Actiune in constatare

Cod operator date cu caracter personal 3953

ECLI:RO:JDBTS:2017:

DOSAR NR. XXXX/193/2013- acţiune în constatare - 

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA BOTOŞANI

SECŢIA CIVILĂ

Şedinţa publică din data de xx.xx.xxxx

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE:

GREFIER:

Sentinţa nr. XXXX/2017

Pe rol se află soluţionarea cauzei civile  având ca obiect acţiune în constatare, formulată de  reclamantul A. V. O. în contradictoriu cu pârâţii S.C.M. X BOTOŞANI, C. M., S.C.  Y SRL,  BIROUL NOTARULUI PUBLIC C. A. - S. A.  şi intervenienta în interes propriu  COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCĂ  DE GRADUL I Z..

Dezbaterile în prezenta cauză au avut loc la termenul din data de xx.xx.xxxx fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când, având nevoie de timp pentru a delibera, instanţa a amânat pronunţarea pentru acest termen.

I N S T A N Ţ A:

Asupra cauzei civile de faţă constată următoarele:

Prin cererea  înregistrată la xx.xx.xxxx sub nr. XXXX/193/2013 pe rolul Judecătoriei Botoşani, contestatorul A. V. O. a chemat în judecată pe pârâta S.C.M. X Botoşani solicitând instanţei ca prin hotărârea ce urmează a se pronunţa să se constate că reclamantul are un drept de proprietate deplina asupra imobilului în suprafaţă utilă de 19,56 m.p. şi suprafaţa construită de 25,41 mp, situat în Botoşani,jud. Botosani, str. X, nr. X (fost Y), bloc Z, sc. T, parter.

În motivare, a arătat, că a cumpărat un spaţiu comercial, situat în Botoşani, str. X, nr. Y, bloc Z, parter (după recenzare fiind situat pe strada X, nr. X, parter), în suprafaţă construită de 25,41 mp, suprafaţă utilă de 19,56 mp.

A arătat că, cumpărarea imobilului s-a făcut prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. XXX/xx.xx.xxxx la BNP “M. S. D.” din Botoşani.

Că, actul juridic de transfer al proprietăţii s-a făcut prin Extrasul de carte funciară nr. XXXX/xx.xx.xxxx eliberat de OCPI Botoşani, având Cartea Funciară Nr. XXXXX-XX-XXşi Nr. Cadastral XXX/X;X, fiind menţionat „imobilul nu este grevat de sarcini”. Vânzarea s-a făcut prin certificatul fiscal Nr.XXXXXX/xx.xx.xxxx eliberat de Primăria Mun. Botoşani prin care impozitele si taxele au fost plătite la zi.

A precizat reclamantul că, acest imobil a fost construit prin fonduri proprii în anul 1987 de către Cooperativa Meşteşugăreasca “X” Botoşani care s-a mai numit în acea perioadă şi Cooperativa Y Botoşani. Imobilul menţionat a fost înstrăinat de-a lungul anilor la mai multe persoane (în mod legal) dar proprietarul iniţial a fost Coop. Mest. X care l-a dobândit prin construire din resursele financiare proprii.

În actul iniţial de înstrăinare respectiv actul de vânzare - cumpărare autentificat cu nr. XXXX/xx.xx.xxxx, a arătat reclamantul că s-a specificat cu privire la dobândirea imobilului în mod originar următoarele: „Imobilul menţionat a fost dobândit de vânzătoare prin construire în regie proprie, actele de proprietate fiind pierdute conform declaraţiei autentificate sub Nr.XXX/xxxx la B.N.P. „C. A.” din mun. Botoşani.”

Privind dovada dreptului de proprietate al autorului comun de la care s-a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului, a arătat că solicită proprietarului originar Cooperativa Meşteşugărească „X” Botoşani (Coop. Y Botoşani), să prezinte instanţei actele de proprietate din 1987 prin care au construit în regie proprie acest spaţiu.

A precizat reclamantul că a înţeles că, pârâta şi-a reconstituit actele originale de la S.C. T. S.A. (fosta U.). Botoşani constructorul acestui spaţiu şi de la S.C. L. S.A. (fosta M.) Botoşani beneficiarul intermediar prin care se repartizau toate spaţiile din Mun. Botoşani, în perioada comunistă (procesul verbal de recepţie şi situaţia de lucrări şi plăţi din 1987).

