Partaj judiciar

SENTINTACIVILANr. 3210/2016

Sedinta publica de la 12 Decembrie 2016

Instantaconstituitadin:

JUDECATORIA

Prin cererea de chemare in judecata inregistrata la aceasta instanta la data de 07.12.2015 sub nr. de dosar X reclamanta X X a chemat in judecata pe paratul X X-X solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa se stabileasca locuinta minorului X X-X de la locuinta ei din X, la locuinta ei din Italia, X ( Genova), str. X,suplinirea acordului paratuluipentru obtinerea pasaportului minorului si pentru iesirea din tara si sa fie obligat paratul la plata cheltuielilor de judecata.

In motivare arata ca, prin sentinta civila nr. X/2014, pronuntata in Dosarul Xde catre Judecatoria X (denumita in continuare sentinta), astfel cum aceasta a fost modificata de Decizia civila X, pronuntata de Tribunalul X, in Dosarul X(denumita in continuare decizie), a fost stabilita, definitiv, locuinta minorului la locuinta ei. Pentru a decide astfel, instanta de fond a retinut ca "minorul X X X (...) asa cum rezulta din referatul de ancheta sociala si declaratiile martorilor, (...) este atasat de mama sa, de care a fost crescut pana in luna aprilie 2014" (pagina a Il-a, al. 4 din sentinta). Confirmand intru-totul solutia primei instante sub acest aspect (al stabilirii locuintei minorului), instanta de control judiciar a constatat ca ea a fost "cea care s-a preocupat de copil pana in luna aprilie 2014, cand a fost luat de catre apelant, realizeaza venituri din munca de natura a asigura stabilitate minorului, fiind si cea care a trimis bani pentru ingrijirea copilului (...)". De asemenea, a apreciat ca "imprejurarea ca minorul se afla din luna aprilie 2014 la parintii apelantului nu este de natura sa determine stabilirea locuintei la apelant" .

Asadar, argumentele pentru care ambele instante - atat cea de fond, cat si cea de apel - au decis ca este in interesul minorului ca locuinta acestuia sa fie stabilita la locuinta ei nu vizeaza conceptul de locuinta in sens propriu principal (constructie in care locuieste cineva), ci sensul afectiv (camin, in care elementul esential il reprezinta posibilitatea minorului de a beneficia de intreaga paleta a sistemului de valori: dragoste, atasament, dezvoltare armonioasa fizica si psihica, respect, siguranta, etc). Apreciaza ca un alt element de care instantele au tinut seama la pronuntarea hotararii, este acela ca fratii nu ar trebui sa creasca separati, ci impreuna.

In aceste conditii, in care motivatia instantelor care au stabilit locuinta minorului la ea subzista, singurul element de noutate fiind schimbarea locuintei in Italia.

Arata ca, are un drept locativ, pana la data de 18.11.2030, asupra intregului imobil situat in X (Genova), str. X Italia. Casa este situata pe malul marii, are mai multe camere, iar minorul va creste, alaturi de ea, impreuna cu ceilalti fratiori ai sai, bucurandu-se astfel de toate prerogativele pe care le presupune o familie fericita: un camin corespunzator, in care impreuna cu ceilalti frati ai lui se va dezvolta armonios, beneficiind de caldura sufleteasca, atasament, respect si totalul ei devotament, aspecte care au fost deja probate in fata instantelor care au decis sa stabileasca locuinta copilului la ea.

Desi apreciaza ca nu aspectul financiar trebuie avut in primul rand in vedere la judecata cererii, acesta prezentand un caracter subsidiar, arata ca are un serviciu stabil, inregistrand venituri constante.

In aceste conditii, analizand dispozitiile art. 497 Cod civil, formuleaza aceasta cerere, intrucat paratul nu si-a exprimat acordul cu privire la schimbarea locuintei copilului. Apreciaza ca cererea este intemeiata, pentru argumentele mai sus infatisate, considerand ca o eventuala respingere a acesteia, ar echivala atat cu o atingere adusa interesului superior al copilului, cat si o atingere adusa ei.

Relativ la petitele 2 si 3, arata ca la inceputul lunii noiembrie, a adresat paratului, prin intermediul BEJ X din X, notificarea nr. 261/11.11.2015, prin care i-a solicitat, in conformitate cu art. 497 si urm. C.civ., atat acordul pentru stabilirea locuintei copilului la noua a adresa, cat si efectuarea tuturor formalitatilor pentru iesirea copilului din Romania, neprimind vreun raspuns. Astfel, analizand dispozitiile art. 18 si urmatoarele din Legea 248/2005, cu modificarile ulterioare, apreciaza ca solicitarile sunt intemeiate .

In drept a invocat dispozitiile art. 497 C. civ, art. 18, 30 Legea 248/2005.

In sustinere a solicitat proba cu inscrisuri, martori, ancheta. A atasat copie de pe inscrisuri ( f. 6-22).

La data de 28.01.2016 a fost inregistrata la dosar intampinarea si cererea reconventionalaformulata de paratul-reclamant, prin care a solicitat respingerea actiunii si obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata.

In motivare arata ca, ca reclamanta, urmareste sa stabileasca locuinta minorului in Italia si sa suplineasca acordul lui pentru iesirea acestuia din tara, in conditiile in care instantele de judecata au stabilit ca autoritatea parinteasca sa se exercite in comun, iar locuinta acestuia a fost stabilita la domiciliul acesteia din X.

