Recurs. Anulare act de control taxe şi impozite. Decizie de impunere emisă de ajfp

Decizie 146 din 20.01.2017


Recurs. Anulare act de control taxe şi impozite. Decizie de impunere emisă de AJFP

- art. 143 alin. 2 lit. a) din Legea nr. 571/2003

Prin Raportul de Inspecţie Fiscală nr. F-...  1005 din 11.12.2014 (f. 20-36 vol. I dos. fond), ce stă la baza emiterii deciziei de impunere nr. F-...  1370/11.12.2014 intimata a fost obligată la plata sumei de 111.346 lei, taxă pe valoare adăugată suplimentară la care s-au calculat majorările şi penalităţile aferente în sumă totala de 51.790 lei, în urma considerării ca fiind neîndeplinite condiţiile legale de scutire a taxei pe valoare adăugată, prevăzute de art. 143 alin. 2, lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal.

Intimata a formulat contestaţie înregistrată sub nr. 3067/8498/16.04.2015 (f. 87-92 vol. I dos. fond), prin care a contestat întreaga sumă de 163.136 lei, compusă din: 111.346 lei, taxă pe valoare adăugată suplimentară, 37.710 lei dobânzi/majorări de întârziere aferente şi 14.080 lei penalităţi de întârziere şi solicită anularea parţială a actelor administrative fiscale ca fiind nelegale şi netemeinice şi exonerarea de la plata obligaţiilor fiscale.

Prin decizia de soluţionare a contestaţiei nr. 289/30.04.2015, (f. 63-84 vol. I, dos. fond) recurenta a admis în parte contestaţia, dispunând desfiinţarea parţială a deciziei de impunere nr. F-...  1.370/11.12.2014 pentru obligaţii totale în sumă de 132.237 lei, şi a respins ca neîntemeiată contestaţia pentru obligaţiile fiscale stabilite prin decizia de impunere nr. F-...  1.370/11.12.2014, în sumă totală de 30.899 lei compusă din: 25.801 lei, taxă pe valoare adăugată suplimentară, 3163 lei dobânzi/majorări de întârziere aferente şi 1935 lei penalităţi de întârziere.

Intimata a contestat în data de 14.01.2015 şi dispoziţia privind măsurile stabilite de către organele de inspecţie fiscală nr. 1258/10.12.2014 iar prin decizia nr. 395/22.01.2015 recurenta a respins contestaţia ca neîntemeiată.

Curtea a constatat că hotărârea instanţei de fond este legală şi temeinică, recursul fiind neîntemeiat.

Astfel, corect a stabilit prima instanţă că din analiza actelor contestate se reţine că inspecţia fiscală cu ocazia controlului efectuat la intimată vizând perioada 01.01.2011-30.04.2014, a constatat la Cap. III - Constatări fiscale - pct.4 - pag. 10-13 - din Raportul de inspecţie fiscală că, pentru livrările de autoturisme vechi efectuate către firma .... - .... Kft .... în luna octombrie 2013 în suma totală de 107.503,33 lei, în mod greşit, nu a colectat şi nu a plătit la bugetul de stat taxa pe valoare adăugata aferentă, în sumă de 25.801 lei (6.234 lei + /1.993 lei + 7574 lei, (aferent vânzării unui număr de 3 autoturisme vechi ) deoarece la data livrării firma maghiară nu figura la organul fiscal teritorial cu cod valid de TVA.

Corect a reţinut instanţa fondului că această constatare a organului de control este nefondată deoarece din înscrisul denumit „cercetare societate” (f. 50-52 vol. I dos. fond), emis de Ministerul Administraţiei Publice şi al Justiţiei - Serviciul de Informaţii Societăţi şi Serviciul Electronic de Proceduri Societăţi .... rezultă că, societatea .... - .... KFT .... – are atribuit codul fiscal .... de la data de 23.11.2010, iar data radierii acestui cod fiscal este 04.10.2013, publicarea fiind la data de 17.10.2013, dată la care radierea codul fiscal devine opozabilă terţilor.

În acord cu judecătorul fondului, Curtea a reţinut în plus, că din înscrisul de la fila 57, vol. I din dosarul de fond rezultă că ulterior datei la care recurenta afirmă că societatea .... - .... KFT .... nu ar mai fi deţinut cod TVA valid, respectiv în data de 13.09.2013 în sistemul VIES această societate apare ca deţinând un cod TVA valid.