A menţionat că, procesul verbal de recepţie preliminară la acea data ţinea loc de “Act de proprietate”, iar finalizarea lucrărilor era hotărâtă de o comisie numită la nivelul Consilului Popular al Mun. Botoşani.

A mai arătat că nu a dobândit imobilul de la proprietarul originar, iar actele privind construirea acestuia au fost descoperite ulterior înstrăinărilor succesive, în consolidarea dreptului real de proprietate asupra imobilului, înţelege să promoveze prezenta acţiune pentru recunoaşterea dreptului de proprietate.

A arătat că deţine în proprietate deplină şi în posesie imobilul menţionat de la dobândirea dreptului de proprietate prin act de vânzare-cumpărare autentificat la notariat.

În concluzie a solicitat admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată.

În drept, a nu a indicat temeiul legal.

La cererea de chemare în judecată a anexat înscrisuri (f. 5-11 dosar).

Cererea de chemare în judecată este legal timbrată.

Pârâta, a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea acţiunii în constatare formulată de reclamant în vederea consolidării şi recunoaşterii dreptului real de proprietate asupra imobilului din strada X, nr. Y, bloc Z, parter, Botoşani.

În motivare, a arătat că spaţiul comercial ce face obiectul acţiunii în constatare cu suprafaţă utilă de 19,56 m.p. şi suprafaţă construită de 25,41 mp, din strada X, nr. Y, bloc Z, parter a fost al pârâtei. Că, acest spaţiu a fost construit prin fonduri proprii şi recepţionat de către pârâtă la data de xx.xx.xxxx prin procesul verbal de recepţie preliminară care pe care l-a semnat domnul D. C. în calitate de preşedinte al cooperativei în vremea respectiva.

După revoluţie, a arătat că situaţiile de lucrări şi procesul verbal s-au pierdut, iar în anul 2002 când au vândut acest spaţiu lui C. M., vânzarea s-a făcut în baza declaraţiei notariale autentificate sub nr.XXX/xx.xx.xxxx, notar C. A., cu menţiunea că actele au fost pierdute, declaraţia a fost semnată de consiliu de administraţie.

A mai arătat că, recent aceste acte s-au găsit la S.C. T. S.A. (fosta U.)  Botoşani, constructorul care a construit spaţiul între anii 1986-1987 şi la S.C. „L.” S.A. (fosta M.) Botoşani, beneficiarul intermediar prin care s-a repartizat spaţiul în 1987.

A menţionat că la data de xx.xx.xxxx denumirea cooperativei s-a schimbat din Coop. Mest. ”X” în Coop. Mest. Y, iar în anul 1991 s-a revenit la vechea denumirea Coop. Mest. „X” Botoşani.

A precizat că de-a lungul existenţei sale, Coop. Mest. X a avut personalitate juridică de sine stătătoare, a existat o conducere şi o organizare distincta, fiind subiect de drepturi şi obligaţii şi un sediu distinct (conf. Legii Nr. 14/15.05.1968) şi Legii Nr.66/08.02.1990 privind organizarea şi funcţionarea Cooperativelor Meşteşugăreşti. Că, a avut totdeauna cont în bancă şi era înregistrată la organele fiscale ca persoană juridică în calitate de contribuabil, în vederea impunerii veniturilor sale.

A mai arătat pârâta că a construit acest spaţiu prin fonduri proprii, fiind proprietarul originar şi l-a transmis legal tuturor subdobânditorilor.

A precizat că, procesul verbal de recepţie din xx.xx.xxxx a stat la baza înregistrării mijlocului fix şi care atestă intrarea în patrimoniul unităţii a obiectivului respectiv. Aceste aspecte fiind prevăzute de legea contabilităţii la acea dată şi care au fost preluate de Legea Nr. 15/1994. a mai menţionat că procesul verbal de recepţie la acea data ţinea loc de “Act de proprietate”.

Totodată a constatat că procesul verbal de recepţie preliminară atesta atât terminarea lucrărilor de investiţie, cât şi predarea de către constructor - U. Botoşani şi primirea investiţiei finalizate de către beneficiar - Coop. Y (X) Botoşani, cu menţiunea că acest lucru este consfinţit în finalul procesului verbal de recepţie preliminară prin încheiere de luare în primire.