In justificarea schimbarii locuintei minorului, reclamanta sustine ca interesul superior al minorului este de a creste alaturi de "fratii" sai in Italia, in conditiile in care minorul are doar un singur frate, frate ce provine din prima casatorie a reclamantei. De asemenea, argumentele pe care instantele de fond si de control judiciar le-a avut in vedere la solutionarea dosarului Xnu s-au modificat, in sensul de a schimba locuinta minorului din Romania in Italia. Atunci cand s-a stabilit locuinta minorului in X, instantele de judecata (Judecatoria X si Tribunalul X) au avut in vedere, alaturi de interesul superior al minorului si autoritatea parinteasca in comun, permitandu-i sa-si exercite drepturile parintesti fata de copilul sau.

Prin luarea unei astfel de masuri de schimbare a locuintei minorului in Italia, exercitarea autoritatii parintesti in comun se transforma intr-o autoritate parinteasca exclusiva in favoarea reclamantei, el fiind in imposibilitatea de a mai exercita aceasta autoritate. In situatia in care minorului i se va schimba locuinta la domiciliul reclamantei in Italia, relatia tata-fiu nu va mai exista, iar mediul in care a crescut si dezvoltat pana in acest moment (gradinita, bunicii paterni, prieteni) vor fi amintiri care vor produce multe suferinte acestuia. Mai mult, drepturile pe care le are prin exercitarea autoritatii parintesti in comun nu o sa pot sa le exercite, neexistand posibilitatea de a avea o relatie personala cu acesta. Dreptul de a lua decizii importante cu privire la copil (educatie, resedinta copilului, religie, tratament medical, etc), dreptul de a supraveghea copilul, dreptul de a veghea la cresterea si educarea copilului, de a primi informatii de la gradinita, de la mama acestuia, dreptul de a coresponda cu copilul, dreptul de a-l vizita la gradinita, sunt drepturi pe care nu o sa le poata exercita si astfel relatia dintre el si copil nu o sa existe si nu din cauza sa, ci din cauza luarii acestei masuri de schimbare a locuintei minorului in Italia.

„Respectarea interesului superior al copilului inseamna a i se asigura acestuia un contact cu parintii sai cat mai apropiat de cel avut inainte de separarea parintilor. Orice incalcare a acestui principiu lasa urme adanci asupra copilului, generand conflicte intre parinti, transformand copilul intr-un simplu obiect de razbunare si santaj." (Rezolutia CE. 2079/2015 - Egalitatea si autoritatea parinteasca comuna: rolul tatilor)

Apreciaza ca luarea unei masuri de schimbare a locuintei minorului nu se poate lua, fara ca instanta de judecata sa detina un minim de informatii de la autoritatile italiene.

Sustinerea reclamantei ca are un "drept locativ" asupra unui imobil in Italia nu doveste ca aceasta are un domiciliu stabil, motivat de faptul ca acel imobil este transmis gratuit spre folosinta printr-un contract de comodat incheiat cu angajatorul ei. Acest contract de comodat poate fi reziliat in prezent si a fost incheiat doar cu scopul de a fi depus la instantele din Romania.

De asemenea, arata faptul ca nu s-a schimbat in nici un fel situatia ce a fost avuta in vedere de catre instanta de judecata la momentul in care a stabilit locuinta in Birlad. Revenirea asupra masurii initiale, in sensul de a se schimba locuinta minorului, trebuie sa aiba o justificare temeinica, bazata pe motive puternice, care sa demonstreze ca mentinerea in Romania ar avea consecinte daunatoare asupra bunei dezvoltarii fizice, cresterii si educarii sale.

Mai arata si ca reclamanta nu are domiciliul in Italia si nu exista o dovada ca aceasta este rezidenta in aceasta tara.

Mai mult decat atat , potrivit art. 401 C.civ., parintele caruia nu i s-a incredintat copilul pastreaza atat dreptul de a avea legaturi personale cu acesta, cat si pe acela de a veghea la cresterea, educarea invatatura si pregatirea lui profesionala.

Art. 14 din Legea nr. 272/2004, privind protectia si promovarea drepturilor copilului, consacra dreptul copilului de a mentine relatii personale si contacte directe cu parintii, rudele, precum si cu alte persoane fata de care a dezvoltat legaturi de atasamente.

Potrivit acelorasi dispozitii legale, copilul are dreptul sa-si cunoasca rudele si sa intretina relatii personale cu acesta, iar aceste relatii nu pot fi impiedicate decat in cazurile in care exista motive temeinice de natura sa primejduiasca dezvoltarea sa fizica, psihica, intelectuala sau morala.

Potrivit art. 15 din Legea 272/2004 relatiile personale se pot realiza prin intalniri ale copilului cu parintele, vizitarea copilului la domiciliul sau, gazduirea copilului pe o perioada determinata de catre parinte, si altele.

Acest drept este recunoscut asadar de lege atat parintelui, cat si copilului, pentru a da continut vietii de familie, drept recunoscut de asemenea copilului prin art. 8 din Legea nr. 272/2004 si art. 8 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, dar si pentru a da continut dreptului la identitate a copilului.

Solicita ca instanta, sa tina cont si de faptul ca minorul a locuit impreuna cu el, din aprilie 2014, si ca i-a asigurat toate conditiile necesare pentru a se dezvolta armonios, copilul fiind foarte atasat de el.

