Legea Nr. 10/2001

Sentinţă civilă 93 din 26.02.2014


Dosar nr. .../.../2013

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ

SECŢIA CIVILĂ

Cod operator de date cu caracter personal 3184

aflate sub incidenţa Legii nr. 677/2001

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 93/2014

Şedinţa publică de la 26 Februarie 2014

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE C.-A. C.

Grefier G. P.

S-a luat spre examinare, în vederea pronunţării, acţiunea civilă promovată de către reclamanţii  T.  D., T. P. L., T. A. C., H. G. I., P. C., P. M., T. I. A. în contradictoriu cu pârâţii MUNICIPIUL ..., H. A., G.  S. V., C. M., F. M. E., având ca obiect plângere în temeiul Legii nr. 10/2001.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică la pronunţare, se constată lipsa părţilor.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează faptul că mersul dezbaterilor şi susţinerile orale ale părţilor au avut loc în şedinţa publică din 19 februarie 2014, fiind consemnate în încheierea ce face  parte integrantă din prezenta hotărâre; la acel termen, pentru a se depune concluzii sau note scrise, la solicitarea reprezentanţilor părţilor – acestea fiind depuse la data de 24.02.2014 de către pârâta C. M. (f.18-20 vol.II) şi respectiv de către reclamanţii  T. D., T. P. L., T. A. C., H. G. I., P. C., P. M., T. I. A. (f. 21-26 vol.II), instanţa a amânat pronunţarea pentru data de azi, când a hotărât următoarele:

T R I B U N A L U L

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub numărul de mai sus la data de 7 martie 2013 , reclamanţii T. D., T. P. L., T. A. C., H. G. I., P. C., P. M., T. I. A. au solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâţii MUNICIPIUL ..., H. A., G. S. V., C. M. şi F. M. E. ca prin hotărârea ce se va pronunţa

- să se constate că reclamanta T. D. si sotul T. P., in prezent decedat, au dobândit in baza contractului de vanzare-cumparare nr. ... din data de 30.09.1998 incheiat cu "S.C. C. A. SA." dreptul de proprietate asupra terasei aferente apartamentului cu nr. ... din cadrul imobilului situat in ... str. ..., nr. ..., jud. ..., in suprafaţa de 22.23mp, astfel cum aceasta este evidenţiata in schiţa de plan care face parte integranta din contractul de vanzare-cumparare. precum si împrejmuirea prin care este delimitat terenul aferent construcţiei;

- să se constate că reclamanţii, o data cu dobândirea dreptului de proprietate asupra apartamentelor nr. ... si ... din cadrul imobilului situat in ..., str. ..., nr. ... in suprafaţa totala de 227 mp. înscris in C.F. nr. ..., au devenit proprietari si asupra trotuarului de protecţie din beton al construcţiei, având caracter permanent, proporţional cu cota-parte ce revine fiecărui proprietar asupra suprafeţei locative din cadrul imobilului;

- se să dispună anularea parţiala a dispoziţiei de restituire nr. ... prin care i s-a restituit pârâtei C. M. suprafaţa de teren de 4563  situata in ..., str. ..., nr. ..., inscris in C.F. nr. ... nr. topo. ... in ceea ce priveşte suprafaţa de teren aferenta imobilului, reprezentând trotuarul de protecţie din beton al construcţiei, cu caracter permanent;

- să se constate că reclamanţii, odata cu dobândirea dreptului de proprietate asupra apartamentelor nr. ... si ... din cadrul imobilului situat in ..., str. ..., nr. ..., in suprafaţa totala de 227 mp. inscris in C.F. nr. ... la nivelul anului 1998 si in calitate de titular ai dreptului de folosinţa cu privire la terenul in suprafaţa de 625 mp aferent acestui imobil, au opţiunea de a dobândi in proprietate aceasta suprafaţa de teren, proporţional cu cota-parte din spaţiul locativ deţinut de proprietarii apartamentelor, opţiune pe care şi-au si exercitat-o;

- să se dispună anularea parţiala a dispoziţiei de restituire nr. ... prin care i s-a restituit paratei C. M. suprafaţa de teren de 4563 mp situat in ..., str. ..., nr. ..., inscris in C.F. nr. ..., nr. topo. ... in ceea ce priveşte terenul in suprafaţa de 625 mp aferent construcţiei deţinuta in proprietate de către reclamanţi;

- să  se dispună anularea parţiala a contractului de vanzare-cumparare incheiat la data de 19.12.2007 intre parata C.  M. si paratii H. A. , G. S. V. si F. E. cu privire la suprafaţa de teren de  625 mp aferent construcţiei situata in ..., str. ..., nr. ..., jud. ...;

- să se dispună obligarea paratului Municipiului ... la încheierea contractului de vanzare-cumparare cu reclamanţii, având ca obiect terenul aferent imobilului in suprafaţa de 625 mp, proporţional cu cota de proprietate deţinuta de fiecare dintre proprietarii imobilului.

Să se dispunăi obligarea paraţilor la plata cheltuielilor de judecata si a onorariului avocaţial pricinuit de aceasta cauza.

În motivarea cererii reclamanţii au arătat că în baza  prevederilor Legii nr.112/1995,  au cumpărat apartamentele nr. ... din imobilul situat in ..., str. ..., nr. ..., jud. ..., pentru care s-au  încheiat contracte de vânzare-cumpărare, iar schiţele de plan fac parte integranta din contracte.

De asemenea, prin contractele de vanzare-cumparare incheiate de reclamanţi, s-a prevăzut că reclamanţii  au dobândit in proprietate boxa si împrejmuirea, pentru acestea din urma fiind stipulat un pret separat.

Referitor la terenul aferent construcţiei, respectiv suprafaţa de 625 mp, reclamanţii arată că erau titularii dreptului de folosinţa asupra acestui teren, cu posibilitatea exercitării opţiunii de cumpărare, ca urmare a dobândirii apartamentelor care compuneau construcţia.

Precizează faptul ca, ulterior cumpărării apartamentelor care făceau parte din imobilul in discuţie, şi-au exercitat opţiunea de cumpărare si cu privire la terenul in suprafaţa de 625 mp aferent imobilului, teren asupra căruia le-a fost partajata folosinţa de către un inginer topograf din cadrul Primăriei ..., tocmai in vederea cumpărării.

Reclamanţii arată că solicitarea adresata  pârâtului Municipiul ... de a deveni proprietari si cu privire la terenul aferent construcţiei a rămas fara răspuns iar, la nivelul anului 2007, primarul Municipiului ... a emis dispoziţia de restituire nr. ..., prin care i s-a acordat, cu titlu de despăgubire, paratei C. M., in calitate de succesoare a Iui D. F., suprafaţa de teren de 4563 mp inscrisa in C.F. nr. ... , suprafaţa in care era cuprins si terenul aferent construcţiei.

In ceea ce priveşte terasa aferenta apartamentului nr. ... în suprafaţă de 22,23 mp. din imobilul situat in ..., str. ..., nr. ..., jud. ..., reclamanţii arată că a fost dobândita de către T. D. si T. P. odată cu apartamentul, facând parte din suprafaţa utila, astfel cum aceasta este prevăzuta in contractul de vanzare-cumparare nr. ... şi în schiţa de plan ce face parte integranta din contract.

Referitor la trotuarul din beton care imprejmuieste imobilul construcţie situat in ..., str. ...,  nr. ..., jud. ..., reclamanţii susţin  in mod întemeiat faptul ca, odată cu înstrăinarea construcţiei căreia îi este deservit, acesta a fost si el înstrăinat proprietarilor apartamentelor care compun construcţia, proporţional cu cota-parte care-i revine fiecăruia din imobilul construcţie.