A arătat că, procesele verbale de recepţie erau întocmite în baza Legii 8/1977, iar finalizarea lucrărilor era hotărâtă de o comisie numită la nivelul Consiliului Popular al Municipiului Botoşani din care făcea parte şi Uniunea Judeţeană a Cooperativelor Meşteşugăreşti în calitate de coordonator de investiţie.

In concluzie a arătat pârâta că din înscrisurile descoperite în arhiva societăţii T. S.A. Botoşani şi SC „L.” S.A., reiese fără echivoc ca proprietarul originar al parterului blocurilor X şi Y din strada X, nr. X, a fost C.M. „X”(Y) Botoşani.

La întâmpinarea a anexat înscrisuri (f. 20-27 dosar).

La data de xx.xx.xxxx Cooperativa Meşteşugărească De Gradul I Z. a formulat cerere de intervenţie în interes propriu prin care a solicitat admiterea în principiu a cererii de intervenţie şi să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub numărul XXX din xx.xx.xxxx la Biroul Notarialului Public „M. S. D.”, precum şi respingerea cererii reclamantului.

În motivare a arătat că pe cale de excepţie consideră acţiunea reclamantului ca fiind inadmisibilă, lipsită de interes juridic, acesta având la dispoziţie calea acţiunii în realizare.

De asemenea a precizat că înţelege să invoce puterea de lucru judecat având în vedere hotărârile judecătoreşti anterioare: Decizia nr. XX/xx.xx.xxxx a Curţii de Apel Suceava irevocabilă prin respingerea recursului de către I.C.C.J. Bucureşti - Decizia XXX din xx.xx.xxxx şi a cererii de revizuire formulată împotriva Decizia nr. XX/xx.xx.xxxx a Curţii de Apel Suceava - Decizia nr.XX din xx.xx.xxxx a Curţii de Apel Suceava.

A menţionat că prin Decizia nr. XX/xx.xx.xxxx a Curţii de Apel Suceava s-a stabilit că titlul nostru de proprietate este Hotărârea nr.XXX/xx.xx.xxxx a Curţii de Arbitraj de pe lângă ANCM - UCECOM Bucureşti, care a stat la baza înscrierii acestui drept în Cartea Funciară nr.XXXX/N în 2001.

În concluzie a solicitat respingerea acţiunii reclamantului ca neîntemeiată deoarece Cooperativa Meşteşugărească De Gradul I Z.  este adevăratul proprietar al imobilului ce face obiectul tranzacţiei.

În fapt, a considerat că respectivul contract de vânzare-cumpărare autentificat sub numărul 196 din xx.xx.xxxx la Biroul Notariarului Public „M. S. D.” a fost încheiat în frauda legii, fiindu-i fraudate interesele de proprietar al imobilului.

Astfel, a arătat că reclamantul în contradictoriu cu pârâţii SCM „X” Botoşani, BNP C. A. - S. A., C. M. şi SC „Y” SRL Botoşani, a solicitat instanţei ca prin hotărâre judecătorească să constate că are un drept de proprietate deplină asupra imobilului în suprafaţă utilă de 19,56 m.p. şi suprafaţă construită de 25,41 m.p.,situat în Botoşani, str. X, nr. X (fost Y), bloc Z, sc. C, parter.

Cooperativa Meşteşugărească De Gradul I Z a susţinut că imobilul care face obiectul litigiului este proprietatea sa, în urma unui litigiu care a durat din 2007 până în xx.xx.xxxx, când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a respins recursul declarat de pârâta SC „Y” SRL Botoşani în dosarul XXXX/40/2010 al Tribunalului Botoşani, având ca obiect „acţiune în revendicare ”.

A mai arătat că în acest cadru procesual, Curtea de Apel Suceava a apreciat că „hotărârea Curţii de Arbitraj reprezintă titlul de proprietate al reclamantei”, al Cooperativei Meşteşugăreşti de Gradul I Z..

A precizăm că în acest litigiu pârâţi au fost P. I., C. M. şi SC „Y” SRL Botoşani tocmai datorită diverselor „manevre dolosive” prin care s-a încercat deposedarea acesteia de acest imobil.

