Somaţia cambială este un demers ulterior învestirii cu formulă executorie şi nu anterior acesteia, motivele pentru care, anterior eliminării procedurii învestirii cu formulă executorie a instrumentului bancar, prin procedură distinctă, literatura juridică

Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:

La data de XX.XX.2017, a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti, sub nr. XXX/299/2017, contestaţia la executare(opoziţia cambială), formulată de contestatorii C.C. şi C.M., în contradictoriu cu intimata SC P.B. SA, prin care au solicitat anularea somaţiilor cambiale comunicate contestatorilor la data de XX.XX.2017, prin intermediul Biroului Executorului Judecătoresc P.E..

În motivare, contestatorii au arătat, în esenţă, următoarele:

Somaţiile au fost efectuate fără a exista, în prealabil, o încuviinţare de executare. În acest sens, arată contestatorii, faptul că somaţia cambială reprezintă un act care este ulterior încuviinţării executării silite, rezultă implicit, dar clar, din Decizia nr.7/2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată de completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Prin această decizie s-a stabilit faptul că învestirea cu formulă executorie a cambiei sau biletului la ordin se face odată cu încuviinţarea executării. Or, din succesiunea şi logica dispoziţiilor art. 61 din Legea 58/1934, rezultă că somaţia cambială prevăzută la alin 4 se face după ce cambia a fost învestită cu formulă executorie.Cum această procedură a fost absorbită în cea de încuviinţare a executării silite, rezultă că somaţia cambială urmează acesteia.  Nulitatea care intervine pentru nerespectarea acestei proceduri este o nulitate necondiţionată de vătămare, motivele fiind extrinseci actului de procedură.

Un alt motiv al contestaţiei este reprezentat de faptul că somaţiile nu respectă forma cerută de art.61 alin 4 din Legea 58/1934, întrucât nu cuprind transcrierea exactă a cambiei. În acest sens, arată contestatorii, nu sunt comunicate contractul de credit la care se face referire în titlurile cambiale, actele adiţionale la acesta şi mai ales convenţia de completare a biletelor la ordin, acestea fiind actele din care rezultă suma datorată.

În mod eronat, susţin contestatorii, în cuprinsul biletelor la ordin se menţionează că aceasta ar fi fost completată conform convenţiei de completare din XX.XX.2012, deoarece această convenţie se referă la alte bilete la ordin.

Un ultim motiv de nulitate al somaţiilor cambiale vizează faptul că, pentru aceleaşi sume de bani, creditoarea a iniţiat o altă procedură de urmărire silită pe baza unui alt titlu executoriu, or, nu pot fi declanşate mai multe executări silite, în baza unor titluri executorii diferite, dacă acestea se referă la unul şi acelaşi drept de creanţă. Arată contestatorii că, în cadrul contestaţiei la executare formulate împotriva executării silite, soluţionată în primă instanţă, au invocat lipsa caracterului de titlu executoriu, potrivit legii române, a contractului de credit încheiat la data de XX.XX.2012, or, aceasta se extinde şi asupra garanţiilor acordate, având în vedere caracterul accesoriu al acestora.

În drept, contestatorii au invocat dispoziţiile art. 61 şi 62 din Legea 58/1934, coroborat cu art. 712 şi urm. C.pr.civ.

În probaţiune, contestatorii au solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Contestaţia la executare a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 2000 lei(1000 lei pentru contestarea fiecărei somaţii cambiale),conform chitanţei de la fila 26 dosar.

Intimata SC P.B. SA a formulat Întâmpinare(f.34-43) prin care au solicitat respingerea contestaţiei la executare ca neîntemeiată, învederând în apărare, în esenţă, următoarele:

Somaţiile comunicate prin intermediul executorului judecătoresc îndeplinesc condiţiile impuse de legea specială.

Chiar dacă ar exista pretinsul viciu, acesta s-a acoperit prin emiterea în cadrul dosarului execuţional de către BEJ P.E. a unui nou set de somaţii, în conformitate cu art. 61 din legea 58/1934, respectiv art. 666 si următoarele C.proc. civ.

