeniei române, certificatul de naştere (chiar cu CNP atribuit) neregăsindu se printre acestea. Astfel, în prezent, în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 21/1991, pentru persoanele care au împlinit 14 ani, dovada cetăţeniei române se face cu cartea de identitate sau, după caz, cu buletinul de identitate, cu paşaportul, cu titlul de călătorie fără menţiunea <identitate incertă>, cu certificatul de cetăţenie română sau cu documentele prevăzute la art. 23 (dovezi de cetăţenie eliberate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României).

Cu privire la afirmaţia că serviciul a refuzat primirea documentelor pentru eliberarea paşapoartelor arată că este neavenită.

În nici un moment nu s a pus problema de a nu elibera paşapoarte pe numele copiilor în condiţiile actuale cu documentele prezentate ci doar s a adus la cunoştinţa părinţilor că documentele de naştere nu au fost întocmite corespunzător şi se recomandă a se verifica acest lucru.

Potrivit normelor de lucru operatorul de ghişeu verifică existenţa tuturor documentelor, autenticitatea acestora şi procedează la înregistrarea cererii. De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 9 din Normele de aplicare a Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate „Cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple electronice şi a paşapoartelor simple temporare sunt acceptate numai dacă îndeplinesc următoarele condiţii:

a) au fost completate corespunzător, prin parcurgerea tuturor rubricilor;

b) datele înscrise corespund cu datele din documentele care însoţesc cererea;

c) sunt însoţite de toate documentele corespunzătoare cerute potrivit prezentelor norme metodologice;

d) preluarea imaginii faciale a fost posibilă, în cazul cererilor care privesc eliberarea paşaportului simplu electronic.”

Dacă în urma depunerii cererii pentru eliberarea paşaportului simplu electronic ori a paşaportului simplu temporar se constată faptul că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege în acest sens, solicitantului i se respinge cererea, decizia de respingere, precum şi motivele care au stat la baza acesteia se comunică solicitantului în scris, în termenul stabilit pentru soluţionarea cererii.

Decizia de respingere este supusă controlului judecătoresc. În consecinţă, consideră că, în acest moment, copiii sunt cetăţeni români în baza Legii nr. 21/1991.

Prin sentinţa civilă nr. XX din 11.01.2017, Judecătoria XX a declinat competenţa în favoarea Tribunalului XX.

Pe rolul acestei instanţe dosarul a fost înregistrat la data de 31.01.2017.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa constată următoarele:

Prin Certificatul nr. XX, emis la 28.04.2011 de Consulatul General al României la XX, reclamantul XX a dobândit cetăţenia română. Certificatul a fost emis în baza Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie nr. XX.

Prin Certificatul nr. XX, emis la 07.08.2014 de Consulatul General al României la XX, reclamanta XX a redobândit cetăţenia română. Certificatul a fost emis în baza Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie nr. XX.

La data de 04.11.2013, Consiliul local al Orşului XX a întocmit certificatele de naştere seria XX emis pe numele XX şi seria XX emis pe numele XX, copiii minori ai reclamanţilor, urmare transcrierii actelor de naştere.

Aşa cum rezută din corespondenţa purtată de părţi (filele 91–95 dosar), reclamanţii s au adresat pârâtului pentru eliberarea paşapoartelor pentru cei doi minori însă pârâtul a refuzat eliberarea motivat de faptul că înscrisurile depuse nu fac dovada momentului la care s a dobândit cetăţenia română de către cei doi minori, că documentele de naştere nu au fost întocmite corespunzător.

Instanţa constată că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru eliberarea paşapoartelor pentru minorii XX şi XX. Astfel, potrivit art. 17 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 248/2005, „Minorilor cetăţeni români care nu se află în una dintre situaţiile de suspendare a exercitării dreptului la libera circulaţie în străinătate li se eliberează paşapoarte simple electronice în următoarele condiţii:

a) în cazul minorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani, numai la cererea ambilor părinţi, a părintelui supravieţuitor, a părintelui căruia i a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă şi irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013 sau, după caz, a reprezentantului legal”.

Rezultă că eliberarea paşapoartelor minorilor, în condiţiile art. 17 din actul normativ anterior menţionat, se face de către serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple numai minorilor cetăţenilor români.