De asemenea, inainte ca reclamanta sa plece din tara cu copilul, au stabilit de comun acord o conduita pe care sa o aiba in ceea ce priveste calatoriile minorului la mama acestuia. Aceasta din urma insa, dupa ce a semnat procura pentru un an de zile la notariat, a plecat din tara, si imediat l-a chemat in judecata in vederea schimbarii domiciliului minorului in Italia. Astfel, considera aceasta actiune, un gest de rea credinta, si de incalcarea flagranta a drepturilor pe care le are in calitate de tata, asupra copilului.

Pe calea cererii reconventionale, solicita, in temeiul art. 401 C.civ., sa i se permita de a avea legaturi personale cu minorul prin stabilirea unui program de vizita sub forma urmatoare:

- la sfarsitul de saptamana, incepand cu ziua de vineri, ora 19.00 pana duminica la ora 20.00, minorul va locui impreuna cu dansul , la domiciliuldin X, str. X nr. X, jud. X;

- in vacantele scolare, minorul va locui impreuna cu el la domiciliul lui, dupa cum urmeaza:

- in vacanta scolara cu ocazia Sarbatorilor Pascale pe o perioada de 3 (trei) zile;

-in vacanta scolara cu ocazia Sarbatorilor de Iarna pe o perioada de o saptamana;

- in vacanta de primavara pe o perioada de 3 (trei) zile;

- in vacanta de vara timp de o luna a vacantei, in luna iulie in anii pari, si in luna august in anii impari,

- sa aiba legaturi permanente telefonice si internet cu minorul.

In drept, a invocat art. 401 C.civ., art 14,15 din Legea 272/2004,

La data de 11.02.2016 a fost inregistrat la dosar raspunsul la intampinare si intampinare la cererea reconventionala formulate de reclamanta-parata prin care a aratat ca atitudinea paratuluia ramas neschimbata, fiind caracterizat de o forma de egoism exacerbat, in care persoana si interesele materiale ale acestuia ocupa un loc central, interesul superior al copilului nereprezentand altceva decat un mijloc de urmarire a acestor interese personale.

Arata ca, argumentele care stau la baza afirmatiilor sale sunt urmatoarele :

1. Paratul, neavand un loc de munca stabil, nu poate sa isi permita sa se intretina nici pe sine insusi. Locuieste cu parintii sai, profitand de pe urma acestora, intrucat nu isi poate asigura mijloacele de existenta. Amintirile" despre care paratul- reclamant face vorbire in mod sigur nu il vizeaza pe acesta, intrucat relatia pe care acesta o are cu copilul este una relativ rece, subsidiara din punct de vedere valoric relatiilor acestuia cu salile de jocuri de noroc si cu partenerele sale. Astfel, asa cum va rezulta din tot materialul probator ce va fi administrat, cat timp copilul a stat la bunicii sai paterni, unde isi are locuinta si paratul-reclamant, acesta nu a beneficiat nici de ingrijire corespunzatoare din partea tatalui, nici de atentia acestuia, nici de atasamentul lui si nici de conditii optime de dezvoltare. In acest context, sunt afectate copilului atat dreptul la sanatate, cat si dreptul la hrana corespunzatoare, dreptul la dezvoltare armonioasa, dreptul la afectiune, enumerarea putand continua.

Paratul nu poate asigura un climat armonios continuu, in care copilul sa se dezvolte. Astfel cum rezulta din insesi sustinerile acestuia, paratul intra in "belele" intr-o frecventa continua. Acesta nu sta niciodata cu copilul la masa, de acest aspect ocupandu-se bunicii paterni, aspecte dovedite cu inscrisurile atasate. Apreciaza ca lasarea copilului in acest climat, in care "belelele", boala si lipsa banilor paratului au caracter permanent il condamna pe copil, care are doar cativa anisori, fara nicio vina, la o viata de cosmar.

Paratul nu are grija de copil, acesta imbolnavindu-se des si necesitand ingrijiri medicale. "M-am saturat sa-i dau medicamente si sa ma duc pe la doctor", afirma paratul, acest enunt fiind definitoriu pentru intreaga sa relatie cu copilul. Paratul nu pune niciodata interesul copilului pe primul plan, totul raportandu-se la sine insusi si la confortul personal. In acest context, asa cum rezulta si din materialul probator ce urmeaza a fi administrat, conditiile necesare pentru dezvoltarea armonioasa a copilului, la care acesta face referire in pagina a 3-a, alin. 6 a intampinarii, sunt cel putin discutabile.

Paratul foloseste copilul intr-o maniera pe care o apreciaza josnica, solicitandu-i bani in schimbul permiterii copilului sa paraseasca tara. Intr-o nota care a devenit obisnuita, paratul a identificat in persoana ei o sursa de venit. Astfel, de fiecare dat cand "intra in belele", "are nevoie de ajutorul ei" si ii propune " sa faca o intelegere care sa iiajuta pe amandoi". Astfel, in lumina interesului superior al copilului, paratul isi aranjeaza propriile interese financiare. Invocand interesul superior al copilului, paratul nu face altceva decat sa isi urmareasca propriul interes.

Cu privire la intampinarea pe Cererea reconventionala, reclamanta-parata arata ca spre deosebire de parat, este de buna-credinta si nu se opune ca acesta sa aiba relatii personale cu copilul sau. Dimpotriva, daca acest interes este unul real, iar nu formal, este chiar bucuroasa, apreciind ca interesul superior al copilului este acela de a mentine relatiile cu ambii parinti. Insa, programul de vizita propus de parat este unul intocmit intr-o maniera cel putin tendentioasa, tinand seama de faptul ca, potrivit acestui program, ea niciodata nu ar putea, in afara vacantelor, sa petreaca vreun week-end cu copilul.