În acest sens, arată intimata, anticipând o eventuală critică dată de transmiterea somaţiilor cambiale anterior iniţierii executării silite, a solicitat BEJ P.E., ca ulterior înregistrării cererilor de executare împotriva debitorilor C.C şi M.C., a obţinerii încuviinţărilor şi după complinirea prevederilor art. 666 C.proc. civ., acesta să emită la rândul său somaţii cambiale în temeiul art. 61 din Legea 58/1934.

În acest sens, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a admis ambele cereri de încuviinţare în dosarele nr. …/299/2017 la data de XX.XX.2017 şi nr. XX2/299/2017 la data de XX.XX.2017, ulterior, executorul judecătoresc emiţând Somaţiunea Cambială nr. XX. din XX.XX.2017 în dosarul execuţional XX., respectiv Somaţiunea cambială nr YX. din XX.XX.2017, în dosarul execuţional YX., complinind orice pretins viciu reprezentat de absenţa unei încuviinţări a executări silite anterioare comunicării somaţiilor cambiale.

Sub un al doilea aspect, deşi nu se contestă obligativitatea emiterii ambelor tipuri de somaţii (cea specială, cambială şi cea prevăzută de Codul de Procedură Civilă) susţinerile contestatorilor privitoare la necesitatea emiterii somaţiei cambiale numai după încuviinţarea executării silite sunt rezultatul interpretării greşite a regimului juridic al somaţiei instituite de art. 61 din lege.Doctrina a reţinut o distincţie clară între: somaţia de executare cambială realizată anterior oricărui act începător de executare, care are doar rolul de a notifica, de a pune în întârziere debitorul cu privire la plata cambiei, respectiv de a deschide pentru emitent calea de a exercita opoziţia, şi somaţia de plată întocmită de executor, aceasta fiind un act ulterior deschiderii dosarului execuţional. Somaţia prevăzută de art 61 din Legea nr. 58/1934 este precedentă oricărui act de executare, în timp ce somaţia prevăzuta de art. 668 NCPC reprezintă un act începător de executare.

  În ceea ce priveşte Decizia nr. 7/2017 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, invocată de contestatori, arată intimata că instanţa supremă a interpretat prevederile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 reţinând că învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin se face în cadrul procedurii de încuviinţare a executării silite, iar nu ca o etapă prealabilă distinctă, instanţa nefiind sesizată în a distinge asupra momentului la care trebuie transmisă debitorului somaţia cambială (anterior constituirii ori înăuntrul dosarului execuţional), ci doar cu privire la posibilitatea menţinerii unei proceduri prealabile de învestire cu formulă executorie a titlurilor cambiale, distinctă de cea instituită de art. 666 C. pr.civ.

În ceea ce priveşte al doilea motiv al contestaţiei, arată intimata că somaţiile cambiale cuprind toate elementele obligatorii impuse de lege, cuprinzând transcrierea exactă a cambiei şi fiind însoţite de copii de pe titlurile executorii, pretinderea unor formalităţi suplimentare nenominalizate fiind făcută cu rea-credinţă şi constituind o adăugare nepermisă la textul de lege. Susţinerile contestatorilor cum că Somaţiile ar fi incomplete datorită absenţei actelor esenţiale în raport de care să se poată stabili corectitudinea sumelor pretinse, nu au în vedere natura titlului pus în executare, acesta fiind suficient pentru identificarea obligaţiei cambiale. Astfel, potrivit art. 320 lit.a) din Norma cadrul a BNR nr. 6/1994: cambia are valoarea unui titlu executoriu pentru suma înscrisă pe titlu împreuna cu dobânda (daca aceasta a fost stipulata), pentru dobânda legala calculata cu începere de la data scadentei, pentru cheltuielile de protest si cheltuielile pentru încunoştinţare (notificare), precum si pentru alte cheltuieli justificate.