Mai mult, in condiţiile in care trotuarul din beton aferent construcţiei a fost turnat odată cu edificarea construcţiei in sine si acesta are un caracter permanent, având rol de protecţie si de întreţinere a clădirii, este evident ca acesta a fost înstrăinat proprietarilor apartamentelor din respectiva construcţie, cu destinaţia de teren aferent construcţiei.

In plus, suprafaţa totala de teren aferenta construcţiei la care au fost calculate cotele parti ce revin proprietarilor apartamentelor este de 227 mp.

Dupa cum se poate lesne observa din schitele funcţionale aferente fiecărui apartament in parte si care fac parte integranta din contractele de vanzare-cumparare, amprenta in mp la sol a fiecărei suprafeţe locative deţinuta de proprietarii apartamentelor este mai mica decât suprafaţa de teren aferenta construcţiei atribuita expres fiecărui apartament.

In aceste condiţii, apreciază ca suprafaţa de teren aferenta acestui trotuar nu putea face obiectul dispoziţiei de restituire nr. ... emisa in favoarea paratei C. M. si ca se impune anularea parţiala a dispoziţiei in ceea ce priveşte aceasta suprafaţa de teren, intrucat ea a fost anterior instrainata proprietarilor apartamentelor nr. ... care compun imobilul, nemaiaflându-se in proprietatea Consiliului local al Municipiului ... la nivelul anului 2007,pentru a putea intra sub incidenţa dispoziţiei de restituire.

In ceea ce priveşte terenul in suprafaţa de 625 mp aferent imobilului situat in ..., str. ..., nr. ..., jud. ..., apreciază faptul ca ulterior momentului la care chiriaşii apartamentelor din acest imobil au devenit proprietari asupra acestora, erau aplicabile prevederile art. 36 alin. 2 si 3 din Legea nr. 18/1991.

Potrivit dispoziţiilor art. 36 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, "Terenurile proprietate de stat, situate în intravilanul localităţilor, atribuite, potrivit legii. în folosinţă veşnică sau în folosinţă pe durata existenţei construcţiei, în vederea construirii de locuinţe proprietate personală sau cu ocazia cumpărării de la stat a unor asemenea locuinţe, trec, la cererea proprietarilor actuali ai locuinţelor. în proprietatea acestora, integral sau, după caz, proporţional cu cota deţinută din construcţie."

Astfel, potrivit dispoziţiilor legale menţionate anterior,  reclamanţii arată că, in calitate de proprietari al apartamentelor care compun imobilul situat in ..., str. ..., nr. ..., jud. ... si având in vedere că şi-au  exercitat expres opţiunea de cumpărare a terenului intravilan atribuit in folosinţa, aferent imobilului, consideră ca acest teren in suprafaţa de 625 mp. , trebuia sa treacă in proprietatea lor, proporţional cu cota deţinuta din construcţie.

De asemenea, apreciază ca este incident in speţa si alin. 3 al art. 36 din i nr. 18/1991, potrivit căruia „Terenurile atribuite în folosinţă pe durata existentei construcţiilor dobânditorilor acestora, ca efect al preluării terenurilor aferente construcţiilor în condiţiile dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974 cu privire la sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale, trec în proprietatea actualilor proprietari ai dreptului de folosinţă a terenului, proprietari ai locuinţelor".

Conform dispoziţiilor art. 33 din H.G. nr. 11/1997 pentru modificarea si completarea normelor metodologice ale Legii nr. 112/1995, „In situaţia de vânzare către chiriaşi a apartamentelor si cand este cazul, a anexelor gospodăreşti si a garajelor aferente, dreptul de proprietate se dobândeşte si asupra terenului aferent."

In doctrina juridica s-a conturat opinia ca, referitor la terenul aferent construcţiei înstrăinata de S. R., acest teren a fost atribuit in folosinţa proprietarului/proprietarilor construcţiei si ca in momentul in care aceştia isi exercita opţiunea de a-l cumpăra, S. R. nu era in măsura sa refuze, ci avea obligaţia de a proceda la încheierea contractului de vanzare-cumparare referitor la acest teren.

Si in jurisprudenţă exista de altfel numeroase soluţii care susţin opinia expusa mai sus, respectiv ca dobanditorii unei construcţii in temeiul Legii nr. 112/1995 pot sa-si exercite opţiunea de a dobândi si terenul aferent construcţiei, optiune care nu poate fi refuzata de proprietarul terenului.

Astfel, prin decizia civila nr.  ... pronunţata de Curtea de Apel Timişoara, decizia civila nr. ... pronunţata de Curtea de Apel Timişoara, precum si prin decizia civila nr.  ... pronunţata de Curtea de Apel Bucuresti-Sectia a IV-a civila, instanţele au reţinut următoarele: „din interpretarea sistematica a prevederilor art. 9, 21 si 26 alin. ultim din Legea nr. 112/1995, se poate concluziona ca dreptul de proprietate asupra terenurilor aferente apartamentelor care nu se restituie in natura foştilor proprietari, se dobândeşte de către chiriaşii titulari de contract in urma vânzării, in aceleaşi condiţii in care se dobândeşte si dreptul de proprietate asupra construcţiei, titularul dreptului de folosinţa asupra terenului având opţiunea cumpărării acestuia, iar proprietarul terenului nu poate refuza încheierea contractului. "

Un argument in plus, in ceea ce priveşte opţiunea dobândirii terenului aferent construcţiei in suprafaţa de 625 mp este acela ca, prin contractele de vanzare-cumparare încheiate la nivelul anului 1998,  S. R. a instrainat proprietarilor construcţiei si împrejmuirea prin care era delimitat terenul in suprafaţa de 625 mp aferent construcţiei atat la strada, cat si de terenul invecinat in suprafaţa de 3756 mp si de terenul din fata imobilului construcţie de la numărul 25 in suprafaţa de 182 mp.

Împrejmuirea a fost instrainata reclamanţilor si aceştia au plătit un pret distinct pentru aceasta, fapt care reiese in mod clar din contractele de vanzare-cumparare.

Mai mult, ulterior înstrăinării apartamentelor, la nivelul anului 1998. s-a prezentat la fata locului un delegat al Primăriei ..., având funcţia de inginer topograf, care a măsurat suprafaţa de teren care revine in folosinţa fiecărui proprietar, proportional cu cota-parte din imobil.

Or, in împrejurările descrise mai sus, apreciază ca este evident faptul ca, prin instrainarea imprejumirii reclamanţilor odată cu dobândirea dreptului de proprietate asupra apartamentelor si prin efectul coroborării prevederilor art. 9. 21 si 26 aliniat ultim din Legea 112/1995 si a dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 18/1991, paratul Municipiul ... avea obligaţia sa le înstrăineze si terenul împrejmuit in suprafaţa de 625 mp, aferent construcţiei.

In plus, prin procesul-verbal de constatare a stării de fapt a imobilului in întregime care a stat la baza emiterii dispoziţiei de restituire, se menţionează faptul ca terenul in suprafaţa de 4563 mp propus spre restituire se compune din: 3756 mp teren liber, 182 mp teren împrejmuit in fata imobilului de la nr. 25 si 625 mp teren împrejmuit aferent imobilului de la nr. 27."

Astfel, suprafaţa totala de teren de 4563 mp era compusa din 3756 mp teren liber + 807 mp teren aferent construcţiilor de la nr. 25 si 27, împrejmuit si evidenţiat separat.