Programul pe care il considera echilibrat si realist este urmatorul:

- la sfarsitul fiecarei ultime saptamani din luna, incepand cu ziua de vineri pana duminica, la domiciliul acestuia din mun. X, jud. X, str. X nr. X;

- in perioada vacantelor scolare, astfel:

- in vacanta de primavara, 3 zile;

- in vacanta de iarna, 5 zile;

- in vacanta de vara, 3 saptamani, cu mentiunea ca cele trei saptamani pot fi socotite fie pe o perioada continua, fie segmentat (10 zile + 11 zile) in oricare dintre lunile de vara doreste paratul reclamant.

- este de acord cu legaturile telefonice si prin internet ale paratului cu minorul .

In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri si proba testimoniala, fiind intocmite si referate de ancheta psihosociala.

Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele :

Prin Sentinta civila nr. X/2014 pronuntata de Judecatoria X la data de 12.08.2014 in dosarul nr. X a fost admisa actiunea reclamantei XX impotriva paratului X X X si desface, din culpa acestuia,casatoria inregistrata cu nr. 148 din 21.07.2012 la Primaria mun. X. Dupa divort s-a dispus ca reclamanta sa revina la numele anterior casatoriei – X. Autoritatea parinteasca asupra minorului XX X, nascut la data de 20.11.2012, va fi exercitata de catre reclamanta. A fost stabilita locuinta minorului la domiciliulreclamantei, iarparatul a fost obligat la plata unei pensii lunare de intretinere a minorului, in cuantum de 170 de leide la data executarii hotararii pana la majoratul acestuia.

Pentru a pronunta aceasta solutie instanta a retinut ca din declaratiile martorilor X si X X rezulta ca la inceputul casatoriei, relatiile dintre parti au fost bune. Dupa ce sotii au mers in Italia, relatia dintre ei s-a deteriorat deoarece paratul nu dorea sa munceasca. Acesta nu are nici o ocupatie si in ultima perioada a convietuirii a inceput sa fie violent verbal. Din primavara anului 2014, partile sunt despartite in fapt.

In raport de cele aratate s-a constatat ca relatia dintre parti este grav vatamata si continuarea casatoriei nu mai este posibila, din vina paratului.

Referitor la minorul XX X, s-a avut in vedere ca, asa cum rezulta din referatul de ancheta sociala si declaratiile martorilor, acesta este atasat de mama sa de care a fost crescut pana in luna aprilie 2014. Avand in vedere varsta minorului, dar si imprejurarea ca reclamanta este singura care realizeaza venituri din munca, locuinta acestuia a fost stabilita la domiciliul reclamantei.

Paratul a fost obligatla plata unei pensii pentru intretinerea minorului, calculata in raport de venitul minim pe economie, avand in vedere ca nu are salariu.

In ce priveste autoritatea parinteasca asupra minorului, aceasta va fi exercitata de catre reclamanta, avand in vedere ca este singuracare s-a ocupat de cresterea si educarea acestuia si ca paratul nu se intereseaza de copil in conditiile in care l-a lasat la parintii sai.

PrinDecizia civila nr. Xpronuntata la data de 22.04.2015 de Tribunalul X in dosarul nr. Xa fost admis apelul formulat de apelantul X X X impotriva sentintei civile nr. X/12.08.2014 a Judecatoriei X pe care a schimbat-o in parte in sensul ca: a fost admisain parte cererea formulata de reclamanta X X in contradictoriu cu paratul X X X, a fost respinsaca neintemeiata cererea reconventionala.

S-a dispus ca autoritatea parinteasca in privinta minorului X X X, nascut la data de 20.11.2012, sa fie exercitata in comun de catre ambii parinti. Au fost pastrate restul dispozitiilor sentintei civile ce nu contravin prezentei decizii.

Pentru a pronunta aceasta solutie Tribunalul a retinut ca in ceea ce priveste exercitarea autoritatii parintesti, conform prevederilor art. 396 si urm. din Noul Cod Civil, in privinta minorului X X X, nascut la data de 22.11.2012, regula in aceasta materie o reprezinta exercitarea autoritatii parintesti in comun, instanta avand posibilitatea de a dispune ca autoritatea parinteasca sa fie exercitatanumai de catre unul din parinti doar in situatia existentei unor motive temeinice de genul celor descrise in dispozitiile art. 31 alin. 2 indice 5 din Legea nr. 272/2004, respectiv alcoolismul, boala psihica, dependenta de droguri a celuilalt parinte, violenta fata de copil sau fata de celalalt parinte, condamnarile pentru infractiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infractiuni cu privire la viata sexuala, infractiuni de violenta, precum si orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de catre acel parinte a autoritatii parintesti. In acest sens, instanta a retinut ca, in prezenta cauza, nu sunt incidente motive temeinice si nici nu au fost dovedite astfel de motive pentru a stabili ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata exclusiv doar de catre mama minorului, respectiv de catre reclamanta intimata. De altfel, prima instanta a indicat drept motive pentru care a apreciat ca se impune ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata exclusiv de catre reclamanta intimata faptul ca aceasta a fost singura care s-a ocupat de cresterea si educarea minorului si lipsa de interes a apelantului in cresterea si educarea minorului pe care l-a lasat la parintii sai; insa, aceste motive, ca si atasamentul minorului fata de mama nu justifica prin sine indepartarea celuilalt parinte de la exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor fata de minor, astfel de motive interesand stabilirea locuintei la unul din parinti si nu exercitarea autoritatii parintesti. Nu rezulta din probele administrate in cauza ca ar exista un risc legat de minor prin exercitarea drepturilor parintesti de catre tata, mai ales ca, in ultima perioada, minorul a locuit impreuna cu acesta, fiind bine ingrijit, iar acesta are un comportament corespunzator fata de minor.

