Contestaţie în anulare. Hotărârea primei instanţe este rezultatul confundării unor date materiale.Modul de calcul al termenului de 120 de zile lucrătoare prevăzut de art. 20 al. 2 din Legea nr. 341/2004 introdus prin o.u.g. nr. 95/2004.

Asupra contestaţiei în anulare:

Prin decizia civilă nr. 407/R/02.05.2017 Curtea de Apel Braşov, Secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis recursul formulat de recurenta pârâtă Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945 – 1989 împotriva sentinţei civile nr. 1152/CA/14.11.2016,  pronunţată în dosarul  nr. xxx2/62/2016 al Tribunalului Braşov, Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, pe care a casat-o  în totalitate, iar în rejudecare: 

A respins cererea de repunere în termenul de formulare a cererii întemeiată pe dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 341/2004, modificată prin O.U.G. nr. 95/2014, cerere  formulată de  reclamanta A.B., fostă C.B..

A admis excepţia tardivităţii formulării cererii întemeiată pe dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 341/2004, modificată prin O.U.G. nr. 95/2014, astfel cum a fost calificată de instanţă, invocată de pârâta Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945 – 1989.

A constatat decăderea reclamantei A.B., fostă C.B. din dreptul de a formula cerere  întemeiată pe dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 341/2004, modificată prin O.U.G. nr. 95/2014  şi, în consecinţă, respinge cererea de obligare a pârâtei la emiterea unui certificat potrivit dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 341/2004, astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 95/2014.

Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de recurs a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. 2 şi următoarele din Legea nr. 341/2004, „(2) Constatarea calităţilor prevăzute la art. 18 alin. (1) se face de către Secretariatul de Stat, la cererea persoanei interesate, pe baza înscrisurilor oficiale eliberate de organele competente şi pe baza avizului reactualizat al Asociaţiei "15 Noiembrie 1987".(3) Verificarea actelor în vederea acordării calităţilor prevăzute la art. 18 alin. (1) se va face de comisia constituită conform art. 9^2. (4) Comisia prevăzută la art. 9^2 procedează la soluţionarea cererilor, verificând actele dosarelor care au fost depuse în termenele şi în condiţiile în vederea acordării calităţilor prevăzute la art. 18 alin. (1). Secretariatul de Stat, în urma admiterii cererii pentru acordarea uneia dintre calităţile prevăzute la art. 18 alin. (1) va elibera beneficiarilor un certificat.

Potrivit dispoziţiilor art. II  alin. 2 şi 3 din O.U.G. nr. 95/2014, „(2) Cererile prevăzute la art. 20 alin. (2) se depun între 90 şi 120 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. (3) Termenele prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt termene de decădere”.

Potrivit dispoziţiilor art. 12 alin. 2 din Legea nr.  24/2000 „(2) Ordonanţele de urgenţă ale Guvernului intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sub condiţia depunerii lor prealabile la Camera competentă să fie sesizată, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară”.

A mai reţinut instanţa de recurs că dispoziţiile O.U.G. nr. 95/2014 au intrat în vigoare la data de 30.12.2014, data publicării ordonanţei de urgenţă a  guvernului în Monitorul Oficial al României.

Aşadar, termenul de depunere a cererilor întemeiate pe dispoziţiile art. 20 alin. 2 din Legea nr. 341/2004, astfel cum a fost modificată prin O.U.G.  95/2004,  s-a împlinit la data de 30.04.2014, astfel cum în mod corect a reţinut şi instanţa de fond.

Împrejurările la care reclamanta face referire în cuprinsul cererii de chemare în judecată, în susţinerea solicitării de repunere în termenul de formulare a cererii întemeiate pe dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 341/2004/constatarea formulării în termen a cererii,  sunt ulterioare datei de 30.04.2014.

 Primul demers al intimatei reclamante a fost efectuat la data de 16.06.2015, potrivit susţinerilor acesteia din cuprinsul cererii de chemare în judecată, în condiţiile în care intimata reclamantă a avut reprezentarea că termenul prevăzut de dispoziţiile art. 20  alin. 2  din Legea nr. 341/2004 se împlineşte la data de 24.06.2015.

Instanţa de recurs a apreciat că, în mod greşit, prima instanţă a reţinut că cererea formulată de reclamantă la data de 16.06.2015, comunicată prin curier, a fost formulată în termenul legal prevăzut de dispoziţiile art. 20 alin. 1 din Legea nr. 341/2004.

Împotriva acestei decizii a formulat contestaţie în anulare reclamanta intimată A.B. solicitând admiterea contestaţiei, anularea deciziei nr. 407/R/2017 şi în consecinţă respingerea recursului.