A mai indicat că Decizia nr. XX/xx.xx.xxxx a Curţii de Apel Suceava pronunţată în acest dosar a fost atacată nu doar cu recurs de către pârâta SC „Y” SRL Botoşani ci şi cu revizuire, folosindu-se de acelaşi pretext - al găsirii unor înscrisuri noi.

A subliniat că data contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. XXX/xx.xx.xxxx este ulterioară datei la care Cooperativa Meşteşugărească de Gradul I Z. a câştigat definitiv şi irevocabil „acţiunea în revendicare” având ca obiect imobilul în suprafaţă utilă de 19,56 m.p. şi suprafaţă construită de 25,41 m.p.,situat în Botoşani, str. X nr. X (fost Y), bloc Z, sc.C, parter, prin respingerea recursului.

A mai arătat că a notat litigiul în Cartea Funciară încă din xx.xx.xxxx tocmai datorită faptului că pârâţii au tranzacţionat imobilul ce-1 revendică, în timpul litigiului (între anii 2007 şi 2010 ), pentru a i se pierde urma.

În concluzie, a apreciat că sunt întrunite condiţiile legale pentru a putea formula cerere de intervenţie în interes propriu, cerere pe care a solicitat să se încuviinţeze.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 49-56, 111 Vechiul Cod de procedură civilă.

În probatoriu a solicitat încuviinţarea administrării probei cu înscrisuri.

La cererea de intervenţie în interes propriu a anexat înscrisuri (f. 56-96 dosar).

Prin Încheierea de şedinţă din data de xx.xx.xxxx, instanţa a dispus introducerea în prezenta cauză a pârâţilor Biroul Notarului Public C. A.- S. A. cu sediul în Botoşani, str. X, nr. Y, jud. Botoşani, numita C. M. domiciliată în Botoşani, str. X, nr. Y, bl. Z, sc.T, ap. U, jud. Botoşani, S.C. Y SRL cu sediul în Botoşani, str. X, nr. Y, bl. Z, jud. Botoşani.

Prin Încheierea de şedinţă din data de xx.xx.xxxx, instanţa a încuviinţat în principiu cererea de intervenţie în interes propriu.

Instanţa a reţinut că prin Încheierea de şedinţă din xx.xx.xxxx, în temeiul art. 99C.pr.civ., instanţa, pentru o mai bună administrare a cauzei a disjuns capătul de cerere privind acţiunea în anulare a contractului de vânzare cumpărare nr. XXX/xx.xx.xxxx formulată de intervenient în interes propriu Cooperativa Meştesugărească de Gradul I Z. de capătul de cerere formulat de reclamant privind acţiunea în constatarea calităţii de proprietar al acestuia.

Ca urmare a disjungerii s-a format un nou dosar, cu nr. XXXX/193/2015 având ca obiect anulare act prin care reclamanta SC COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCĂ DE GRADUL I Z. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCĂ ,,X" BOTOŞANI, A. O., BIROUL NOTARULUI PUBLIC C. A. - S. A., C. M., SC Y SRL constatarea nulităţii contractului de vânzare cumpărare nr. XXX/xx.xx.xxxx autentificat de BNP „M. S. D.”.

Prin sentinţa nr. XXXX din data de xx.xx.xxxx pronunţată în dosarul nr. XXXX/193/2015 s-a admis excepţia netimbrării acţiunii, invocată de pârâtul A. O. şi s-a respins acţiunea având ca obiect anulare act, formulată de către reclamanta S.C. Cooperativa Mestesugarească de gradul I Z., în contradictoriu cu pârâţii, C. M., A. L., A. O., S.C. Y S.R.L., Biroul Notarului Public C. A. - S. A. şi Cooperativa Meşteşugărească X Botoşani, ca netimbrată.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal, sub nr. XXXX/40/2015, din data de xx.xx.xxxx, reclamanta Cooperativa Meşteşugărească „X” Botoşani, prin reprezentant legal V. V., în contradictoriu cu pârâta Societatea Cooperativa Meşteşugărească de Gradul I Z. Botoşani, prin reprezentant legal P. D. C., a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunţa şi care să ţină loc de act de proprietate, să se constate că este proprietara spaţiului comercial în suprafaţă construită de 25,41 m.p. şi suprafaţa utilă de 19,56 m.p., situat în municipiul Botoşani, str. X nr. X, fostă Y, bl. Z, sc. T, parter, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, a arătat reclamanta că spaţiul comercial care face obiectul litigiului a fost construit în perioada 1985-1987, de către fostul Trust de Construcţii Botoşani, făcând parte din ansamblul de blocuri situate în X. Că, printre altele, respectivul spaţiu comercial a fost construit din fondurile proprii ale Cooperativei X, aspect ce rezultă din procesul verbal de recepţie preliminară din xx.xx.xxxx, situaţia producţiei de clădiri + montaj la spaţii comerciale parter din xx.xx.xxxx, din care la pct. b apare Cooperativa X ca proprietar cu spaţii comerciale la blocul X, Y. Z+T, Hală Sud, proiectul de execuţie nr. XXXX/XXXX, cu anexele corespunzătoare şi situaţiile de plăţi.