In ceea ce priveste motivul de apel referitor la stabilirea locuintei minorului, instanta a retinut ca prima instanta a stabilit in mod corect ca locuinta acestuia sa fie ladomiciliul reclamantei in conditiile in care aceasta a fost cea care s-a preocupat de copil pana in luna aprilie 2014 cand a fost luat de catre tata, realizeaza venituri din munca de natura a asigura stabilitate minorului, fiind si cea care a trimis bani pentru ingrijirea copilului in conditiile in care apelantul obtine venituri certe doar din data de 12.03.2015 si detine locuinta cu conditii bune de locuit. Imprejurarea ca minorul se afla din luna aprilie 2014 la parintii apelantului nu este de natura sa determine stabilirea locuintei la el, in conditiile in care minorul a locuit o perioada mult mai mare cu intimata din prezenta cauza, fiind ingrijit de catre aceasta si este o situatie provizorie determinata de necesitatea ca apelanta sa se ocupe de tratarea celuilalt copil din afara casatoriei, imprejurare neimputabila acesteia.

Din continutul referatului de ancheta psihosociala nr. X/16.02.2016 intocmit de Directia de Asistenta Sociala din cadrul Consiliului Local Municipal X rezulta paratul are studii medii, nu are un loc de munca stabil, face cursuri pentru instructori auto. Locuinta este proprietatea parintilor, formata din 6 camere si dependinte, are toate utilitatile, este corespunzator mobilata si ofera conditii bune de locuit. Minorul X X X este plecat cu mama in Italia din data de 09.12.2015, avand procura nr. 3241/09.12.2015, urmand sa se intoarca in tara in 10.01.2016. Din aprilie 2014 si pana la data de 08.12.2015, minorul a fost in grija bunicilor paterni si a tatalui. Din cauza ca mama nu s-a intors in tara cu minorul , tatal a retractat valabilitatea procurii, incepand cu data de 22.01.2016.

Din continutul referatului de ancheta psihosociala nr. X/16.02.2016 intocmit de Directia de Asistenta Sociala din cadrul Consiliului Local Municipal X rezulta ca reclamanta impreuna cu minorul este plecata in Italia, informatiilefiind furnizate de vecini si de tatal minorului.

Prin declaratia data in fata instantei martorul Codreanu Cristian, audiat la propunerea reclamantei, a aratat ca dupadespartireapartilor , copilul a ramas la tata, reclamantaavanduncopildintr-oaltarelatie sicare aveaanumiteproblemedesanatate, a fostnevoitasapleceinItaliacuacestcopil in vederea efectuariianumitortratamentede specialitate. Aufostanumitedivergenteintreparticuprivire laminorulrezultatdinrelatialor, inceledinurmas-adecisca acestasaramana la tata, iarreclamantasaplececucelalaltcopil inItalia. Reclamanta a pastratlegaturainsacuacestminor, oridecateoriveneain tara paratuli-lduceapeminor, eatrimiteabaniatatpentruminorcatsipentruparat, precumsi pachete.In perioadasarbatorilordeiarna paratuladusminorulin Italia lareclamanta. Intrucatacestanuare osituatie financiaracaresa-i permitasaintretinacopilul inbuneconditii,afostdeacordcaminorul salocuiasca lareclamanta, inschimbulunei sumedebani . Dinpozele trimise de reclamanta martorulaobservatcareclamantalocuieste intr-ocasacareofera conditiifoartebune, stiede la ea ca acestimobil esteproprietatea ei. Totde lareclamanta aaflatcaparatul nu maieste deacordin prezentcaminorulsamailocuiasca inItaliasiafacuttotfelulde actiunipentrua-lluainapoi, inclusiva amenintat. Nu stiedacaminorularepasaport si nici dacaparatularfide acordcu eliberareaunui astfelde act pe numele minorului. Apreciaza martorulca loculminoruluieste la mama, interesul acestuiaestecaelsacreascaimpreunacuceilaltifratiailui, reclamantaiipoateoferichiarsi conditiide educatie maibuna. Peparatl-avazut mairar incompaniaminorului, fieintrafic, fie laocafeneaaunorprieteni. Peperioadacatminorul a locuitlael, paratul a fostcelcares-a ocupatpractic de minor, parintiiluifiindbatrani, iardincateainteles, mama luiestebolnava. CandreclamantaaplecatinItaliacucelalaltminor, aceasta a vrutsa-liasi peXinItaliainsaaintampinatdificultatidin partea paratului insensul ca acestas-a opus. Inlegaturacusumadebanicei-a fostdataparatuluiatuncicandadusminorulin Italiapotspunecareclamanta adoritsafacatotposibilulsaaibaminorullangaea, inclusivsaofere aceastasumadebani, in jurde3000Euro, sumaceafostnegociatacu paratul. Stiecaintrepartiaumaiexistatastfeldesituatii canddincauza situatieifinanciareaparatuluireclamanta i-a mai trimis diversesumedebani. Paratulnua lucratsinulucreazanicaieri, nuarenicioafacere, probabiltraiestedin baniiparintilor, l-avazutintrandintr-osaladejocuri, aintelescaaraveasiunviciuinacestsens, l-avazut pe internetsichiar laPRO TV implicatintr-oactiuneapolitieilegatadedroguri, areo viata mai colorata.Martorul a mai adaugat si faptul carelatiadintrereclamantasiminoresteunabuna , armonioasa , reclamantaesteomamabuna, iar relatiadintreminorsicelalaltfrateesteunabuna.