Însă, în condiţiile în care ambii părinţi ai minorii XX şi XX sunt în prezent cetăţenti români şi minorii sunt cetăţeni români. Astfel, potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 21/1991, „Copilul născut din părinţi cetăţeni străini sau fără cetăţenie şi care nu a împlinit vârsta de 18 ani dobândeşte cetăţenia română o dată cu părinţii săi.

(2) În cazul în care numai unul dintre părinţi dobândeşte cetăţenia română, părinţii vor hotărî, de comun acord, cu privire la cetăţenia copilului. În situaţia în care părinţii nu cad de acord, tribunalul de la domiciliul minorului va decide, ţinând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimţământul acestuia.

(3) Copilul dobândeşte cetăţenia română pe aceeaşi dată cu părintele său.

(4) În cazul în care minorul a dobândit cetăţenia română în condiţiile alin. (1) sau (2) şi nu a fost inclus în certificatul de cetăţenie al părintelui sau nu i s a eliberat certificat de cetăţenie potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (7) sau (11), părinţii sau, după caz, părintele, cetăţeni români, pot solicita transcrierea ori înscrierea în registrele de stare civilă române a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autorităţile străine în condiţiile Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.”

Este adevărat, aşa cum a susţinut pârâtul, că cei doi minori nu au fost incluşi în niciunul dintre certificatele de cetăţenie eliberate părinţilor. Însă, instanţa constată că în cauză produc efecte juridice certificatele de naştere eliberate minorilor de către Consiliul Local al Oraşului XX, certificate eliberate urmare transcrierii certificatelor de naştere eliberate de autorităţile Republicii Moldova.

Certificatele de naştere seria XX (emis pe numele XX) şi seria XX (emis pe numele XX) stabilesc şi confirmă un fapt juridic. Or, în raport de prevederile art. 35 din Codul de procedură civilă, este inadmisibil capătul de cerere prin care reclamanţii solicită să se constate că cele două certificatele au fost corect transcrise de către Primăria Oraşului XX. Astfel, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive de anulare, modificare sau rectificare, certificatele de naştere emise celor doi minori de către autoritatea publică au calitatea de înscrisuri autentice, autenticitate de natură să facă dovada deplină a situaţiei de fapt pe care o consemnează.

În consecinţă, instanţa va respinge, ca inadmisibil, capătul de cerere având ca obiect constatarea că certificatele de naştere eliberate minorilor reclamanţilor au fost corect transcrise.

Chiar dacă cele două certificate de naştere au fost transcrise anterior redobândirii cetăţeniei române de către mama minorilor, serviciul public comunitar pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor nu poate cenzura modalitatea în care s au emis certificatele de naştere de către autoritatea publică locală. În consecinţă, eventuala lipsă a acordului expres al reclamantei XX la transcrierea certificatelor de naştere ale minorilor nu poate fi opusă de pârât la eliberarea paşapoartelor.

Mai mult, de la data redobândirii cetăţeniei române de către reclamantă, minorii au calitatea de cetăţeni români chiar dacă nu au fost incluşi în certificatele de cetăţenie eliberate părinţilor astfel încât nu li se poate refuza eliberarea paşapoartelor.

Pentru considerentele reţinute şi în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004, instanţa va admite cererea reclamanţilor şi va obliga XX să elibereze paşapoarte minorilor XX şi XX.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca inadmisibil, capătul de cerere privind constatarea legalităţii certificatelor de naştere  seria XX şi seria XX.

Admite capătul de cerere formulat de reclamanţii XX, CNP XX şi  XX, CNP XX, ambii prin mandatar XX, domiciliaţi în XX în contradictoriu cu pârâta XX, cu sediul în XX, având ca obiect eliberare paşapoarte.

Obligă SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR PENTRU ELIBERAREA ŞI EVIDENŢA PAŞAPOARTELOR SIMPLE să elibereze paşapoarte minorilor XX(născută la data de 23.05.2004 CNP XX) şi XX(născut la data de 6.01.2006 CNP).

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Recursul se depune la Tribunalul XX.

Domenii speta

Spete similare