A menţionat reclamanta că, în acest spaţiu, care a fost preluat cu proces verbal de recepţie, a funcţionat iniţial o cofetărie, iar după 1990 s-au desfăşurat diferite activităţi comerciale. Că, în anul 1990 şi ulterior, s-a înscris la Administraţia Financiară Botoşani cu toate spaţiile comerciale care existau şi există în patrimoniul Cooperativei X Botoşani, inclusiv cu spaţiul care face obiectul litigiului, pentru care a plătit impozitele aferente.

A precizat reclamanta că, până în anul 2002, acest spaţiu a fost în patrimoniul societăţii, după care, urmare a unor probleme financiare din cadrul cooperativei, spaţiul în litigiu împreună cu o parte din spaţiile de la Z şi X din X, au fost înstrăinate, potrivit contractului de vânzare-cumpărare nr. XXXX/xx.xx.xxxx. Că, la acea dată, în arhiva societăţii se găsea numai procesul verbal de recepţie preliminară, motiv pentru care, la încheierea contractului de vânzare cumpărare,s-a dat o declaraţie pe propria răspundere cu mai mulţi martori în sensul nedeţinerii de acte de proprietate pe aceste spaţii întrucât s-au pierdut.

Că, în anul 2005, a aflat că pârâta pretinde a fi proprietara spaţiului menţionat, opunând hotărârea arbitrală nr. XXX/xx.xx.xxxx, dată de către Curtea de Arbitraj de pe lângă Asociaţia Naţională a Cooperativelor Meşteşugăreşti Bucureşti în dosarul nr. XXX/2000.

Verificând hotărârea arbitrală menţionată, a constatat, sub aspectul memoriilor, că nu se referă la spaţiul comercial din X, fostă Y actual X, în suprafaţă construită de 25,41 m.p., dar cu toate acestea pârâta opune hotărârea arbitrală menţionată. Că, a încercat să intre în posesia dosarului nr. XXX/2000 de la Curtea de Arbitraj, însă nu a reuşit.

În drept, şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. 35, 36 şi 253 din Noul Cod de procedură civilă.

În dovedire, a depus la dosar înscrisuri (filele 6-46 dosar).

Prin întâmpinarea formulată (filele 63-70 dosar) pârâta a solicitat respingerea acţiunii, iar pe cale de excepţie, a invocat excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Botoşani, excepţia lipsei calităţii de reprezentant al domnului V. V. pentru reclamanta Cooperativa Meşteşugărească „X” Botoşani, excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, excepţia autorităţii de lucru judecat faţă de Decizia nr. XX/xxxx a Curţi de Apel Suceava, excepţia lipsei de interes a reclamantei în promovarea acţiunii, respectiv excepţia inadmisibilităţii acţiunii.

Prin sentinţa nr. XXX/xx.xx.xxxx Tribunalul Botoşani a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Botoşani în dosarul nr.XXXX/40/2015 şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect „acţiune în constatare”, formulată de către reclamanta COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCĂ „X” BOTOŞANI, în contradictoriu cu pârâta SOCIETATEA COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCĂ DE GRADUL I Z. BOTOŞANI.

Pentru a se pronunţa astfel, Tribunalul a reţinut că prin acţiunea dedusă judecăţii, reclamantul a solicitat constatarea dreptului de proprietate asupra spaţiului comercial în suprafaţă construită de 25,41 m.p. şi suprafaţa utilă de 19,56 m.p., situat în municipiul Botoşani, str. X nr. X, fostă Y, bl. B3, sc. C, parter.