Pe de altă parte, instanţa de control judiciar a constatat că din nicio probă de la dosar nu rezultă că societatea .... - .... KFT .... nu ar mai fi deţinut cod TVA valid la data efectuării operaţiunilor comerciale cu intimata.

În aceste condiţii, în acord cu judecătorul fondului, Curtea a constatat că societatea .... - .... KFT .... - cu cod fiscal .... căreia reclamanta i-a livrat şi facturat mai multe maşini vechi - avea cod de înregistrare în scopuri de TVA valid la data livrării mărfii şi a facturării celor trei maşini vândute în datele de 04.10.2013 (Dacia Sandero) şi 15.10.2013 (Renault Scenic şi Dacia Logan.

Mai mult, instanţa de control judiciar a reţinut că şi jurisprudenţa CJUE ( a se vedea cauza C-277/14 PPUH Stechcemp) este în sensul de a consacra dreptul de deducere TVA ca fiind un drept fundamental al contribuabilului care nu poate fi refuzat decât atunci când rezultă din elemente obiective că acesta cunoştea că se implică în operaţiuni economice frauduloase sau care nu îi dau drept de deducere.

Or, în speţă, aşa cum s-a arătat anterior, nu se poate reţine că intimata ar fi efectuat operaţiuni comerciale cu societatea din .... cunoscând că aceasta nu deţine un cod TVA valid.

Decizia nr. 146/20.01.2017

Prin sentinţa nr. 1379/CA/29.06.2016, Tribunalul ... a admis acţiunea formulată de reclamanta SC .... & CO SRL, în contradictoriu cu pârâţii MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE - ANAF - DIRECŢIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANŢELOR PUBLICE ...... şi MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE – A.N.A.F. - DIRECŢIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANŢELOR PUBLICE ... PRIN ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ A FINANŢELOR PUBLICE ....

A dispus anularea parţială a deciziei nr. 289/30.04.2015 emisă de ANAF - Direcţia Generală a Finanţelor Publice ..., a deciziei nr. 18 din 16.07.2015 emisă de DGRFP ....., cu privire la punctul 1 privind suma totală de 30899 lei.

A dispus anularea parţială a deciziei de impunere nr.1370/11.12.2014 emisă de A.J.F.P. ... cu privire la TVA şi accesorii în valoare de 30.899 lei.

A dispus anularea cap. III, pct. 4, 5, 6 parţial cu privire la TVA din Raportul de inspecţie fiscală nr. 1005 din 11.12.2014, ce stă la baza emiterii deciziei de impunere nr.1370/11.12.2014 şi în consecinţă a exonerat reclamanta de la plata sumei de 25.801 lei, reprezentând TVA suplimentar şi a dobânzilor/majorări aferente în sumă de 3163 lei şi penalităţi de întârziere aferente în sumă de 1935 lei.

A dispus anularea Deciziei nr. 395/22.01.2015 emisă de A.J.F.P. ... - Activitatea de inspecţie fiscală prin care s-a respins contestaţie reclamantei împotriva Dispoziţiei privind măsurile stabilite de organele de inspecţie fiscală nr. 1258/10.02.2014 şi pe cale de consecinţă a dispus anularea Dispoziţiei privind măsurile stabilite de organele de inspecţie fiscală nr. 1258/10.02.2014 cu privire la TVA şi accesorii în valoare de 30.899 lei.

A obligat pârâtele să restituie sumele încasate de la reclamantă în baza actelor sus menţionate.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs Direcţia Generală a Finanţelor Publice ... prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice ..., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei atacate, în sensul respingerii în totalitate a acţiunii formulate de reclamantă, cu consecinţa menţinerii ca legale şi temeinice a actelor administrative atacate:

În motivare, recurenta arată că sentinţa recurată este lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material - art. 488 pct. 8 Cod procedură civilă.

Învederează faptul că în mod greşit a reţinut instanţa faptul că societatea .... - .... Kft HU, căreia reclamanta i-a livrat şi facturat mai multe maşini vechi, avea cod de înregistrare în scopuri de TVA valid la data livrării mărfii şi a facturării celor trei maşini vândute în datele de 04.10.2013 şi 15.10.2013.