Reclamanţii susţin faptul ca, emiterea dispoziţiei de restituire având ca obiect suprafaţa de teren de 625 mp aferenta imobilului situat in ..., str. ..., nr. ..., jud. ..., in favoarea lui C. M. a fost făcuta cu încălcarea prevederilor art. 7 alin. 11 si art. 7 alin. 5 din Legea nr. 10/2001.

Astfel, potrivit prevederilor art. 7 alin. 11, "Nu se restituie in natura, ci doar in echivalent, imobilele care au fost înstrăinate in baza Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute in proprietatea statului, cu modificările ulterioare, cu respectarea condiţiilor cerute de lege."

Dispoziţiile art. 7 alin. 5 din Legea nr. 10/2001 sunt in sensul următor: "Nu se restituie in natura terenurile aferente imobilelor care au fost instrăinate in temeiul dispoziţiilor Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare."

Or, din coroborarea textelor de lege redate anterior, reiese faptul ca, S. R. prin organele de administraţie publica locale avea interdicţia de a restitui foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora terenurile aferente imobilelor înstrăinate in baza Legii nr. 112/1995.

Este evident faptul ca, prin emiterea dispoziţiei de restituire in favoarea paratei C. M. si pentru suprafaţa de teren de 625 mp aferenta imobilului deţinut de reclamanţi, au fost încălcate prevederile Legii nr. 10/2001 astfel cum acestea au fost redate mai sus. Dispoziţia de restituire nr. ... a fost emisa cu încălcarea legii, astfel ca, in aceste condiţii, se impune anularea parţiala a acesteia in ceea ce priveşte suprafaţa de teren aferenta construcţiei de 625 mp.

De altfel, raportat la dispoziţiile legale menţionate mai sus,precum si la clauzele cuprinse in contractele de vanzare-cumparare încheiate de reclamanţi prin care aceştia au devenit proprietari asupra apartamentelor care compun imobilul, precum si asupra anexelor si împrejmuirii, reclamanţii apreciază că sunt îndreptăţiţi sa afirme ca paratei C. M. nu i-au fost restituite bunurile imobile care au fost vândute anterior ( cu 9 ani in urma ) in baza Legii nr. 112/1995 si nici terenul situat in perimetrul împrejmuirii, fiindcă altfel nu ar fi existat nici o  raţiune pentru  a  fi încasat preţul pe  împrejmuire, daca cumpărătorii nu beneficiau de efectele împrejmuirii, pentru delimitarea proprietăţii lor.

Desigur ca, in aceste condiţii, in virtutea principului resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis, efectele nulităţii dispoziţiei de restituire se răsfrâng si asupra actului subsecvent, respectiv asupra contractului de vanzare-cumparare prin care paraţii H. A., G. S. V. şi F. E.  au dobândit dreptul de proprietate asupra acestui teren.

In condiţiile in care instanţa va considera ca se impune anularea parţiala a dispoziţiei de restituire nr. ... emisa in favoarea paratei C. M., solicită a se dispune obligarea paratului Municipiul ... , la încheierea contractelor de vanzare cu reclamanţii, pentru suprafaţa de teren de 625 mp aferent construcţiei, proporţional cu cota-parte ce revine fiecărui proprietar de apartament din suprafaţa locativa.

Apreciază ca este întemeiata aceasta solicitare, in lumina prevederilor art. 36 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 amintite mai sus, potrivit cărora, proprietarii apartamentelor au dreptul ca, in situaţia in care-si exercita opţiunea de cumpărare, sa devină si proprietari asupra terenului aferent construcţiei si deţinut cu titlu de folosinţa.

In drept, au fost invocate: art. 555 si urm. din Codul civil; art. 36 alin. 2 si 3 din Legea nr. 18/1991; art. 33 din H.G. nr. 11/1997 pentru modificarea si completarea normelor metodologice ale Legii nr. 112/1995; art. 9, 21 si 26 alin. ultim din Legea nr. 112/1995; art. 7 alin. 11 si alin. 5 din legea nr. 10/2001; art. 35, art. 194 si urm. si art. 453 din Codul de procedura civila.

In probatiune, s-au anexat: contractul de vanzare-cumparare nr.  ... incheiat intre T. P. si S.C. C. A. SA; contractul de vanzare-cumparare nr. ... incheiat intre H. G. I. si S.C. C. A. SA; schiţa funcţionala a apartamentului nr. 3 situat in str. ..., nr. ..., al cărui beneficiar este T. P.; fişa de calcul pentru stabilirea chiriei lunare a locuinţei deţinută de chiriaşul T. P. ; fişa de calcul pentru stabilirea chiriei lunare a locuinţei deţinută de chiriaşul H. G.; dispoziţie privind instituirea tutelei asupra numitei H. G. I.;

Prin întâmpinarea formulată la data de 19 aprilie 2013 (f.49) pârâta C. M.  a solicitat respingere acţiunii în principal ca prescrisă şi tardiv introdusă şi în subsidiar ca nefondată, cu cheltuieli de judecată.

Referitor la excepţia invocată, pârâta a arătat că dispoziţia de restituire fiind un act administrativ, cererea de anulare parţială trebuia formulată în termen de 6 luni de la data luării la cunoştinţă, termen care potrivit art.7 al.7 din Legea nr.554/2004 este un termen de prescripţie.

Pe fond, pârâta arată că în ceea ce priveste "terasa aferenta apartamentului nr. ...", în suprafaţa de 22,23 mp, initial, la data punerii in posesie,  nu exista, fiind construita ulterior datei de 13.11.2007. Aceasta constructie, terasa fiind ridicata ulterior dobândirii dreptului de proprietate de către foştii chiriaşi in baza Legii nr.l 12/1995, nu a făcut obiectul contractului de vanzare-cumpărare dintre fostul chiriaş si C. C. A.

Totodată în urma măsurătorilor topo efectuate ca urmare a depunerii documentaţiei de intabulare la CF, fata de suprafaţa locuibilă a construcţiei  de 227 mp., se observa un excedent de suprafaţa ce figurează in dosarul cadastral de 22 mp., rezultând 248 mp., ce coincide cu suprafaţa terasei, confirmându-se astfel că terasa a fost construită ulterior şi nu este inscrisa in CF a imobilului.Mai mult, stâlpii acestei terase se afla pe suprafaţa de teren ce face obiectul retrocedării.

Trotuarul aflat in jurul clădirii, are o situaţie similara cu terasa, fiind ulterior realizat ,nefacind parte din terenul aferent construcţiei .

Aşadar,  o anulare parţiala a dispoziţiei de restituire, in acest sens, nici nu poate fi pusa in discuţie.

 Pârâta mai arată că pîna in prezent, reclamanţii nu au probat faptul ca ar fi fost titulari ai dreptului de folosinţa asupra terenului in suprafaţa de 625 mp.,aferent imobilului.

Cererea se dovedeşte neîntemeiata deoarece prin contractul de vinzare-cumparare, în baza Legii 112/1995 s-a dobindit doar construcţia clădire si in mod aferent, proiecţia clădirii pe suprafaţa de teren .

Textul art. 26 al.ultim din Legea nr.l12/1995 statuează ca "suprafeţele de teren preluate de stat, aflate in posesia acestuia si care depăşesc suprafaţa aferenta construcţiilor, ramân in proprietatea statului" si nu se instraineaza .

In mod greşit se considera aplicabile dispoziţiile art.36 din Legea 18/1991, pentru ca in aceasta situaţie, dreptul de proprietate asupra terenului aferent se dobindeste din ordinul prefectului.

Potrivit art.37 din Normele metodologice privind aplicarea Legii nr.H2/1995,republicata, in baza art.II din HG nr.ll/1997, "in situaţiile de vânzare către chiriaşi a apartamentelor, dreptul de proprietate se dobindeste si asupra terenului aferent, dar cu respectarea dispoz.art.26, al.ultim din lege .

