Contestaţie dare în plată - operaţiunea juridică de dare în plată a unui bun imobil reprezintă un act de dispoziţie, astfel, notificarea de dare în plată putea fi emisă doar cu acordul tuturor coindivizarilor, în condiţiile art.641 alin.4 C.civil

Hotărâre 5583 din 07.07.2017


Deliberând asupra cererii de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instanţe la data de 25.10.2016 sub nr. dosar nr….., contestatorul BT a formulat, în contradictoriu cu intimatul C.M. , contestaţie împotriva notificării de dare in plată, solicitând instanţei să constate faptul că Legea nr.77/2016 nu este aplicabilă Convenţiei de credit nr. 0140081 din 07.02.2008, să constate că Notificarea înregistrata sub nr.4110/18.10.2016 nu îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de Legea nr.77/2016, să se dispună repunerea părţilor în situaţia anterioara comunicării Notificării nr.4110/18.10.2016.

În motivarea cererii, contestatorul a arătat că, în esenţă, la data de 07.02.2008, între V, în calitate de creditor, şi intimata C.M.  şi C.L.N. , în calitate de împrumutaţi şi garanţi, a fost încheiată Convenţia de credit nr.00140081, prin care acestora le-a fost acordat un împrumut de 122.800 Euro, pentru o durata de 264 de luni.

Destinaţia împrumutului a reprezentat-o acoperire de nevoi personale.

Creanţele decurgând din Contractul de credit încheiate au fost garantate cu garanţie reală imobiliara (ipoteca) de prim rang constituită asupra imobilului compus din teren şi construcţie situat în comuna ….. jud. Ilfov, imobil identificat cu nr. cadastral provizoriu 1238, înscris în Cartea Funciara nr.685 a localitatii …., jud.Ilfov, proprietatea împrumutaţilor, conform contractului de garanţie imobiliara autentificat sub nr.150 din 07.02.2008 de BNP ALC.

La data de 18.10.2016, intimatul C.M.  a depus la BT, prin intermediul avocatului Notificarea înregistrata sub nr.4110/10.10.2016, prin care a solicitat stingerea obligaţiilor pe care acesta si le-a asumat în temeiul Convenţiei de credit nr.0140081 din 07.02.2008 şi darea in plata a imobilului prin care a fost garantat creditul.

A arătat că intimata nu a facut dovada destinaţiei imobilului, respectiv că imobilul este o locuinţă.

Domiciliul intimatei este în str. ….. sector 1, iar conform cărţii de identitate aceasta domiciliază în str. …… sector 1. Se poate presupune ca nu a avut domiciliul niciodata în acest imobil, pe care putea să-l fi închiriat, să fi obţinut venituri din chiria acestuia.

Notificarea nu este formulata cu acordul titularului creditului şi a garantului ipotecar C.L.N..

A precizat că C.L.N. a decedat. Pana în prezent succesorii legali sau testamentari nu au prezentat bancii un certificat de moştenitori sau un act de partaj nici nu şi-au exprimat vreun acord cu privire la darea in plata.

În drept, contestatorul a invocat dispoziţiile art.7 din Legea nr.77/2016

Contestatoarea a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru de 40 lei (f.1).

Intimata nu a depus întâmpinare.

În cauză, instanţa a administrat proba prin înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

La data de 07.02.2008, între V, în calitate de creditor, şi intimata C.M.  şi C.L.N. , în calitate de împrumutaţi şi garanţi, a fost încheiată Convenţia de credit nr.00140081, prin care acestora le-a fost acordat un împrumut de 122.800 Euro, pentru o durata de 264 de luni (f.24-27).

Creanţele decurgând din Contractul de credit încheiate au fost garantate cu garanţie reală imobiliara (ipoteca) de prim rang constituită asupra imobilului compus din teren şi construcţie situat în comuna ……jud. Ilfov, imobil identificat cu nr. cadastral provizoriu 1238, înscris în Cartea Funciara nr.685 a localitatii …. jud.Ilfov, proprietatea împrumutaţilor, conform contractului de garanţie imobiliara autentificat sub nr.150 din 07.02.2008 de BNP ALC (f.28-32).

În data de 09.12.2012, a survenit decesul împrumutatului C.L.N.  (f.22).

Succesiunea rămasă de pe urma defunctului C.L.N.  a fost dezbătută în data de 28.12.2012, astfel cum rezultă din Certificatul de moştenitor nr……. în dosarul succesoral nr.33/2012 (f.76-78).

La data de 18.10.2016, în baza prevederilor Legii nr.77/2016, intimata C.M. , prin S.C.A „L.A.”, a depus la BT, Notificarea înregistrata sub nr.4110/10.10.2016, prin care a solicitat stingerea obligaţiilor pe care acesta si le-a asumat în temeiul Convenţiei de credit nr.0140081 din 07.02.2008 şi darea in plata a imobilului prin care a fost garantat creditul (f.20).