În motivare, contestatoarea arată în esenţă că s-a strecurat o eroare materială în calculul termenului prevăzut pentru depunerea cererilor, art. II din O.U.G. nr. 95/2014 prevăzând un termen de 120 de zile lucrătoare, în timp ce instanţa de recurs s-a raportat la un termen de 120 de zile calendaristice.

În drept s-au invocat dispoziţiile art. 503 şi urm. Cod procedură civilă.

În cauză a formulat întâmpinare intimatul Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945 – 1989 solicitând respingerea contestaţiei în anulare, întrucât instanţa de recurs a reţinut corect că termenul pentru depunerea cererilor este de 120 de zile lucrătoare.

Examinând contestaţia în anulare prin prisma dispoziţiilor art. 503 alin. 2 pct. 2 Cod procedură civilă, Curtea o apreciază ca fiind întemeiată pentru următoarele considerente:

Motivul de contestaţie în anulare invocat de contestatoare – dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale - vizează săvârşirea unei erori materiale, în sensul de greşeală de natură procedurală constând în confundarea unor elemente importante sau date materiale, ipoteză care se regăseşte în speţă.

Astfel, Curtea reţine că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Braşov, Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 17.03.2016, sub nr. xxx2/62/2016,  reclamanta A.B., fostă C.B., a formulat, în contradictoriu cu Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în perioada 1945 – 1989, contestație privind refuzul de a soluţiona cererea formulată în vederea obţinerii certificatului, aşa cum este edictat de art. 20 din Legea nr. 341/2004, modificată de O.U.G. nr. 95/2014 pentru Revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987.

A solicitat reclamanta să se constate că a depus cererea în termenul acordat de lege, iar în caz contrar, să fie repusă în termenul de a depune cererea şi să fie obligată pârâta la emiterea unui certificat conform art. 20 din Legea nr. 341/2004, așa cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 95/2014.

Prin Sentinţa civilă nr. 1152/CA/14.11.2016, pronunţată în dosarul nr. xxx2/62/2016 al Tribunalului Braşov, Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, s-a constatat că cererea prevăzută de art. 20 alin. 2 din Legea nr. 341/2004 a fost depusă de reclamantă în termenul legal, a fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamanta A.B. (fostă C.B.)  în contradictoriu cu pârâtul Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în perioada 1945 – 1989, dispunându-se obligarea pârâtului să soluţioneze cererea formulată de reclamantă în conformitate cu art. 20 alin. 2 din Legea nr. 341/2004, pentru constatarea calităţii prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. a și b din același act normativ. Instanţa a respins restul pretenţiilor formulate. Totodată, s-a dispus obligarea pârâtului să plătească reclamantei suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale.

Contrar celor reţinute de prima instanţă, instanţa de recurs a reţinut că termenul de 120 de zile lucrătoare prevăzut de art. 20 alin. 2 din Legea nr. 341/2004 introdus prin O.U.G. nr. 95/2004,  care a început să curgă la data de 30.12.2014 s-a împlinit la data de 30.04.2014.

Analizând motivul de retractare invocat de contestatoare, Curtea constată că deşi durata termenului a fost reţinută corect de către instanţa de recurs, la efectuarea calculului termenului  s-a săvârşit o eroare materială, termenul fiind calculat pe zile calendaristice, iar nu pe zile lucrătoare.

Astfel, Curtea constată că după data de la care a început că curgă termenul au urmat zile nelucrătoare, reprezentând zile de sâmbătă şi duminică, zile ce nu intră în calculul termenului, precum şi alte zile declarate libere legal, respectiv: 1 şi 2 ianuarie (anul Nou), 13 aprilie 2015 (Paştele), 1 iunie, astfel că termenul de 120 zile lucrătoare s-a împlinit la data de 23 iunie 2015.

În consecinţă, hotărârea primei instanţe fiind rezultatul confundării unor date materiale, Curtea constată incidenţa dispoziţiilor art. 503 alin. 2 pct. 2 Cod procedură civilă  şi urmează să admită contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A.B. împotriva deciziei civile 407/R/02.05.2017 pronunţată de Curtea de Apel Braşov Secţia de contencios administrativ şi fiscal  şi să anuleze această hotărâre.

Constatând în consecinţă că motivele de recurs invocate de recurentă, motive vizând exclusiv calculul termenului prevăzut de art. 20 alin. 2 din Legea nr. 341/2004 sunt nefondate, în temeiul art. 296 alin. 2 Cod procedură civilă va respinge recursul declarat de recurentul Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945 – 1989 împotriva sentinţei civile nr. 1152/CA/14.11.2016 pronunţată de Tribunalul Braşov, Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, pe care o va menţine.

Domenii speta

Spete similare