Textul acestui articol prevede ca suprafeţele de teren preluate de care stat, aflate la data de 22 decembrie 1989 in posesia acestuia si care depăşesc suprafaţa aferenta construcţiilor, ramin in proprietetea statului.

Cu alte cuvinte,din interpretarea textelor menţionate, rezulta ca, daca terenurile ce depăşesc suprafaţa aferenta construcţiilor ramin in proprietatea statului, per a contrario, cele care nu depăşesc aceasta suprafata, respectiv cele ce asigura o utilizare normala a construcţiei, se dobindesc in virtutea legii, in proprietate, odată cu cumpărarea construcţiei, nefiind necesara parcurgerea procedurii administrative prev.de art.36 din Legea 18/1991,care se refera la alte situaţii. (Decizia civila nr. ... din 19 aprilie 2007, Curtea de Apel Timişoara).

In situaţia in care mai multe imobile-terenuri sint solicitate de doua persoane indreptatite, dintre care unul este fostul proprietar,caruia i s-a preluat terenul prin masurile abuzive aplicate si o a doua persoana căreia i s-a atribuit teren preluat de la fostul proprietar, se va restitui in natura terenul celui dintâi proprietar, ( art.7 al.3 al Legii 10/2001).

In baza art.9 al.l al Legii nr. 10/1995, imobilele preluate in mod abuziv, indiferent in posesia cui se afla, se restituie in natura, libere de orice sarcini.

Prin întâmpinarea formulată la data de  19 aprilie 2013 (f.67), pârâta H.  A. şi-a exprimat poziţia procesuală faţă de acţiunea care face obiectul prezentului dosar, invocând excepţia lipsei calităţii procesuale active prin prisma lipsei de intere a reclamanţilor cu privire la cererea acestora de a solicita anularea parţială a dispoziţiei de restituire nr. ... şi excepţia inadmisibilităţii cu privire la cererea reclamanţilor de a se constata că aceştia, odata cu dobândirea dreptului de proprietate asupra apartamentelor nr. ... din cadrul imobilului situat in ... str. ..., nr. ... in suprafaţa totala de 227 mp. inscris in C.F. nr. ..., la nivelul anului 1998 si in calitate de titular ai dreptului de folosinţa cu privire la terenul in suprafaţa de 625 mp aferent acestui imobil, au opţiunea de a dobândi in proprietate aceasta suprafaţa de teren, proporţional cu cota-parte din spaţiul locativ deţinut de proprietarii apartamentelor, opţiune pe care şi-au si exercitat-o.

Pe fond, pârâta a arătat că prin contractele de vânzare-cumpărare de care se prevalează reclamanţii , aceştia nu au dobândit nici terasa de 22,23 mp şi nici trotuarul de beton.

Prin contractul de vânzare cumpărare aceşti reclamanţi au cumpărat strict cota de 127/227 mp teren, suprafaţa de 227 mp reprezentând terenul aferent apartamentului care putea face obiectul contractului de vânzare cumpărare incheiat sub imperiul Legii 112/1995, adică terenul de sub construcţie.

In concluzie terenul cumpărat de reclamanţi pe cote parti este terenul de sub constructie, iar toata aceasta teorie ca diferenţa dintre suprafaţa utila a apartamentului vândut de C. A. si cota de teren atribuita in proprietate ar fi reprezentata de trotuarul de beton este falsa si neantemeiata. Aceasta dovedeşte faptul ca reclamanţii nu fac diferenţa intre noţiunea de suprafaţa utila si noţiunea de suprafaţa construita. întotdeauna suprafaţa utila a unei constructii va fi mai mica decât suprafaţa construita, deoarece suprafaţa construita include si grosimea zidurilor si ea reprezintă amprenta la sol a clădirii. Pe cand suprafaţa utila reprezintă suprafaţa locativa, din interiorul zidurilor. De aici rezulta aceasta diferenţa de suprafaţa.

Pârâta apreciază că îşi  găsesc aplicabilitate dispoziţiile art. 1, art.7, art.9 şi art. 21 din Legea nr. 10/2001, care instituie principiul restituirii în natura a imobilelor supuse actelor de nationalizarea şi numai acolo unde aceasta nu este posibilă, acordarea, ca măsură subsidiară, de măsuri reparatorii.

Restituirea prin echivalent reprezintă o excepţie de la principiul restituirii în natură instituit de dispoziţiile Legii nr. 10/2001 (art. 20 alin.)

Astfel, foştii chiriaşi ai imobilelor ce intra in sfera de aplicare a Legii nr. 112/1995 isi legitimează vocaţia, in temeiul aceleiaşi legi, la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului aferent construcţiei cumpărate, potrivit art. 37 al Normelor Metodologice de aplicare conform cărora "in situaţiile de vânzare către chiriaşi a apartamentelor si, cand este cazul, a anexelor gospodăreşti si a garajelor aferente, dreptul de proprietate se dobândeşte si asupra terenului aferent, cu respectarea dispoziţiilor art. 26 alineatul ultim din lege".

In ceea ce priveşte noţiunea de "teren aferent"  - conform doctrinei si practicii juridice - se intelege doar terenul de sub construcţie si cel strict destinat unei normale exploatări a acesteia, excedentul rămânând in proprietatea statului. De asemenea, prevederile art. 26 alineatul ultim din lege, stipulează ca "suprafeţele de teren preluate de stat sau de alte persoane juridice, aflate la data de 22 decembrie 1989 in posesia acestora si care depăşesc suprafaţa aferenta construcţiilor ramane in proprietatea statului", iar disp. art. 21 coroborate cu art. 9 si art. 13 din Legea nr. 112/1995 conduc la aceeaşi concluzie - aceea ca legea speciala in discuţie conferă chiriaşului cumpărător al apartamentului, ce nu se restituie in natura fostului proprietar si vocaţia la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului aferent construcţiei, pe calea aceleiaşi operaţiuni juridice de vanzare-cumparare.

Prin urmare, la fel cum vocaţia la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului aferent construcţiei cumpărate in temeiul Legii nr.l 12/1995 s-a născut din aceeaşi lege, si modalitatea de dobândire este identica cu cea a construcţiei - in urma vanzarii-cumpararii (concluzie de altfel, majoritar confirmata doctrina si de practica jurisprudentiala in materie), cu plata integrala sau in rate a preţului.

Regimul juridic instituit pentru sintagma de "teren aferent" conform Legii nr. 112/1995, în cazul cumpărării locuinţei de către chiriaşi, este mult mai restrâns decât cel reliefat prin diferite reglementări anterioare, în sensul că vizează numai terenul aflat sub construcţie, incluzând şi dreptul de folosinţă pentru acces la elementele clădirii, iar nu şi terenul alăturat, indiferent de categoria de folosinţă, limitarea fiind impusă de art. 26 alin. (3) din Legea nr. 112/1995.

Ca proprietari asupra construcţiei, reclamanţilor trebuie sa li se asigure un drept de folosinţa asupra terenului (drept de superficie), dar numai in măsura necesara exercitării dreptului de proprietate asupra construcţiei

Vânzarea- cumpărarea incheindu-se in baza art. 9 din L 112/1995, care face referire doar la cumpărarea apartamentelor, iar cu privire la terenul in cauza nu s-a incheiat contract de vanzare-cumparare, in speţa nefiind aplicabile prev. art. 23 din Legea nr.18/1991, care se refera la proprietatea cooperatorilor sau moştenitorilor acestora, neputand fi aplicabile prin analogie dispoziţiile art. 36 alin.2 din Legea 18/1991, intrucat acestea vizează numai terenurile si clădirile aferente care se găseau in situaţie juridica reglementata la data de 01.01.1990, nu si cele asupra cărora dreptul de proprietatea fost reglementata ulterior cum este cazul Legii 112/1995.