Faţă de solicitare instanţei, reclamantul a precizat că valoarea obiectului acţiunii este de 37692 lei ( fila 49 dosar).

Faţă de precizările reclamantei şi ţinând seama că acţiunile având ca obiect constatare drept proprietate se referă la acte juridice care au în conţinutul lor drepturi patrimoniale (Decizia nr. 32/2008 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii) Tribunalul a invocat excepţia necompetenţei materiale în soluţionarea cauzei, pe care urmează a o admite, prin prisma dispoziţiilor art. 94 alin. 1 pct. 1 lit. j) rap. la art. 95 din NCPC.

Referitor la excepţia lipsei calităţii de reprezentant şi a excepţiei autorităţii de lucru judecată invocată prin întâmpinare, filele 63-70 dosar, a arătat Tribunalul că acestea urmează a fi soluţionate de instanţa competentă a analiza fondul cauzei.

Având în vedere caracterul evaluabil a acţiunii deduse judecăţii şi reţinând dispoziţiile art. 94 alin. 1, pct. 1, lit. j raportat la art. 95 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, în temeiul art. 130-132 NCPC, Tribunalul a apreciat că se impune admiterea excepţiei necompetenţei materiale în soluţionarea cauzei şi declinarea competenţei în favoarea Judecătoriei Botoşani, instanţa competentă urmând a analiza şi celelalte excepţii invocate.

Prin încheierea din data de xx.xx.xxxx instanţa a admis excepţia conexităţii şi a dispus conexarea a dosarului cu număr XXXX/40/2015 la dosarul cu numărul XXXX/193/2013, pentru a fi judecate împreună sub numărul XXXX/193/2013, întrucât pe rolul instanţei sunt înregistrate două cauze, între aceleaşi părţi, împreună cu alte părţi, şi al căror obiect şi cauză au între ele o strânsă legătură.

Pentru justa soluţionare a cauzei s-a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisurile aflate la dosar şi proba cu expertiza.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt si de drept:

În fapt, spaţiul comercial  în suprafaţă construită de 25,41 m.p. şi suprafaţă utilă de 19,56 m.p. situat în Botoşani, X, nr. X (fostă Y), bl. Z, sc. T, parter, judeţul Botoşani, care face obiectul celor două cereri conexate, face parte din complexul imobiliar denumit „Ansamblul Hală Sud” alături de alte imobile învecinate acestuia, situate la parterul blocurilor X, Y, Z, T şi U şi care au fost construite de către T.A.G.C.M. Botoşani  în anul 1987 pentru diferiţi beneficiari.

Esenţial în ce priveşte beneficiarul iniţial al imobilului Z-T arătat mai sus, este de reţinut că în baza procesului verbal de recepţie preliminară (filele 20-21 ds. vol. I ds. nr. XXXX/193/2013) ( filele 41-42 ds. nr. XXXX/40/2015), încheiat la data de xx.xx.xxxx, s-a stabilit această calitate în persoana Cooperativei Meşteşugăreşti „ Y” devenită ulterior  „X” Botoşani aşa cum rezultă de la rubrica beneficiar de investiţii, deşi în cadrul recepţiei au participat reprezentanţi atât din partea UJCM care este precursoarea intervenientei din dosarul nr. XXXX/193/2013 şi a pârâtei din dosarul nr. XXXX/40/2015, respectiv Cooperativa Meşteşugărească de Gradul I Z  2005 Botoşani, cât şi din partea reclamantei, respectiv pârâtei din dosarele amintite, Cooperativa Meşteşugărească „X” Botoşani.

Ulterior acestei împrejurări, istoricul juridic al dreptului de proprietate asupra acestui imobil, însoţit şi dublat de documentele scriptice care probează atât persoana cât şi dreptul de proprietate arătat al imobilului Z, situat în Botoşani, X, nr. X (fostă Y), bl. Z sc. T, parter, se desfăşoară pe două planuri alterantive, în care participanţi principali şi totodată revendicatori principali ai acestui spaţiu comercial sunt Cooperativa Meşteşugărească „Y” devenită ulterior Cooperativa Meşteşugărească „X” Botoşani şi respectiv Cooperativa Meşteşugărească de Gradul I Z  2005 Botoşani, succesoarea în drepturi şi obligaţii a UJCM Botoşani, caracterizate de numeroase litigii şi succesiuni de contracte de vânzare cumpărare, fără ca cei doi participanţi să se întâlnească în vreun moment juridic personal şi împreună, în faţa vreunui act sau fapt juridic, care să tranşeze paternitatea dreptului de proprietate, cu excepţia prezentelor acţiuni conexate, având ca obiect fiecare dintre ele constatarea în cadrul unei acţiuni tipice de constatare a dreptului proprietate amintit.