Prin declaratia data in fata instantei de martora Xaudiata la propunerea paratului-reclamant a aratat ca partileauimpreunaun copil, unbaiat, careare in prezent3sau4ani sisenumesteXX. Copilul a locuitcu paratulde la data despartiriicelordoipanainseptembrie anultrecutcand a plecat la mama lui in Italia si nu a mai revenit in tara. Stie ca paratul a fost de acord ca minorul sa mearga la mama lui i-a dat si o procura, dar pentru o perioada scurta de timp. Reclamanta a venit in tara si a luatcopilul in Italia. Paratul i-a spusca a cerutreclamanteisa-l aduca peminorinapoi si presupune ca nu a vrut. Panainmomentulcandcopilula plecat in Italia, paratul s-a ocupat de minor, in cea mai mare parte, insa locuind impreunacu parintii, si acestia s-au implicat incresterea copilului. Intreminorsi paratexistao relatiefoarte buna, in prezent vorbesc prin telefon. Paratuli-afacutsiziuadenastereaminorului, il ducea si la gradinita. Minorul erabineingrijitcatalocuitla parat, este un copil destept, era bine imbracat.Nu stie dacaparatul are un locdemunca si nici daca a avut in perioada cat minorul a locuit la el.

Prin referatul de Ancheta psihosociala intocmit prin comisie rogatorie de Tribunalul din X si comunicat la dosarul cauzei la data de 17.10.2016, rezulta ca familia este compusa din reclamanta si cei trei copii, X, nascut la data de X, X X X, nascut la data de X si X, nascuta la data deX. Cu ei locuieste si tatal lui X este afectat de surditate profunda congenitala. In anul 2011 reclamanta a mers in Romania pentru studii, obtinand diploma de licenta in psihologie. Pe perioada separarii dl. Xe si-a vizitat regulat fiul si s-a ocupat de intretinere. In timpul sederii in Romania reclamanta a inceput o relatie cu X X , iar din aceasta relatie a rezultat minorul X X, nascut in anul 2012. Din cauza inrautatirii relatiei cu dl. X si a problemelor medicale ale primului copil reclamanta s-a intors in Italia, impacandu-se cu dl. X. Minorul cu probleme speciale a fost supus unei interventii chirurgicale si terapiei de recuperare. Familia si cei doi copiilocuiesc temporar la Varese timp de cativa ani, pentru a urma recuperarea copilului. In septembrie 2015 s-au mutat la X. Famila s-a reconstituit , si-au luat o locuinta stabila intr-un apartament din centrul tarii. In februarie s-a nascit X . X este inscris la gradinita de stat , X X este inscris la gradinita echivalata ,, A. X” din X in februarie 2016. Din intalnirea cu educatoarele a reiesit ca copilul este vesel , vioi si deschis relatiei cu colegii. Locuintaeste situata in piata centrala a localitatii , la etajul doi al uni imobil istoric si este alcatuit dintr-o camera de zi, doua dormitoare, o bucatarie-sufragerie, doua bai , o debara: casa dispune de tot confortul, cu exceptia liftului, spatii mari si adecvate sa gazduiasca familia numeroasa. Mobilierul este ingrijit si elegant. Dormitorul lui X si al lui Iuliu X este dotat cu pat matrimonial unde mu este prevazut un loc de joaca pentru minori. Referitor la venitul familiei se arata ca dl. X desfasoara o activitate la propriul birou juridic asociat in timp ce d-na este angajata la acest birou in calitate de secretara si are un venit lunar de 680 Euro. S-a mai aratat ca toti copiii din punct de vedere al nevoilor primare par a fi ingrijiti in mod adecvat. Pentru organizarea familiala zilnica doamna este ajutata uneori de o dadaca. Relatia dintre parintii lui Iuliu este relativ linistita si limitata la apeluri telefonice si videocare au loc regulat si cu minorul.

Din extrasul de pe portalul Curtii de Apel X cu referire la dosarul nr. X reiese ca paratul-reclamant a fost arestat la data de 14.11.2016 in vederea predarii in baza mandatului european de arestare din data de 10.10.2016 emis in dosarul nr. 301 Js 33715/16 de autoritatea emitenta Produratura Landshut ce are la baza mandatul de arestare emis in dosarul nr. 6 Gs X de Curtea din Erding, in vederea cerectarii penale pentru savarsirea unei infractiuni de „ furt deosebit de grav” prevazut de art. 242(1), art. 243(1) din Codul penal german, pe o perioada de 15 zile cu incepere de la data de 14.11.2016 si pana la data de 28.11.2016.

Potrivit relatiilor comunicate la dosarul cauzei de IPJ Iasi, Centrul de retinere si arestare preventiva, paratul a fost escortat la data de 29.11.2016 in vederea extradarii in Germania.

In ceea ce priveste locuinta minorului, potrivit art. 496 alin 1-3 din Codul civil (Legea nr. 287/2009):(1) Copilul minor locuieste la parintii sai.

(2) Daca parintii nu locuiesc impreuna, acestia vor stabili, de comun acord, locuinta copilului.

(3) In caz de neintelegere intre parinti, instanta de tutela hotaraste, luand in considerare concluziile raportului de ancheta psihosociala si ascultandu-i pe parinti si pe copil, daca a implinit varsta de 10 ani. Dispozitiile art. 264 raman aplicabile.