Deşi este adevărat că în vechea reglementare din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 112/1995, în art. 33, se prevedea că dreptul de proprietate asupra terenului situat sub construcţie se dobândeşte în condiţiile art. 35 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, după republicare această prevedere a fost înlăturată, astfel că nu mai poate fi aplicată prin analogie. Argumentul de interpretare logică, prin analogie, este folosit pentru rezolvarea "lacunelor legii", realizându-se prin aplicarea prin analogie a normelor de drept civil edictate pentru cazuri asemănătoare.

Actuala reglementare, în art. 9, art. 21 şi art. 26 alin. ultim din Legea nr. 112/1995 şi art. 37 din Normele metodologice de aplicare a acestei legi, prevede în ce condiţii se dobândeşte dreptul de proprietate asupra terenului aferent construcţiilor ce fac obiect al vânzării, astfel că nu ne aflăm în prezenţa unei "lacune a legii".

In acest context se impune a se stabili in primul rand faptul ca invocarea prevederilor art. 36 din Legea 18/1991 nu isi găseşte aplicabilitatea in cauza deoarece terenul a fost preluat la stat in baza unui decret de naţionalizare si ca atare face obiectul Legii 10/2001 si a Legii 112/1995.

Reclamanţii interpretează in mod greşit noţiunea de teren aferent apartamentului deoarece aceasta noţiune include doar terenul de sub construcţie si un drept asupra căilor de acces necesare utilizării construcţiei, si nu o suprafaţa mai mare decât atat, asa cum se solicita prin acţiune de 625 mp.

H.G. nr. 20/1996 stipula in art. 33 ca in situaţiile de vânzare către chiriaşi a apartamentelor dreptul de proprietate se dobândeşte si asupra terenului situat sub aceste construcţii.

Aceste imperative ale legii au fost respectate prin emiterea deciziei de restituire in natura in favoarea paratei C. M., deoarece prin aceasta decizie nu a fost restituit intreg terenul, ci doar cel din afara construcţiei, cu obligaţia de a se asigura servitute de trecere pentru proprietarii construcţiei.

In vederea îndeplinirii acestei sarcini pârâta a inaintat acţiune la Judecătoria Cluj-Napoca in dos. nr. ... pentru a se stabili servitutile de trecere necesare utilizării in bune conditiuni a constructei, atat prin stabilirea unui acces de la strada, cat si prin stabilirea unei cai de acces in jurul construcţiei.

IV. Referitor ta petitul IV din acţiune solicită respingerea ca neîntemeiata, ca o consecinţa a respingerii petitelor anterioare si a constatării faptului ca reclamanţii nu aveau dreptul, conform prevederilor legale arătate mai sus, la dobândirea dreptului de proprietate asupra acestor terenuri.

  Cu privire la petitul VI din acţiune se impune respingerea lui ca urmare a respingerii petitelor III si V.

Referitor la petitul VII din cererea de chemare in judecata solicita respingerea,  ca fiind neantemeiat ca o consecinţa a respingerii celorlalte petite din acţiune, pentru considerentele arătate mai sus.

Prin întâmpinarea formulată la data de 24 aprilie 2013 (f.146) pârâtul Municipiul ... prin Primar solicită respingerea acţiunii în principal pe cale de excepţie şi, în subsidiar, ca fiind neîntemeiată.

Cu privire la cererea  reclamanţilor, de anulare parţiala a dispoziţiei menţionate, cu privire la trotuarul de protecţie al construcţiei (petitul III), precum si cu privire la terenul in suprafaţa de 625 mp (petitul V) invoca excepţia  lipsei calităţii procesuale pasive a Municipiului ..., raportat la faptul ca aceasta entitate nu este emitenta dispoziţiei a cărei anulare se solicita, ori, anularea unui act nu se poate solicita decât in contradictoriu cu partea care a emis si insusit documentul respectiv.

Pe fond pârâtul solicită respingerea  celor doua petite menţionate  nefondate intrucat dispoziţia in speţa a fost emisa cu respectarea prevederilor legale, neregasindu-se nici unul din motivele de nulitate absoluta invocate de către reclamanţi.

Astfel,  prin contractele de vanzare-cumparare incheiate in temeiul Legii nr.112/1995, foştii chiriaşi au dobândit in proprietate, impreuna cu apartamentele, doar terenul aferent fiecărui apartament in parte (terenul de sub construcţie), in cota parte cuvenita fiecăruia. Sub acest aspect reclamanţii sunt in eroare in ceea ce priveşte noţiunea de "teren aferent", in accepţiunea Legii nr.112/1995, considerând in mod eronat faptul ca terenul in suprafaţa de 625 mp este "teren aferent".

In ceea ce priveşte terasa imobilului menţionează că, de asemenea in mod greşit se arata ca aceasta face parte din apartamentul cumpărat de către reclamanţi, intrucat, in descrierea locuinţei ce face obiectul vânzării din cuprinsul punctului 1 al Contractului de vanzare-cumparare nr. ... se arata ca "locuinţa ce se vinde este compusa din 3 camere, cu o suprafaţa utila de 111,68 mp. De asemenea "odată cu locuinţa se vand următoarele...boxa= 29,15 mp, imprejmuire".

Aşadar, astfel cum reiese fara echivoc din clauzele contractuale odată cu locuinta s-a vândut doar boxa si gardul, precum si cota parte de 56,01% din terenul de sub construcţie, denumit in contract "teren aferent".

Referitor la invocarea de către reclamanţi a art. 36 din Legea 18/1991, in susţinerea indreptatirii acestora asupra terenului in suprafaţa de 625 mp menţionează ca aceasta este, in principal, inadmisibila si, in subsidiar, nefondata, intrucat acest articol de lege se refera la "transformarea dreptului de folosinţa in drept de proprietate" in situaţii expres si limitativ prevăzute, vizând: "terenurile atribuite in folosinţa veşnica sau pe durata existentei construcţiei, in vederea construirii de locuinţe proprietate personala sau cu ocazia cumpărării de la stat a unor asemenea locuinţe, terenurile atribuite in folosinţa pe durata existentei construcţiilor dobanditorilor acestora, ca efect al preluării terenurilor aferente construcţiilor, in condiţiile art. 30 din Legea nr. 58/1974, terenurile considerate proprietate de Stat prin aplicarea dispoziţiilor Decretului nr. 712/1966 si a altor acte normative speciale (...)". In speţa, pârâtul arată că nu se regăseşte niciuna dintre aceste situaţii, terenul nefiind atribuit in folosinţa veşnica, iar cat priveşte temeiul preluării, acesta este, astfel cum am menţionat mai sus, Decretul de naţionalizare nr. 92/1950.

In ceea ce priveşte petitele subsecvente, de anulare parţiala a contractului de vanzare-cumparare incheiat intre parata C. M. (revendicatoarea) si paraţii H.  A. , G. S. V. şi F. E., precum si obligarea instituţiei sale la incheierea contractului de vanzare-cumparare cu reclamanţii, având ca obiect terenul in suprafaţa de 625 mp, identificat cu datele de mai sus, proporţional cu cota deţinuta de fiecare dintre proprietarii imobilului, pârâtul arată că urmează a fi respinse, ca urmare a respingerii petitelor principale, conform principiului "accesorium sequitur principale".

In temeiul art. 274 si următoarele Cod pr. Civila solicita si respingerea petitului privind cheltuielile de judecata.