Textul de la art. 61 pct. 4 nu instituie nicio obligaţie ca, pentru sume menţionate deja pe titlu, să se anexeze contractul de credit, atunci când Biletul la Ordin a fost emis ca modalitate de garantare a plăţii, atât Contractul de Credit cât şi Convenţia de completare fiind documente pe care ambii debitori le deţin în calitate de semnatari ai acestora, acestea fiind de altfel obiect al discuţiilor şi corespondenţei între părţi în ultimii trei ani. Biletele la Ordin au fost completate potrivit Convenţiei de completare, contract ce guvernează toate titlurile emise pentru garantarea împrumutului, iar contestatorii nu indică vreun viciu concret de completare respectiv depăşirea limitelor fixate de părţi în cuprinsul Convenţiei de completare. Practic argumentul principal este dat de pretinsa nevalabilitate a Convenţiei din 2012, care s-ar aplica doar Biletelor la Ordin emise iniţial (la momentul contractării), iar nu şi reînnoirilor succesive. Argumentul este nefondat în primul rând datorită faptului că prevederile Convenţiei de completare nu restrâng aplicabilitatea acesteia doar la cele 6 titluri emise iniţial (acestea fiind oricum înlocuite conform convenţiei părţilor prin cele ce fac obiectul Anexei semnate de părţi la data de XX.XX.2016 şi nu fac obiectul prezentei urmăriri). Faptul că nu era necesară încheierea unei noi convenţii rezultă şi din împrejurarea că părţile nu au înţeles să schimbe vreuna dintre coordonatele iniţiale ale contractului. Anexarea Convenţiei de completare ori înglobarea sa în cuprinsul Somaţiilor emise de subscrisa era oricum de prisos, din moment ce contestatorii nu au probat că au semnat vreo altă Convenţie de completare pe durata raporturilor contractuale semnate cu banca.

În ceea ce priveşte ultimul motiv al contestaţiei, intimata a arătat că şi acesta este neîntemeiat, în contextul în care creanţa izvorâtă din titlul cambial nu face obiectul niciunei alte urmări iniţiate de P.B., în prezent toate actele de urmărire efectuate în dosarul de executare XX/2015 (în care banca a fost intervenient in calitate de creditor ipotecar) în beneficiul P.B. fiind anulate prin încheierea XX din XX.XX.2017 pronunţată în dosarul nr.XX/299/2016 al Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti.

În drept, intimata a invocat prevederile art. 205 proc. civ., art. 716 C.proc.civ. art. 61 din legea 58/1934 precum şi restul dispoziţiilor de drept material şi procesual invocate.

În probaţiune, intimata a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Contestatorii au formulat Răspuns la Întâmpinare(f.136-141) prin care au reluat, într-o formă mai detaliată, argumentele din acţiunea introductivă.

În şedinţa publică din XX.XX.2017, instanţa a încuviinţat, pentru ambele părţi, în condiţiile art. 258 rap. la art. 255 C.pr.civ, proba cu înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

La data de XX.XX.2017 au fost comunicate contestatorilor, prin intermediul Biroului Executorului Judecătoresc P.E., somaţiile cambiale, înregistrate la Biroul Executorului Judecătoresc P.E. sub nr.XXX/XX.XX.2017.

Aceste somaţii au fost emise de către creditoare, înainte de încuviinţarea executării silite a titlurilor executorii reprezentate de cele două bilete la ordin transcrise prin somaţiile contestate, instanţa de executare, respectiv Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, dispunând încuviinţarea executării silite la data de XX.XX.2016 şi la data de XX.XX.2016, prin Încheierile pronunţate în dosarele nr.XX/299/2017 şi nr.XX/299/2017.

Ulterior începerii executării silite împotriva debitorilor, în temeiul celor două bilete la ordin, executorul judecătoresc P.E., a emis, în dosarul de executare silită, somaţia cambială nr. XX. din XX.XX.2017 şi Somaţia cambială nr. YX. din XX.XX.2017, care reprezintă, de altfel, o reluare în mod fidel a celor două somaţii cambiale emise de creditoare, anterior declanşării procedurii de executare silită şi care fac obiectul prezentei contestaţii la executare.