Instanta urmeaza alua in considerare materialul probator administrat in cauza din care rezulta ca minorul locuieste in prezent cu mama sa si cu fratii sai uterini, reclamanta se preocupa de cresterea, ingrijirea acestuia,fiindsprijinita si de concubinul sau, conditiile de locuit oferite de reclamanta la resedinta sa din Italia sunt bune si corespunzatoare pentru o crestere intr-un cadru sanatos.

Paratul nu a fost de acord ca locuinta minorului sa fie stabilita la reclamanta, in Italia, motivat de faptul ca prin aceasta masura se impiedica exercitarea drepturilor sale parintesti.

Instanta apreciaza ca ceea ce primeaza este interesul superior al minorului in a avea o locuinta stabila alaturi de o persoana responsabila, care sa-i ofere conditiile materiale si morale necesare unei dezvoltari armonioase. Aceste conditii sunt indeplinite asa cum au retinut-o si instantele anterioare in persoana reclamantei, iar faptul ca minorul va avea locuinta intr-un alt stat membru UE nu afecteaza cu nimic drepturile paratului reclamant asupra minorului.

In ceea ce priveste cererea pentru exercitarea dreptului de a avea legaturi personale cu minorul instanta are in vedere dispozitiile art. 496 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, potrivit carora „Parintele la care copilul nu locuieste in mod statornic are dreptul de a avea legaturi personale cu minorul, la locuinta acestuia. Instanta de tutela poate limita exercitiul acestui drept, daca aceasta este in interesul superior al copilului.”

Dispozitiile art. 17 din Legea nr. 272/2004, privind protectia si promovarea drepturilor copilului, consacra si dreptul copilului de a avea legaturi personale atat cu ambii parinti, cat si cu rudele sale si cu celelalte persoane fata de care a dezvoltat relatii apropiate, astfel: (1) Copilul are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu parintii, rudele, precum si cu alte persoane fata de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament.

(2) Copilul are dreptul de a-si cunoaste rudele si de a intretine relatii personale cu acestea, precum si cu alte persoane alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie, in masura in care acest lucru nu contravine interesului sau superior.

(3) Parintii sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot impiedica relatiile personale ale acestuia cu bunicii, fratii si surorile ori cu alte persoane alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie decat in cazurile in care instanta decide in acest sens, apreciind ca exista motive temeinice de natura a primejdui dezvoltarea fizica, psihica, intelectuala sau morala a copilului.

(4) In caz de neintelegere intre parinti cu privire la modalitatile de exercitare a dreptului de a avea legaturi personale cu copilul, instanta va stabili un program in functie de varsta copilului, de nevoile de ingrijire si educare ale acestuia, de intensitatea legaturii afective dintre copil si parintele la care nu locuieste, de comportamentul acestuia din urma, precum si de alte aspecte relevante in fiecare caz in parte.

Potrivit art. 18 din Legea nr. 272/2004, relatiile personale se pot realiza prin:

a) intalniri ale copilului cu parintele ori cu o alta persoana care are, potrivit prezentei legi, dreptul la relatii personale cu copilul;

b) vizitarea copilului la domiciliul acestuia;

c) gazduirea copilului, pe perioada determinata, de catre parintele sau de catre alta persoana la care copilul nu locuieste in mod obisnuit;

d) corespondenta ori alta forma de comunicare cu copilul;

e) transmiterea de informatii copilului cu privire la parintele ori la alte persoane care au, potrivit prezentei legi, dreptul de a mentine relatii personale cu copilul;

f) transmiterea de catre persoana la care locuieste copilul a unor informatii referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluari medicale sau scolare, catre parintele sau catre alte persoane care au dreptul de a mentine relatii personale cu copilul;

g) intalniri ale copilului cu parintele ori cu o alta persoana fata de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament intr-un loc neutru in raport cu copilul, cu sau fara supravegherea modului in care relatiile personale sunt intretinute, in functie de interesul superior al copilului.

(2) Transmiterea informatiilor prevazute la alin. (1) lit. e) si f) se va face cu respectarea interesului superior al copilului, precum si a dispozitiilor speciale vizand confidentialitatea si transmiterea informatiilor cu caracter personal.

(3) Parintele la care copilul locuieste are obligatia de a sprijini mentinerea relatiilor personale ale copilului cu celalalt parinte, prevazute la alin. (1).

Din coroborarea acestor dispozitii legale rezulta ca, legiuitorul consacra atat dreptul parintelui de a mentine relatii personale cu copilul sau, avand in vedere ca acest parinte are aceeasi raspundere in ce priveste cresterea si educarea copilului, cat si dreptul copilului, care, pentru a-si dezvolta armonios personalitatea ca viitor adult si a avea un psihic echilibrat, are dreptul de a mentine legaturi personale cu ambii parinti, precumsi cu rudele sale, dat fiind ca intre drepturile copilului se inscrie si acela de a creste in familie.

In relatia dintre parinti si copii, exercitiul drepturilor parintesti este un element fundamental al vietii de familie, reglementat de art. 8 din CEDO si include dreptul la vizita al parintelui caruia nu i-a fost incredintat minorul, in vederea mentinerii contactului cu acesta, statul neputand sa intervina decat in conditiile prevazute de art. 8 alin. 2. Atunci cand un parinte are legaturi efective cu copilul, dar resedinta acestuia din urma a fost stabilita la celalalt parinte, primul are un drept la vizita pentru a pastra contactul cu copilul ( cauza Hendriks c. Olandei, Raportul comisiei, 8 martie 1982). In acest context, se mentioneaza ca statele au obligatia pozitiva de a nu impiedica parintii sa stabileasca legaturi personale cu minorul daca doresc acest lucru .