Prin întâmpinarea formulată la data de 6 iunie 2013(f.189) pârâtul  M. F. a solicitat respingerea acţiunii ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, în principal, iar în subsidiar ca fiind prescrisă, inadmisibilă  şi respectiv ca fiind nelegală şi nefondată, cu obligarea reclamanţilor la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocaţial.

Pe fondul pârâtul arată că  cerere privind terasa de 22,23 mp. este neîntemeiată raportat chiar la cuprinsul invocatei schite a imobilului – care nu marchează deloc această terasă,  dar şi raportat la cuprinsul contractului de vînzare-cumpărare încheiat în temeiul Legii nr. 112/1995 şi a fişei de calcul pentru apartamentul ce i-a revenit lui T. P. În acest înscris depus de reclamanţi, la poziţia 12 este indicată expres suprafaţa de 7,59 m.p. cu descrierea explicită "alte dependinţe ale locuinţei: terasa acoperită, logia, boxa pivniţă," etc, dovadă în sensul că niciodată terasa de 22,23 mp. nu a făcut parte din obiectul contractului de vânzare-cumpărare.

Petitul privind trotuarul din beton este neîntemeiat, având în vedere -din nou - prevederile clare ale contractelor de vînzare-cumpărare încheiate în temeiul Legii nr. 112/1995, care atestă înstrăinarea în favoarea reclamanţilor a unui teren în suprafaţă de 227 m.p., în cote individualizate faţă de fiecare apartament al reclamanţilor:

•ap. Nr. 1 al reclamanţilor H. G. I. are atribuită în proprietate cota de 32/227 parte;

•ap. Nr. 2 al reclamanţilor T. are atribuită în proprietate cota de 127/227 parte şi

•ap. Nr. 3 al reclamanţilor P.  are atribuită în proprietate cota de 68/227 parte.

Pârâtul arată că în măsura în care probele dosarului care vor tinde la verificarea suprafeţei de 227 mp., ca limite corect identificate, nu vor include şi acest trotuar de protecţie din beton al construcţiei, pretenţiile vizând constatarea unui drept de proprietate asupra terenului aferent acestui trotuar, sânt nelegale şi neîntemeiate.

Petitul privind anularea în parte a dispoziţiei de restituire nr. 4361/2007, prescris în baza prev. art. 1249, alin. 2, coroborat cu art. 1248, alin. 1-2, NCC, respectiv art. 1009-1009, Cod civil vechi, este nefondat ca urmare a constatării netemeiniciei şi nelegalităţii petitului ce tinde la constatarea dreptului de proprietate asupra terenului aferent trotuarului.

Temeiul de drept al pretenţiei privind suprafaţa de teren de 625 m.p., indicat ar fi art. 36, alin. 2, Legea nr. 18/ 1991, nu este aplicabil în raport de imobilul revendicat. Reclamanţii încearcă să creeze o confuzie între prevederile legale sub care se află terenul care deja le-a fost înstrăinat şi temeiul legal care vizează diferenţa de teren restituită în favoarea persoanei îndreptăţite, în temeiul prev. Legii nr. 10/2001.

Invocarea prev. art. 36, alin. 2, Legea nr. 18/1991 pentru un teren care nu este aferent construcţiei este greşită. Terenul în suprafaţă de 625 m.p. nu face parte din terenul aferent construcţiei dobândite de către reclamanţi în temeiul Legii nr. 112/1995. În plus, în cazul reclamanţilor nu există nici o suprafaţă de teren atribuită în favoarea lor în folosinţă veşnică sau în folosinţă pe durata existenţei construcţiei, anterior emiterii Dispoziţiei de restituire nr. ... , astfel încât să poată invoca şi pretinde aplicarea prev. art. 36, alin. 2, Legea nr. 18/1991.

Dimpotrivă, în temeiul Legii nr. 112/1995, în mod corect li s-a transferat întreg dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 227 m.p., teren aferent celor trei apartamente cumpărate, în favoarea reclamanţilor şi nu li s-a atribuit nicidecum acest teren pe durata existenţei construcţiei (caz în care ar fi fost îndreptăţiţi să solicite atribuirea doar a aceleiaşi suprafeţe de 227 mp., nicidecum a unei suprafeţe excedentare şi care nu aparţine construcţiei de 625 m.p.). Ca atare, reclamanţii nu au nici un drept de a invoca art. 36, alin. 2, Legea nr. 18/1991, neputînd justifica şi indica actul sau titlul prin care li s-ar fi recunoscut un drept de folosinţă (veşnică sau pe durata existenţei construcţiei) pentru suprafaţa de 625 m.p., astfel încât să pretindă şi constatarea unui drept de proprietate pe acest teren.

În ce priveşte constatarea că reclamanţii ar fi avut "opţiunea de a dobîndi în proprietate" terenul de 625 m.p., această pretenţie dedusă judecăţii nu are nici un temei juridic indicat de către reclamanţi.

Vorbesc reclamanţii despre faptul că şi-ar fi manifestat în mod expres opţiunea de cumpărare a terenului intravilan atribuit în folosinţă şi apreciază că acest teren de 625 m.p., la solicitarea lor expresă, ar fi trebuit să treacă în proprietatea lor, proporţional cu cota deţinută din construcţie.

Faţă de "opţiunea de cumpărare a terenului intravilan atribuit în folosinţă", pârâtul arată că lipseşte temeiul de drept al "opţiunii de cumpărare" a unui teren de către reclamanţi, care nu indică în baza cărei legi ar putea exprima o asemenea opţiune de cumpărare; art. 36, alin. 2, legea nr. 18/1991, invocat în acţiune, nu poate fi un temei legal la pretenţia "opţiunii de cumpărare", deoarece Legea nr. 18/1991 nu permite şi nu reglementează o instituţie a "opţiunii de cumpărare" şi nici nu prevede transmiterea cu titlu de vânzare a terenurilor ce fac obiect al acestei legi; nu s-a făcut nici o dovadă cu privire la manifestarea acestei "opţiuni de cumpărare", cu atât mai puţin că ea ar fi fost manifestată mai înainte de emiterea dispoziţiei de restituire nr. 4361/2007.

Susţin reclamanţii că, urmare a refuzului autorităţii publice locale de a le vinde terenul de 625 m.p., pentru care şi-au exprimat opţiunea încă din 1991, dreptul de cumpărare urmează a fi valorificat prin prezenta acţiune.În acest context, acţiunea de obligare a Mun. ... la încheierea unui contract de vânzare-cumpărare cu reclamanţii pentru suprafaţa de 625 m.p., este o acţiune în obligaţia de a face, prescriptibilă extinctiv în termenul general de prescripţie de 3 ani, care a început să curgă cel mai tîrziu de la data refuzului comunicat de pîrîta de rînd 1 sau, în baza prevederilor Legii nr. 554/2004, sub forma refuzului autorităţii administrative de a soluţiona cererea eventual formulată de reclamanţi, în termen de 30 zile de la depunerea cererii, termenul de prescripţie sau de decădere (după distincţiile făcute la art. 11, alin. 1 şi 2, alin. 5 din Legea contenciosului administrativ) s-ar fi împlinit cel mai tîrziu în termen de 1 an de la data comunicării refuzului sau de la data împlinirii termenului de 30 zile pentru soluţionarea cererii.

Criticile de nelegalitate aduse de către reclamanţi Deciziei de restituire nr. ... , dovedesc aceeaşi confuzie pe care reclamanţii o fac în privinţa definiţiei "terenurile aferente imobilelor înstrăinate în temeiul Legii nr. 1 12/1995". Nicăieri legiuitorul nu defineşte şi nu include în noţiunea de "teren aferent imobilelor înstrăinate în temeiul Legii nr. 112/1995", terenurile care constituie grădinile aflate în vecinătatea construcţiilor înstrăinate în temeiul Legii nr. 112/1995.