În realitate "dovezile" prezentate de reclamantă nu sunt în măsură să contrazică constatarea organelor de inspecţie fiscală conform căreia reclamanta nu deţine dovada ca societatea maghiară deţinea cod de înregistrare în scopuri de TVA valid la data livrării mărfii.

Arată recurenta, în esenţă faptul că o dovadă concludentă ar fi fost listarea efectuată de pe site-ul Uniunii Europene unde se face verificarea sau alte documente înmânate de beneficiar emise de către autorităţile ungare.

În opinia recurentei, declaraţia verbală a martorei ...  nu poate constitui o probă în sensul cerut de prevederile Codului fiscal, dacă aceasta nu este însoţită de dovada listării din .... de la data livrării a dovezii cerute de lege, aşa cum s-a întâmplat în cazul celorlalte livrări.

Conform susţinerilor recurentei, pentru a obţine o dovadă concludentă şi pertinentă reclamanta se putea adresa autorităţilor maghiare cu solicitarea de a se comunica dacă societatea .... - .... Kft HU deţinea cod valid de TVA la data de 04.10.2013.

În opinia recurentei, faptul că intimata nu a făcut niciunul din aceste demersuri atestă faptul că, constatarea organelor de inspecţie fiscală, bazată pe verificările efectuate de Compartimentul de Schimb Internaţional de Informaţii ..., conform căreia societatea maghiară nu figurează la organul fiscal teritorial din .... cu cod valid de TVA începând cu data de 11.09.2013 este corectă.

Menţionează recurenta că orice alte listări ulterioare de pe internet, de pe site-uri ale Camerei de Comerţ din .... nu sunt relevante în cauză întrucât, pe de o parte şi acestea atestă faptul că la data livrării societatea maghiară nu deţinea cod valid de TVA, iar pe de altă parte faptul ca apare menţionată publicarea din 17.10.2013, nu poate constitui o dovadă pertinentă câtă vreme reprezintă doar o simplă menţiune de publicare care însă nu poate oferi certitudinea că se referă la actul în cauză, motiv pentru care nu se poate interpreta ca fiind o dovadă de care se poate prevala reclamanta.

Mai arată recurenta, în esenţă, că instanţa de fond în mod nelegal şi netemeinic a dispus obligarea pârâtei la plata în favoarea reclamantei a sumei de 4.500 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

În drept, recurenta invocă prevederile art. 488 pct. 8 Cod procedură civilă coroborate cu cele ale art. 20 din Legea nr. 554/2004.

Intimata-reclamantă S.C. .... & Co S.R.L. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului formulat de recurenta-intimată DGRFP ...., prin AJFP ... şi menţinerea în totalitate a sentinţei atacate.

În motivare, arată intimata, în esenţă, că a solicitat informaţii oficiale, respectiv informaţii furnizate de Ministerul Finanţelor prin sistemul VIES, iar din analiza acestora rezultă că societatea căreia i s-au livrat şi facturat mai multe maşini vechi , respectiv .... - .... KFT ...., cu cod fiscal .... , avea cod de înregistrare în scopuri de TVA valid la data livrării mărfii şi a facturării celor trei maşini vândute în datele de 04.10.2013 (Dacia Sandero) şi 15.10.2013 (Renault Scenic şi Dacia Logan), aşa cum rezultă din extrasul de confirmare a codului, emis în data de 13.09.2013 coroborat cu adresa emisă de către Ministerul Administraţiei Publice şi al Justiţiei - Serviciul de Informaţii Societăţi şi Serviciul Electronic de Proceduri Societăţi din care rezultă că radierea codului fiscal comunitar, din data de 04.10.2013 (a fost publicată în sistemul VIES în data de 17.10.2013, devenind opozabilă abia cu acel moment, deci după data facturării şi livrării de către intimată a maşinilor. Subliniază intimata că atât în data de 04.10.2013 cât şi în data de 15.10.2013 societatea a verificat pe site-ul VIES codul de TVA al partenerului extern şi acesta figura valid, însă din omisiune, angajata care a făcut verificarea, nu a şi listat cele două verificări, din data de 04.10.2013, respectiv 15.10.2013. arată intimata că şi din proba testimonială administrată, a reieşit că persoana care a făcut verificarea în sistemul VIES a constatat că societatea maghiară avea cod valid de TVA, în ambele zile în cauză, astfel încât atunci când s-au emis facturile fiscale intimata avea reprezentarea că facturează în condiţii de scutire de la plata TVA-ului aferent, altfel nu ar fi facturat la acel preţ, ci ar fi adăugat şi TVA-ul.