Această situaţie de fapt rezultă în mod clar din înscrisurile administrate în probaţiune pentru ambele părţi şi este confirmată ca atare de către acestea, controversa juridică vizând răspunsul la întrebarea: este sau nu este necesară încuviinţarea executării silite, anterior emiterii somaţiei cambiale? şi cerându-se a fi lămurită de instanţă în analiza efectuată primului motiv al contestaţiei, respectiv: nulitatea somaţiilor cambiale ca efect al emiterii şi comunicării acestora fără ca în prealabil să fie încuviințată executarea silită în temeiul celor două bilete la ordin(procedură prealabilă și obligatorie în accepţiunea contestatorilor şi neobligatorie în accepţiunea intimaţilor)

Analizând acest prim motiv al contestaţiei, instanţa reţine următoarele:

Conform art. 61 din Legea 58/1934: “Cambia are valoare de titlu executor pentru capital şi accesorii, stabilite conform art. 53, 54 şi 57.Competentă pentru a învesti cambia cu formulă executorie este judecătoria. Încheierea de învestire nu este supusă apelului. Cambia emisă în străinătate are aceleaşi efecte executorii dacă acestea sunt admise şi de legea locului unde cambia a fost emisă.Somaţiunea de executare trebuie să cuprindă transcrierea exactă a cambiei sau a protestului, precum şi a celorlalte acte din care rezultă suma datorată.Pentru obligaţiunile cambiale subscrise prin procură, somaţiunea va face menţiune şi de actul din care rezultă mandatul.

Conform art. 62: “ În termen de 5 zile de la comunicarea somaţiunii, debitorul poate face contestaţie la executare. Contestaţia se va introduce la instanţa de executare, care o va judeca potrivit Codului de procedură civilă, de urgenţă şi cu precădere, înaintea oricărei alte pricini. Hotărârea pronunţată asupra contestaţiei va putea fi atacată numai cu apel în termen de 15 zile de la pronunţare.Instanţa va putea suspenda executarea numai în cazul în care contestatorul nu recunoaşte semnătura, înscriindu-se în fals, sau nu recunoaşte procura.În caz de suspendare a executării, creditorul va putea obţine măsuri de asigurare”

Conform art. VII din OUG 1/2016:”Ori de câte ori printr-un act normativ se prevede învestirea cu formulă executorie a titlurilor executorii și/sau încuviințarea executării de către executorul judecătoresc, acestea vor fi puse în executare după încuviințarea executării de către instanța judecătorească competentă potrivit legii, fără a fi necesară învestirea cu formulă executorie”.

Prin Decizia nr.7/2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în M. Of. nr. 220 din 30 martie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut că: În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă și a unor acte normative conexe, raportat la art. 640 și art. 666 din Codul de procedură civilă, învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin se face în cadrul procedurii de încuviințare a executării silite, iar nu ca o etapă prealabilă distinctă.

În motivarea deciziei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că: “dispozițiile din legea generală, respectiv art. 640 din Codul de procedură civilă, fac trimitere expresă la dispozițiile legii speciale în ceea ce privește condițiile de fond pe care trebuie să le îndeplinească titlurile de credit, respectiv cambia, biletul la ordin și cecul, pentru a fi considerate titluri executorii. În alți termeni, cambia și biletul la ordin constituie titluri executorii pentru capital și accesorii, potrivit art. 61 alin. 1 din Legea nr. 58/1934, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de legea specială pentru a fi calificate astfel, respectiv condițiile stipulate la art. 53, 54 și 57 din aceeași lege, iar cecul constituie titlu executoriu pentru capital și accesorii, conform art. 53 alin. 1 din Legea 59/1934.(…) Revine, astfel, instanței de executare, obligația de a verifica în procedura de încuviințare a executării silite, conform art. 666 alin. (5) din Codul de procedură civilă, îndeplinirea condițiilor legale speciale pentru fiecare titlu executoriu, care nu se referă la formalitatea acestuia și care condiționează aplicarea formulei executorii și declanșarea procedurii executării silite.(…)Întrucât, în prezent, instanța de executare este obligată să verifice, în procedura de încuviințare a executării silite, și îndeplinirea condițiilor formale pentru aplicarea formulei executorii, conform prevederilor instituite de art. 666 alin. (8) din Codul de procedură civilă, trimiterea din teza a doua a art. 61 din Legea nr. 58/1934 trebuie avută în vedere într-o atare procedură unică de executare silită. Simplificarea procedurii de executare silită, în sensul că, în prezent, există o procedură unică de încuviințare a executării silite ce include și aplicarea formulei executorii, conform art. 666 din Codul de procedură civilă, este declarată la nivel de principiu de art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2016 care, în partea finală, exclude în actuala reglementare procedurală existența unei proceduri distincte de învestire cu formulă executorie a titlurilor de credit.