Dreptul de dobîndire cu titlu de cumpărare, asupra terenului aferent fiecărui apartament dobîndit de către reclamanţi în baza prev. Legii nr. 112/1995, a fost întru totul respectat atunci când li s-a transmis în cotă aferentă, terenul în suprafaţă de 227 m.p.

Decizia nr. ... emisă de Primarul Mun. ... în favoarea pîrîtei C. M. este legală şi nu aduce atingere dreptului de proprietate al reclamanţilor asupra terenului în suprafaţă de 227 m.p., iar prev. art. 7, alin. 5 din Legea nr. 10/2001 nu sânt aplicabile pentru că nici o suprafaţă de teren înstrăinată în baza Legii nr. 112/1995, anterior emiterii dispoziţiei, nu face obiect al acestui act.

Pe cale de consecinţă, rămîne valabil încheiat şi contractul prin care pîrîţii H. A. , G. S. V. şi F. E.  au dobîndit imobilul în litigiu.

A formulat întâmpinare şi pârâtul G. S. V. al cărei conţinut este identic cu  întâmpinare formulată de pârâta H. A., invocând aceleaşi excepţii şi aceleaşi apărări de fond, motiv pentru care instanţa apreciază că nu se mai impune expunerea ei încă odată.(f.265 dosar).

Prin încheierea civilă din şedinţa publică din data de 29.01.2014, instanţa a respins excepţiile prescripţiei extinctive a dreptului la acţiune, a lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor, a lipsei de interes a reclamanţilor şi a lipsei calităţii procesuale pasive a Municipiului ..., a pârâţilor F. E., S. G. şi H. A., iar excepţia inadmisibilităţii a fost apreciată ca apărare de fond. (f.309 dosar ).

 Analizând, pe fond,  acţiunea civilă,  prin prisma motivelor de fapt şi de drept invocate, Tribunalul constată următoarele:

Imobilul în litigiu situat în ..., str. ...,  nr. ..., jud. ... a fost înscris iniţial în CF ... nr top ... compus din casă şi teren în suprafaţă de 1357 stj., respectiv 4885 mp. şi a fost preluat în proprietatea statului român prin Decizia nr. .... a C. E. S. P. al jud. ..., emisă în baza Decretului nr.92/1950 de la proprietarul tabular D. F. (f.118 dosar ).

Ulterior  imobilul a fost dezmembrat şi apartamentat astfel:

-nr top 10077/1/1 cu destinaţia de teren şi construcţie în suprafaţă de 95 mp.;

- nr top 10077/1/2 cu destinaţia de teren şi construcţie în suprafaţă de 227 mp.;

- nr top 10077/1/3 cu destinaţia de teren în suprafaţă de 4563 mp.

În baza Legii nr.112/1995 apartamentele nou formate au fost vândute chiriaşilor, iar terenul în suprafaţă de 4563 mp. a rămas în proprietatea statului român.

Astfel, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. ... SC C. A. SA ... a vândut reclamanţilor T. P. şi T. D. apartamentul nr. ...,  din str. ...,  nr. ..., compus din ... camere cu o suprafaţă utilă de 111,68 mp. Se menţionează în contract că odată cu locuinţa se vinde boxa în suprafaţă de 29,15 mp şi împrejmuirea. De asemenea se mai arată că se atribuie cumpărătorilor în proprietate  suprafaţa de 127/227 mp. teren aferent construcţiei , respectiv cota de 56,01 % , conform art.35 din Legea nr.18/1991. (f.13 dosar ).

Prin contractul de vânzare-cumpărare nr. ... SC C. A. SA ... a vândut reclamantei H.  G.  I.  apartamentul nr. ... din str. ..., nr. ... compus din 1 cameră cu o suprafaţă utilă de 28,23 mp. Se menţionează în contract că odată cu locuinţa se vinde boxa în suprafaţă de 6,43 mp şi împrejmuirea.De asemenea se mai arată că se atribuie cumpărătoarei în proprietate  suprafaţa de 32/227 mp. teren aferent construcţiei , respectiv cota de 14,06 % , conform art.35 din Legea nr.18/1991. (f.16 dosar ).

Aşa cum reiese din expertiza tehnică efectuată de expertul N. O. efectuată în dosar nr. ... şi depusă de pârâţii H.  A., G. S.-V. şi F. M. E. apartamentul nr.2 a fost vândut numiţilor S. V. şi soţia S. L. , fiindu-le atribuit în proprietate  suprafaţa de 68/227 mp. teren aferent construcţiei ,  conform art.35 din Legea nr.18/1991. (f.83 dosar ).

Prin Dispoziţia nr. ... din data de 14.03.2007 emisă de Primarul mun. ... în baza prevederilor art.1,7,9 al.1, art.25 al.1,3 şi art.26 din Legea nr.10/2001 s-a restituit în natură pârâtei C. M., în calitate de moştenitoare a proprietarului tabular D. F. , suprafaţa de teren de 4563 mp. prev.cu nr top  ... în scrisă în CF ... situată în str. ..., nr. ..., jud. ... (f.54 dosar ).La data de 22.10.2007 a fost încheiat şi protocolul de predare-preluare a acestui teren.

Terenul în suprafaţă de 4563 mp. cu nr top  ... a fost înscris în CF ... în favoarea pârâtei C. M. (f.60 dosar ).

Susţinerea reclamanţilor că împreună cu apartamentul nr.3 au cumpărat şi o terasă în suprafaţă de 22,23 mp. este neîntemeiată, deoarece această terasă nu este menţionată ca fiind parte componentă a apartamentului  nici în contractul de vânzare-cumpărare şi nici în fişa de calcul  pentru stabilirea chiriei lunare de la fila 15 dosar , unde  dependinţele printre care este prevăzută şi o terasă  sunt în suprafaţă totală de 7,59 mp. şi nu este menţionată nici o terasă în suprafaţă de 22,23 mp.

Este  adevărat că pe schiţa funcţională al cărui beneficiar este T. P. depusă de reclamanţi la fila 17 dosar, apare conturată şi o terasă în suprafaţă de 22,23 mp., însă nu s-a făcut dovada că ar fi fost cumpărată de la stat odată cu apartamentul nr. ..., reclamanţii neprezentând nici un înscris în acest sens.De asemenea nu rezultă că aceasta este schiţa întocmită cu ocazia încheierii contractului de vânzare-cumpărare pentru apartamentul nr.3.

În atare situaţie apare plauzibilă susţinerea pârâţilor că această terasă a fost construită de cumpărători ulterior cumpărării apartamentului nr. ...Că este aşa reiese şi din schiţele depuse de pârâta C. M. la filele 56-58 dosar care au fost întocmite cu ocazia înscrierii dreptului său de proprietate în CF asupra terenului în suprafaţă de 4563 mp. Astfel, se observă în schiţa de la fila 58 dosar că suprafaţa imobilului cu nr top ... este potrivit CF de 227 mp., iar suprafaţa construită este de 248,32 mp.,diferenţa reprezentând suprafaţa de 21,23 mp. numai terasa.

În consecinţă, reclamanţii nu pot invoca dobândirea în proprietate de la statul român a terasei în suprafaţă de 22,23 mp., rezultând cu certitudine că nu a intrat în componenţa apartamentului nr. ... la data înstrăinării acestuia în baza Legii nr.12/1995 şi nu a făcut obiectul  contractului de vânzare-cumpărare nr. ... încheiat cu SC C. A. SA.

