Constatarea prescripţiei executării pedepsei

Titlu: constatarea prescripţiei executării pedepsei

Tip speţă: sentinţă penală

Număr speţă: 16

Data speţă: 17 martie 2016

Domeniu asociat: Prescripţia executării pedepsei

Conţinut speţă: Pe rol judecarea cererii formulată de  condamnatul B.M., având ca obiect constatarea prescripţiei executării pedepsei.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, s-a prezentat avocat C.S., pentru petentul B.M.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Avocat C.S, pentru contestatorul B.M., având cuvântul, solicită admiterea cererii şi să se constate intervenită prescripţia a executării pedepsei de 4 ani închisoare ce a fost dispusă împotriva inculpatului şi să se aibă în vedere că nu sunt aplicabile dispoziţiile deciziei de care s-a făcut vorbire anterior întrucât acolo se face o diferenţă netă între emiterea mandatului internaţional şi emiterea unui mandat în condiţiile similare sau asimilate unei cereri de extrădare. Consideră că inculpatul nu se află în această ipoteză a unei cereri de extrădare făcută cu privire la acesta, astfel încât, această emitere a mandatului nu operează cu întreruperea termenului de prescripţie, care ar avea ca efect ineficacitatea şi reluarea unui nou termen de prescripţie, după momentul comunicării acestui mandat.

Solicită să se constate că executarea pedepsei este prescrisă prin efectul trecerii timpului. Menţionează că nu solicită cheltuieli de judecată.

Reprezentanta parchetului, având cuvântul, solicită admiterea contestaţiei, având în vedere că de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, 16.01.2007, au trecut 9 ani, au fost efectuate acte de emiterea mandatului european de arestare, nu s-au făcut demersuri pentru extrădare, cu alte cuvinte, este îndreptăţit contestatorul să solicite constatarea prescripţiei.

INSTANŢA

Asupra cauzei penale de faţă;

Prin cererea înregistrată la această instanţă la data de 09.02.2016 sub nr.178/116/2016, petentul B.M. a solicitat instanţei să constate prescrisă executarea pedepsei de 4 ani închisoare cu executare în regim de detenţie, pedeapsă ce i-a fost aplicată prin sentinţa penală nr.109/31.05.2006, în dosarul nr.190/P/2006, definitivă prin decizia penală nr.196/16.01.2007 a ÎCCJ – Secţia penală.

Arată că hotărârea de condamnare sus-amintită a rămas definitivă la data de 16.01.2007, dată în raport de care, conform 126 Cp şi 162 lit. b C.p. s-a împlinit termenul de prescripţie a executării pedepsei la data de 16.01.2016.

Din oficiu s-a dispus ataşarea dosarului de fond nr.190/P/2006 al Tribunalului Călăraşi, a dosarului 6573/2/2006 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I Penală şi al dosarului cu acelaşi număr unic al ÎCCJ – Secţia Penală, din actele acestor dosare şi din datele cuprinse în referatul Compartimentului executări penale din cadrul Tribunalului Călăraşi din 19.02.2016 rezultând că, prin sentinţa penală nr.109/31.05.2006 pronunţată în dosarul nr.190/P/2006 al Tribunalului Călăraşi a fost condamnat petentul B M la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.20 C.p. rap. la art.211 alin.1, 2 lit. b şi c şi alin.2 ind.1 lit. a C.p., rămasă definitivă (după respingerea apelului petentului prin decizia penală nr.695/02.10.2006 a C.A. Bucureşti - Secţia I Penală) prin respingerea recursului prin decizia penală nr.196/16.01.2007 a ÎCCJ – Secţia penală.

Se mai reţine că a fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr.152/2007 la data de 16.01.2007, la data de 12.04.2007 fiind emis şi mandatul european de arestare nr.2/2007, acestea nefiind puse în executare până la data sesizării instanţei cu prezenta contestaţie.

Constată că termenul de prescripţie calculat în conformitate cu dispoziţiile art.162 alin.1 lit.b C.p. s-a împlinit, că nu se poate reţine existenţa vreunei cauze de întrerupere în sensul art.163 Cp, că nu operează nici cauza de suspendare prevăzută de art.33 din Legea 302/2004 cu ref. la art.127 din C.p. 1968, în sensul stabilit prin Decizia pronunţată în recurs în interesul legii nr.2/2012 de către ÎCCJ (mandatul european de arestare nefiind transmis direct autorităţilor judiciare ale unui stat pe teritoriul căruia să fi fost localizat petentul), motive pentru care apreciază ca întemeiată, urmând a o admite, contestaţia formulată de contestatorul B.M. şi a constata prescrisă executarea pedepsei de 4 ani închisoare cu executare în regim de detenţie, pronunţată de către Tribunalul Călăraşi prin sentinţa penală nr.109/31.05.2006, în dosarul nr.190/P/2006, definitivă prin decizia penală nr.196/16.01.2007 a ICCJ – Secţia penală.

Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului conform art.275 alin.3 C.P.P.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În baza art.598 alin.1 lit.d C.p.p. cu referire la dispoziţiile art.161 – 162 alin.1 lit.b C.p., admite contestaţia formulată de contestatorul B.M. şi constată prescrisă executarea pedepsei de 4 ani închisoare cu executare în regim de detenţie, pronunţată de către Tribunalul Călăraşi prin sentinţa penală nr.109/31.05.2006, în dosarul nr.190/P/2006, definitivă prin decizia penală nr.196/16.01.2007 a ICCJ – Secţia penală.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Cu drept de contestaţie în 3 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică de la 17 martie 2016.

Domenii speta

Spete similare