Ca atare, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2016 nu doar că nu a abrogat implicit sau explicit art. 640 din Codul de procedură civilă, dar o atare abrogare l-ar fi lipsit pe judecătorul învestit cu cererea de încuviințare a executării silite de un temei juridic esențial care trimite la obligativitatea verificării condițiile speciale ce conferă forță executorie titlurilor de credit. Sub imperiul Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, învestirea cu formulă executorie a înscrisurilor cambiale nu mai este o etapă distinctă pentru punerea lor în executare, ci o etapă în cadrul procedurii executării silite privită ca un tot unitar, conform art. 666 din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, aşa cum rezultă expressis verbis din motivarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, verificarea de către instanţa de executare a caracterului de titlu executoriu a titlului de credit este obligatorie, această verificare nemaifăcându-se însă în procedura distinctă, prealabilă, a învestirii cu formulă executorie ci în procedura unică a încuviinţării executării silite.

Or, din topografia textelor legale din legea specială, incidente în cauză şi redate anterior, rezultă în mod clar că somaţia cambială este un demers ulterior învestirii cu formulă executorie şi nu anterior acesteia, motivele pentru care, anterior eliminării procedurii învestirii cu formulă executorie a instrumentului bancar, prin procedură distinctă, literatura juridică şi practica judiciară erau unanime în a considera somaţia cambială un demers ulterior investirii cu formulă executorie a titlului cambial, subzistând şi în prezent, doar că, la acest moment, emiterea somaţiunii cambiale este un demers ulterior încuviinţării executării silite care conţine şi investirea cu formulă executorie a titlului cambial.

Astfel, conform art. 61 din Legea 58/1934, somaţia cambială este un demers ulterior procedurii învestirii cu formulă executorie, absorbită în procedura de încuviințare a executării silite, iar modalitatea în care poate fi atacată este cea a contestaţiei la executare, în forma specială reglementată de Legea 58/1934, care reprezintă acea formă specială a contestaţiei la executare prin care se contestă titlul executoriu reprezentat de titlul cambial,  o formă specială a contestaţiei la executare reglementată de art.713 alin 2 Cod de procedură civilă, prin care se pot invoca apărări cu privire la titlul care nu este reprezentat de o sentinţă, aceste apărări neputând fi valorificate de către debitor decât pe calea contestaţiei la executare speciale, reglementate de Legea 58/1934 nu şi pe calea contestaţiei la executare exercitată ulterior, împotriva executării silite, conform dispoziţiilor Codului de Procedură Civilă, aceste aspecte reprezentând tot atâtea motive pentru care, în mod evident, somaţia cambială nu are natura unei simple notificări de punere în întârziere a debitorului cu privire la obligaţia de plată, astfel cum susţine intimata.

Deși, așa cum susține intimata, somaţia cambială este distinctă de somaţia de plată prevăzută de art. 668 şi spre deosebire de aceasta din urmă, nu reprezintă un act începător de executare, aceasta nu înlătură argumente pentru care comunicarea somaţiei trebuie făcută numai după obţinerea unei încheieri de încuviinţare a executării, întrucât legea prevede necesitatea învestirii cu formulă executorie a titlului cambial, anterior emiterii somației cambiale, fiind opțiunea legiuitorului ca, deși nu reprezintă un act începător de executare silită, somația cambială să poată fi atacată pe calea contestației la executare reglementată de Legea 58/1934 și nu prin invocarea motivelor care vizează forma și fondul titlului executoriu cambial, pe calea contestației la executare silită propriu-zisă, reglementată de Codul de procedură civilă.