În plus, intimata a susţinut, în esenţă, că este de remarcat faptul că organele de control invocă, în susţinerea faptului că clientul din .... nu avea cod valid de TVA, informaţii pe care le-a obţinut ulterior, respectiv pe perioada controlului, din baza de date a Compartimentului de Schimb Internaţional de Informaţii ..., or aceasta nu reflectă care era informaţia publică pe site la data livrării şi facturării mărfii, singura informaţie opozabilă fiind cea publicată pe site-ul VIES. În plus fata de aceasta, de?i organele de control au susţinut ca societatea maghiara nu mai avea cod valid de TVA începând cu data de 11.09.2013 conform extrasului VIES datat din 13.09.2013, reiese că societatea .... - .... Kft .... avea cod valid de TVA.

De asemenea, susţine intimata că şi înscrisurile depuse de pârâtă la termenul din data de 11.05.2016 sunt înscrisuri obţinute după data controlului, respectiv în data de 18.04.2016 din care însă nu rezultă care era statusul societăţii la momentul emiterii celor 3 facturi fiscale.

În opinia intimatei, chiar daca o schimbare în statusul societăţii maghiare cu privire la atributul de TVA survine la un moment dat, în condiţiile în care aceasta nu este publicată în timp real în sistemul VIES, aceasta nu este opozabilă contribuabililor care nu au decât acest sistem ca instrument de verificare a atributului de TVA.

Mai mult, intimata apreciază că orice eventual dubiu care ar exista cu privire la momentul publicării radierii codului de TVA de pe site-ul VIES trebuie interpretat în favoarea contribuabilului, conform principiului de drept in dubio pro reo.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte condiţia referitoare la transportarea bunurilor din România în alt stat membru, precizează intimata că a făcut dovada livrării maşinilor către reprezentantul societăţii maghiare, care le-a preluat, sens în care s-au depus la dosar copii de pe dovada predării lor către reprezentantul cumpărătorului şi transportării lor în exteriorul ţării de către acesta - CMR-urile.

Arată intimata, în esenţă, că singurele motive invocate de inspectorii antifraudă se referă la comportamentul fiscal al altei societăţi - societatea maghiara .... - .... Kfţ ...., şi nu la societatea reclamantă, iar această practica este combătută de Curtea Europeană de Justiţie.

În drept, intimata nu şi-a motivat întâmpinarea.

Analizând recursul, instanţa a constatat următoarele:

Prin Raportul de Inspecţie Fiscală nr. F-...  1005 din 11.12.2014 (f. 20-36 vol. I dos. fond), ce stă la baza emiterii deciziei de impunere nr. F-...  1370/11.12.2014 intimata a fost obligată la plata sumei de 111.346 lei, taxă pe valoare adăugată suplimentară la care s-au calculat majorările şi penalităţile aferente în sumă totala de 51.790 lei, în urma considerării ca fiind neîndeplinite condiţiile legale de scutire a taxei pe valoare adăugată, prevăzute de art. 143 alin. 2, lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal.

Intimata a formulat contestaţie înregistrată sub nr. 3067/8498/16.04.2015 (f. 87-92 vol. I dos. fond), prin care a contestat întreaga sumă de 163.136 lei, compusă din: 111.346 lei, taxă pe valoare adăugată suplimentară, 37.710 lei dobânzi/majorări de întârziere aferente şi 14.080 lei penalităţi de întârziere şi solicită anularea parţială a actelor administrative fiscale ca fiind nelegale şi netemeinice şi exonerarea de la plata obligaţiilor fiscale.

Prin decizia de soluţionare a contestaţiei nr. 289/30.04.2015, (f. 63-84 vol. I, dos. fond) recurenta a admis în parte contestaţia, dispunând desfiinţarea parţială a deciziei de impunere nr. F-...  1.370/11.12.2014 pentru obligaţii totale în sumă de 132.237 lei, şi a respins ca neîntemeiată contestaţia pentru obligaţiile fiscale stabilite prin decizia de impunere nr. F-...  1.370/11.12.2014, în sumă totală de 30.899 lei compusă din: 25.801 lei, taxă pe valoare adăugată suplimentară, 3163 lei dobânzi/majorări de întârziere aferente şi 1935 lei penalităţi de întârziere.