Aceeiaşi este şi situaţia trotuarului de protecţie din beton, cum este denumit de reclamanţi , de lângă clădire pe care aceştia consideră, în mod neîntemeiat că l-au cumpărat.Ceea ce au cumpărat odată cu apartamentul este boxa şi împrejmuire, în sensul de gard care delimitează parcelele şi nu terenul de la casă şi până la acest gard.Alături de acestea, reclamanţii au mai cumpărat cota parte din terenul de sub construcţie, denumit în contract „teren aferent”, în suprafaţă totală de 227 mp., astfel  T. P. şi soţia T. D. au cumpărat cota de 127/227, H. G. I. cota de 32/227, iar numiţii S. V. şi soţia S. L. cota de 68/227.

Suprafaţa de 227 mp. se află sub construcţia aflată în proprietatea reclamanţilor şi a numiţilor S. V. şi soţia S. L. Aceasta suprafaţă de 227 mp. reprezintă  teren aferent în accepţiunea Legii nr.112/1995, adică terenul de sub construcţia înstrăinată şi nu terenul din împrejurimi, astfel că este neîntemeiată şi susţinerea că terenul de 625 mp. este teren aferent.

Potrivit dispoziţiilor art. 33 din H.G. nr. 20/1996 privind normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 112/1995, astfel cum au fost modificate şi completate prin H.G. nr. 11/1997, în situaţiile de vânzare către chiriaşi a apartamentelor, dreptul de proprietate se dobândeşte şi asupra terenului aferent, cu respectarea dispoziţiilor art.26 alin. ultim din Legea nr. 112/1995.

Conform art. 26 alin. (3) din Legea nr. 112/1995, suprafeţele de teren preluate de stat sau de alte persoane juridice aflate la data de 22 decembrie 1989 în posesia acestora şi care depăşesc suprafaţa aferentă construcţiilor, rămân în proprietatea statului.

 Aşadar, aceste suprafeţe de teren, care depăşesc suprafaţa aferentă construcţiilor ce sunt dobândite în baza Legii nr. 112/1995, nu pot fi atribuite cumpărătorilor locuinţei în temeiul art. 36 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 18/1991.

De altfel, art. 36 alin. (2) din Legea nr. 18/1991 prevede că terenurile proprietate de stat situate în intravilanul localităţilor, atribuite, potrivit legii, în folosinţă veşnică sau folosinţă pe durata construcţiei, în vederea construirii de locuinţe sau cu ocazia cumpărării de la stat a unor asemenea locuinţe, trec, la cererea proprietarilor actuali ai locuinţelor, în proprietatea acestora.

 Prin urmare, textul citat se aplică terenurilor care, înainte de anul 1989 au fost atribuite de către stat în folosinţă persoanelor care erau proprietari ai construcţiilor. Odată cu apariţia Legii nr. 18/1991, cei care erau proprietari ai construcţiilor au putut solicita atribuirea în proprietate şi a terenului aferent pe care până la acest moment l-au deţinut cu titlu de folosinţă.

În speţă, reclamanţii nu au făcut dovada unui drept de folosinţă veşnică sau pe durata existenţei construcţiei asupra terenului de 625 mp şi nici asupra trotuarului , aşa încât nu se pot prevala cu succes de dispoziţiile art.36 din Legea nr.18/1991.Irelevantă este şi susţinerea reclamanţilor că şi-au exercitat opţiunea pentru cumpărarea  terenului de 625 mp., întrucât  terenurile deţinute în folosinţă se dobândesc în proprietate prin ordin al prefectului, ceea ce nu cazul în situaţia de faţă.

Ca atare reclamanţii sunt în eroare  în ceea ce priveşte noţiunea de teren aferent, considerând, eronat,  că se referă  şi la suprafaţa de 625 mp.

Astfel, în mod corect, în baza Legii nr.112/1995 reclamanţilor li s-a transmis dreptul de proprietate asupra apartamentelor  şi asupra suprafeţei de 227 mp. teren aferent, noţiune prin care se înţelege terenul de sub construcţie şi nu terenul din împrejurimi.

Prin art.7 al.1 din Legea nr.10/2001 se dă prevalenţă principiului restituirii în natură a imobilelor preluate abuziv.

Potrivit art.1 ind.1 din Legea nr.112/1995 „nu se restituie în natură , ci doar în echivalent, imobilele care au fost înstrăinate în baza Legii nr.112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare, cu respectarea condiţiilor cerute de lege.”

Fiind teren liber, în acord cu dispoziţiile art.7 al.1 din Legea nr.10/2001  a fost emisă dispoziţia de restituire în natură în favoarea pârâtei C. M. a suprafeţei de 4563 mp. de teren prev cu nr top ... şi fără a se aduce nici o atingere dreptului de proprietate al reclamanţilor asupra terenului în suprafaţă de 227 mp. dobândită în baza prevederilor Legii nr.112/1995 ca teren aferent construcţiei.

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ... de BNP D. A. P., pârâta C. M., în calitate de proprietară, a vândut pârâţilor H.  A., G. S.-V. şi F. M. E. suprafaţa de teren de 4563 mp. (f.204 dosar ).

Câtă vreme nu s-a identificat nici un motiv de nulitate al dispoziţiei de restituire contestată, în mod firesc, că şi contractul de vânzare-cumpărare sus-menţionat este unul valabil, pârâţii-cumpărători dobândit imobilul de la adevăratul proprietar.

Apoi, neavând nici un drept legal asupra suprafeţei de teren de 625 mp., este nejustificată şi cererea reclamanţilor de obligare a pârâtului Municipiul ... la încheierea contractului de vanzare-cumparare cu aceştia, având ca obiect terenul aferent imobilului in suprafaţa de 625 mp, proporţional cu cota de proprietate deţinuta de fiecare dintre proprietarii imobilului.

Menţinută fiind legalitatea dispoziţiei de restituire nr. ... emisă de Primarul mun. ..., respingerea celorlalte petite ce nejustificate, apare ca o consecinţă firească, motiv pentru care instanţa va respinge în întregime acţiunea civilă formulată.

În tem.art.453 al.1 cod procedură civilă instanţa va obliga pe reclamanţi, în solidar să plătească pârâtei C. M. suma de 1500 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorar avocaţial.

În tem.art.453 al.1 cod procedură civilă instanţa va obliga  pe reclamanţi, în solidar, să plătească pârâtei H. A. suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată, reprezentând onorar avocaţial.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge, ca neîntemeiată, acţiunea civilă promovată de către reclamanţii  T. D., T. P. L., T. A. C., H. G. I., P. C., P. M., T.  I. A. toţi cu domiciliul procesual ales la cabinet avocat N. A. B. cu sediul în ... , B-dul ..., nr. ..., ap. ..., jud. ...,  în contradictoriu cu pârâţii MUNICIPIUL ..., cu sediul în ..., str. ..., nr. ..., jud. ...,  H.  A.  domiciliată în ..., str. ..., nr. ..., jud. ..., G. S. V. domiciliat în ..., str. ..., nr. ..., jud. ..., C. M. cu domiciliul procesual ales la cabinet avocat L. M. din ... , B-dul ... nr. ..., şi F. M. E., cu domiciliul procesual ales la cabinet avocat L. H. din ..., Calea ..., nr. ..., jud. ...

Obligă pe reclamanţi, în solidar să plătească pârâtei C. M. suma de 1500 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorar avocaţial. Obligă pe reclamanţi, în solidar, să plătească pârâtei H. A. suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată, reprezentând onorar avocaţial.

Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică de la 26 Februarie 2014.

Preşedinte Grefier

C. A. C. G. P.

Red.CC/dact.GP

23.06.2014

Domenii speta