Lipsa investirii cu formulă executorie a cambiei, absorbită în procedura încuviințării executării silite, este o excepție de ordin procedural iar nulitatea cu care este sancționată lipsa acestei proceduri este o nulitate necondiţionată de vătămare, conform art. 176 pct 6 C.pr.civ, motivele fiind extrinseci actului de procedură.

Prin urmare, contrar susținerilor intimatei, această nulitate nu poate fi acoperită prin emiterea unor noi somații cambiale, ulterior încuviințării executării silite, întrucât cele două seturi de somații-anterioare și ulterioare încuviințării executării silite, sunt acte juridice distincte, actul de procedură întocmit cu nerespectarea formelor prescrise de lege fiind nul și neputând fi confirmat. De altfel, nu se poate concepe o contestație la executare specială împotriva unei somații cambiale, astfel cum a fost confirmată printr-o somație cambială ulterioară, iar în prezenta contestație la executare nu pot fi analizate somațiile cambiale ulterioare. 

Concluzia se impune cu atât mai mult cu cât contestația la executare specială se poate exercita numai împotriva unei somații cambiale or, somațiile emise, fără ca anterior să fie încuviințată executarea silită, sunt nule, prin urmare, toate excepțiile care pot fi invocate de către debitor pe calea procedurii contestației la executare silită speciale pot fi invocate numai raportat la somațiile cambiale emise de executor după obținerea încuviințării executării silite, în cadrul dosarului de executare silită, somațiile care fac obiectul prezentei contestații fiind nule și neputând fi apreciate ca având valoarea juridică a unor somații cambiale ci, cel mult, așa cum însăși intimata face referire în Întâmpinare, a unei puneri în întârziere a debitorului cu privire la executarea voluntară a obligației. Acesta este un alt motiv pentru care, pe lângă inutilitatea analizei raportat la concluzia nulității somațiilor cambiale analizate în speță, instanța nu va mai analiza și celelalte motive invocate de către contestatori în susținerea contestației, aceste motive urmând a fi analizate în cadrul contestației la executare specială exercitată de contestatori împotriva veritabilelor somații cambiale emise de executorul judecătoresc în dosarul de executare, după încuviințarea executării silite.

Motivat de aceste considerente, apreciind ca fiind întemeiat motivul invocat de către contestatori, a nulității somațiilor cambiale analizate, pentru lipsa încuviințării executării silite a titlului cambial, anterior emiterii și comunicării acestor somații, instanța va admite contestația la executare specială și va anula somațiile care fac obiectul acestei contestații.

Cu privire la cererea contestatorilor de restituire a taxei judiciare de timbru achitată pentru contestația la executare, instanța, raportat la soluția de admitere a contestației și făcând aplicarea dispozițiilor art. 45 alin 1 lit f din OUG 80//2013, va admite această cerere și va dispune restituirea către contestatori a taxei judiciare de timbru în cuantum de 2000 lei, achitată în cauză cu chitanţa seria:/2017 179141/2017 nr.163699, la data rămânerii definitive a hotărârii.

Instanța va lua act că părţile şi-au rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite contestația la executare privind pe contestatorii C.C., cu domiciliul în ….. și C.M., cu domiciliul în ….. şi pe intimata P.B. S.A., cu sediul ales la ……

Anulează cele două somații cambiale comunicate contestatorilor la data de 16.06.2017 prin intermediul Biroului Executorului Judecătoresc P.E. si înregistrate la Biroul Executorului Judecătoresc P.E. sub nr.973EP/16.06.2017.

Dispune restituirea către contestatori a taxei judiciare de timbru în cuantum de 2000 lei, achitată în cauză, la data rămânerii definitive a hotărârii.

Ia act că părțile si-au rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti.

Pronunțată în ședință publică, azi, 12.09.2017.

Domenii speta

Spete similare