Intimata a contestat în data de 14.01.2015 şi dispoziţia privind măsurile stabilite de către organele de inspecţie fiscală nr. 1258/10.12.2014 iar prin decizia nr. 395/22.01.2015 recurenta a respins contestaţia ca neîntemeiată.

Curtea a constatat că hotărârea instanţei de fond este legală şi temeinică, recursul fiind neîntemeiat.

Astfel, corect a stabilit prima instanţă că din analiza actelor contestate se reţine că inspecţia fiscală cu ocazia controlului efectuat la intimată vizând perioada 01.01.2011-30.04.2014, a constatat la Cap. III - Constatări fiscale - pct.4 - pag. 10-13 - din Raportul de inspecţie fiscală că, pentru livrările de autoturisme vechi efectuate către firma .... - .... Kft .... în luna octombrie 2013 în suma totală de 107.503,33 lei, în mod greşit, nu a colectat şi nu a plătit la bugetul de stat taxa pe valoare adăugata aferentă, în sumă de 25.801 lei (6.234 lei + /1.993 lei + 7574 lei, (aferent vânzării unui număr de 3 autoturisme vechi ) deoarece la data livrării firma maghiară nu figura la organul fiscal teritorial cu cod valid de TVA.

Corect a reţinut instanţa fondului că această constatare a organului de control este nefondată deoarece din înscrisul denumit „cercetare societate” (f. 50-52 vol. I dos. fond), emis de Ministerul Administraţiei Publice şi al Justiţiei - Serviciul de Informaţii Societăţi şi Serviciul Electronic de Proceduri Societăţi .... rezultă că, societatea .... - .... KFT .... – are atribuit codul fiscal .... de la data de 23.11.2010, iar data radierii acestui cod fiscal este 04.10.2013, publicarea fiind la data de 17.10.2013, dată la care radierea codul fiscal devine opozabilă terţilor.

În acord cu judecătorul fondului, Curtea a reţinut în plus, că din înscrisul de la fila 57, vol. I din dosarul de fond rezultă că ulterior datei la care recurenta afirmă că societatea .... - .... KFT .... nu ar mai fi deţinut cod TVA valid, respectiv în data de 13.09.2013 în sistemul VIES această societate apare ca deţinând un cod TVA valid.

Pe de altă parte, instanţa de control judiciar a constatat că din nicio probă de la dosar nu rezultă că societatea .... - .... KFT .... nu ar mai fi deţinut cod TVA valid la data efectuării operaţiunilor comerciale cu intimata.

În aceste condiţii, în acord cu judecătorul fondului, Curtea a constatat că societatea .... - .... KFT .... - cu cod fiscal .... căreia reclamanta i-a livrat şi facturat mai multe maşini vechi - avea cod de înregistrare în scopuri de TVA valid la data livrării mărfii şi a facturării celor trei maşini vândute în datele de 04.10.2013 (Dacia Sandero) şi 15.10.2013 (Renault Scenic şi Dacia Logan.

Mai mult, instanţa de control judiciar a reţinut că şi jurisprudenţa CJUE ( a se vedea cauza C-277/14 PPUH Stechcemp) este în sensul de a consacra dreptul de deducere TVA ca fiind un drept fundamental al contribuabilului care nu poate fi refuzat decât atunci când rezultă din elemente obiective că acesta cunoştea că se implică în operaţiuni economice frauduloase sau care nu îi dau drept de deducere.

Or, în speţă, aşa cum s-a arătat anterior, nu se poate reţine că intimata ar fi efectuat operaţiuni comerciale cu societatea din .... cunoscând că aceasta nu deţine un cod TVA valid.

Faţă de această stare de fapt, în mod corect a reţinut prima instanţă incidenţa în speţă a prevederilor art. 143 alin (2) lit. a) din Codul Fiscal şi a admis acţiunea.

De asemenea, în mod corect a făcut prima instanţă aplicarea prevederilor art. 453 Cod procedură civilă, reţinând culpa procesuală a recurentei pârâte obligând-o la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 4500 lei, constând în taxă judiciară de timbru şi onorariu avocaţial.