Fata de aceste considerente, instanta apreciaza intemeiata cererea reconventionala a paratului-reclamant, urmand a o admite si a stabili pentru acesta legaturi personale cu minorul X X-X, nascut la data de 20.11.2012, prin legaturi permanente prin telefon si internet si prinluarea acestuia de la resedinta reclamantei-parate si aducerea lui la aceeasi resedinta, dupa urmatorul program :

- in timpul vacantei de vara in fiecare an timp de o luna, in anii impari in luna iulie, iar in anii pari in luna august;

- in vacanta deCraciun, prima saptamana in anii imparisi a doua saptamana in anii pari;

- in vacanta de primavara, prima saptamana in anii impari si a doua saptamana in anii pari.

Instanta apreciaza ca acest program corespunde atat dreptului paratului-reclamant de a pastra legaturi personale cu minorul, dar si interesului acestuia de a nu i se bulversa programul de gradinita, in prezent, si de scoala mai tarziu, avand in vedere ca locuinta este stabilita la mama, in Italia, unde are toate materialele didactice, hainele si tot ce este necesar pentru intretinerea si ingrijirea lui.

In ceea ce priveste cererea de suplinire a acordului paratului cu privire la emiterea pasaportului pentru minorul X X-X si pentru iesirea din tara a minorului, instanta retine

Potrivit art. 18 alin.2 din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, deplasarea copiilor in tara si in strainatate se realizeaza cu instiintarea si cu acordul ambilor parinti; orice neintelegeri intre parinti cu privire la exprimarea acestui acord se solutioneaza de catre instanta judecatoreasca.

Dispozitiile legale sus invocate, se coroboreaza cu prevederile art. 2 alin. 2 din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetatenilor romani in strainatate, conform carora cetatenii romani minori pot calatori in strainatate numai insotiti, cu acordul parintilor ori al reprezentantilor legali, in conditiile prezentei legi. In sensul prezentei legi, prin reprezentant legal se intelege persoana desemnata, potrivit legii, sa exercite drepturile si sa indeplineasca obligatiile parintesti fata de minor.

In temeiul art.17 din Legea 248/2005 „(1) Minorilor cetateni romani care nu se afla in una dintre situatiile de suspendare a exercitarii dreptului la libera circulatie in strainatate li se elibereaza pasapoarte simple electronice in urmatoarele conditii: a) in cazul minorului care nu a implinit varsta de 14 ani, numai la cererea ambilor parinti, a parintelui supravietuitor, a parintelui caruia i-a fost incredintat prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila, a parintelui care exercita singur autoritatea parinteasca in temeiul unei hotarari judecatoresti ramase definitiva si irevocabila ori in temeiul unei hotarari judecatoresti ramase definitiva pentru procesele incepute cu data de 15 februarie 2013 sau, dupa caz, a reprezentantului legal; b) in cazul minorului care a implinit varsta de 14 ani, la cererea acestuia, numai cu acordul ambilor parinti, a parintelui supravietuitor, a parintelui caruia i-a fost incredintat prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila, a parintelui care exercita singur autoritatea parinteasca in temeiul unei hotarari judecatoresti ramase definitiva si irevocabila ori in temeiul unei hotarari judecatoresti ramase definitiva pentru procesele incepute cu data de 15 februarie 2013 sau, dupa caz, a reprezentantului legal.(2) Emiterea pasaportului simplu electronic pentru minor, in situatia in care exista neintelegeri intre parinti cu privire la exprimarea acordului ori unul dintre parinti se afla in imposibilitatea de a-si exprima vointa, cu exceptia situatiilor prevazute la art 17 indice 1 alin. (1) lit. e), se efectueaza numai dupa solutionarea acestor situatii de catre instanta de judecata, care se pronunta in conditiile legii”.

In conformitate cu art. 30 alin.(6^1)din Legea nr. 248/2005, potrivit carora: Prin exceptie de la prevederile alin. (1) lit. b) si d), declaratia celuilalt parinte, declaratia ambilor parinti sau, dupa caz, a parintelui caruia i-a fost incredintat minorul, a parintelui care exercita singur autoritatea parinteasca, a parintelui supravietuitor sau a reprezentantului sau legal, privind acordul acestora cu privire la efectuarea de calatorii in strainatate la iesirea din Romania, nu este necesara atunci cand minorul cetatean roman cu domiciliul sau resedinta in tara de destinatie se deplaseaza insotit in conditiile prezentului articol, in aceasta tara.

Raportand dispozitiile legale la situatia de fapt retinuta in cauza instanta apreciaza cacerereaformulata de reclamanta-parata nu este intemeiata si nici dovedita.

Din materialul probator administrat in cauza rezulta ca paratul a fost de acord ca minorul sa mearga in Italia, ba mai mult el a fost cel care l-a dus in Italia la reclamanta sii-a dat acesteia si o procura.

Simpla notificare a paratului in sensul predarii pasaportului sau a intocmirii unei declaratii nu reprezinta o dovada a refuzului acestuia.

In temeiul art. 453 C. proc. civila urmeaza a dispune obligarea paratului-reclamant sa plateasca reclamantei-parate 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, proportional cu admiterea cererii, cheltuieli ce reprezinta taxa judiciara de timbru sionorariu de avocat.

10

Domenii speta

Spete similare