În drept, potrivit art.4 alin.1 din Legea nr.77/2016, „Pentru stingerea creanţei izvorând dintr-un contract de credit şi a accesoriilor sale prin dare în plată trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiţii: a) creditorul şi consumatorul fac parte din categoriile prevăzute la art. 1 alin. (1), astfel cum acestea sunt definite de legislaţia specială; b) cuantumul sumei împrumutate, la momentul acordării, nu depăşea echivalentul în lei al 250.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Naţională a României în ziua încheierii contractului de credit; c) creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achiziţiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinaţie de locuinţă sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puţin un imobil având destinaţia de locuinţă; d) consumatorul să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracţiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită aplicarea prezentei legi.

Conform art. 11 din Legea nr.77/2916, în vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum şi din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât şi contractelor încheiate după această dată. 

Prin Decizia nr.623/2016 pronunţată de Curtea Constituţională a României, publicată în M.Of. în data de 18 ianuarie 2017, s-a admis excepţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că prevederile din art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, 7 şi 8 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite sunt constituţionale în măsura în care instanţa judecătorească verifică condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii. 

Conform considerentelor de la pct.119 din Decizia nr.623/2016, „Aşadar, singura interpretare care se subsumează cadrului constituţional în ipoteza unei reglementări generale a impreviziunii în executarea contractelor de credit este cea potrivit căreia instanţa judecătorească, în lipsa acordului dintre părţi, are competenţa şi obligaţia să aplice impreviziunea în cazul în care constată că sunt îndeplinite condiţiile existenţei acesteia. Curtea mai reiterează faptul că, faţă de cadrul legal existent la data încheierii contractelor de credit, prevederile legale criticate trebuie să se aplice doar debitorilor care, deşi au acţionat cu bună-credinţă, în conformitate cu prevederile art. 57 din Constituţie, nu îşi mai pot îndeplini obligaţiile ce rezultă din contractele de credit în urma intervenirii unui eveniment exterior şi pe care nu l-au putut prevedea la data încheierii contractului de credit.” 

Analizând notificarea privind darea în plata, instanţa constată că nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a procedurii reglementate de Legea nr.77/2016, pentru următoarele considerente:

În primul rând, având în vedere faptul că operaţiunea juridică de dare în plată a unui bun imobil reprezintă un act de dispoziţie, instanţa apreciază că Notificarea de dare în plată putea fi emisă doar cu acordul tuturor coindivizarilor, în condiţiile art.641 alin.4 C.civil.

Văzând că Notificarea de dare în plată înregistrata sub nr.4110/18.10.2016 nu cuprinde acordul moştenitorilor defunctului C,L.N., şi anume C.A.A. şi C.I.M., instanţa apreciază că această notificare nu îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de Legea nr.77/2016.

În al doilea rând, având în vedere faptul că împrumutaţii mai au în proprietate alte patru imobile, astfel cum rezultă din Certificatul de moştenitor suplimentar nr.24 din 08.09.2014 emis de S.P.N „PPTD” în dosarul succesoral nr….. (f.79), instanţa apreciază că prin valorificarea acestor bunuri imobile (inchiriere/vânzare) intimata are posibilitate fie să continue executarea contractului de credit, fie să stingă întreaga datorie potrivit dreptului comun.

Faţă de cele mai sus expuse, în baza art.7 din Legea nr.77/2016, instanţa va admite în parte cererea, în sensul că va constata că Notificarea înregistrata sub nr.4110/18.10.2016 nu îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de Legea nr.77/2016 si va repune părţile în situaţia anterioara comunicării Notificării nr.4110/18.10.2016.

Având în vedere faptul că din dosarul cauzei nu rezultă că intimata nu ar fi consumator, instanţa apreciază neîntemeiata solicitarea băncii de a se constata faptul că Legea nr.77/2016 nu este aplicabilă convenţiei de credit nr.0140081 din 07.02.2008.

Văzând că intimata a pierdut procesul, în baza art.453 alin.1 C.pr.civilă, instanţa va obliga intimata să achite contestatorului suma de 20 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.

Pentru aceste considerente,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte cererea privind pe contestator BT SA cu sediul social în  …..  şi pe intimat CM cu domiciliul în …..

Constată că Notificarea înregistrata sub nr.4110/18.10.2016 nu îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de Legea nr.77/2016.

Repune părţile în situaţia anterioara comunicării Notificării nr.4110/18.10.2016.

Obligă intimata să achite contestatorului suma de 20 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.

Cu drept de apel în termen de 15 zile lucrătoare de la comunicare, care se depune la Judecătoria Sector 1 Bucureşti.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 07.07.2017.