Totodată, interesant de reţinut este că cele două planuri distincte despre care face vorbire instanţa şi în cadrul cărora îşi desfăşoară fiecare parte principală, mecanismul juridic de procurare  şi construire a probatoriului din spatele dreptului de proprietate revendicat dar şi de putere probatorie cu efecte juridice scontate, sunt caracterizate de premise incerte, incomplete şi fără o forţă juridică solidă, de neînlăturat, aici instanţa are în vedere pe de o parte lipsa concretă de menţionare a probatoriului în temeiul căruia s-a hotărât stabilirea dreptului de proprietate în favoarea Cooperativei Meşteşugăreşti de Gradul I Z  2005 Botoşani, prin Hotărârea arbitrală nr. XXX/xx.xx.xxxx pronunţată de Curtea De Arbitraj a Asociaţiei Naţionale A Cooperaţiei Meşteşugăreşti – Ucecom, în dosarul nr. XXX/2000 rămasă definitivă,  în ce priveşte justeţea apărărilor pârâtei amintite, iar pe de altă parte instanţa are în vedere împrejurarea la fel de interesantă a realizării primei vânzări în favoarea cumpărătoarei C. M. de către reclamanta Cooperativa Meşteşugărească „X” Botoşani prin declaraţie autentică în faţa notarului precum că, este proprietar al spaţiului analizat, cu motivarea că, actele de proprietate sunt pierdute iar cumpărătoarea scuteşte pe notarul public de verificarea registrelor de sarcini ale imobilului, în ce privesc apărările reclamantei şi a succesorilor săi.

De asemenea, de reţinut este faptul că potrivit legislaţiei comuniste din acea vreme în materia cooperaţiei meşteşugăreşti, potrivit declaraţiei martorilor, existau trei paliere ierarhice de subordonare şi control, în cadrul cărora cooperativele meşteşugăreşti se organizau administrativ şi economic financiar, în sensul că entităţile aflate la baza piramidei denumite cooperative meşteşugăreşti, se organizau şi funcţionau în nume propriu dar se supuneau şi controlului de la nivel judeţean al reprezentanţilor lor denumite formal „UJCM= Uniunea Judeţeană a Cooperativelor Meşteşugăreşti), iar acestea la rândul lor se supuneau controlului centralizat la nivel  naţional de către o entitate coordonatoare la nivelul întregii ţări denumită formal UCECOM, în speţa de faţă practic cele două părţi care îşi dispută dreptul de proprietate fiind cooperativa meşteşugărească „X” şi succesoarea fostului UJCM la nivelul judeţului Botoşani.

Aşadar, în logica celor două planuri arătate, în ce priveşte istoricul juridic al dreptului reclamant de către petentul A. V. O. în dosarul nr. XXXX/193/2013 dar şi de către Cooperativa Meşteşugărească „X” Botoşani, acesta constă în faptul că, aceasta din urmă încheie în condiţiile arătate mai sus de lipsa a unui titlu concret individualizat, contractul de vânzare cumpărare nr. XXXX/xx.xx.xxxx, cu pârâta C. M., în perioada în care acelaşi bun a făcut obiectul contractului de închiriere nr. XXX/xx.xx.xxxx între N. Botoşani precursoarea pârâtei CM Z de gr. I Botoşani şi reclamanta Cooperativa Meşteşugărească „X” Botoşani, iar pârâta C. M. la rândul său vinde în temeiul contractului de vânzare cumpărare nr. XXXX/xx.xx.xxxx către pârâta S.C. Y  S.R.L. Botoşani, care la rândul său vinde numitului P. I. prin contractul de vânzare cumpărare nr. XXXX/xx.xx.xxxx, toate aceste înscrisuri aflându-se la filele 17-30 ds. ataşat cu nr. XXXXX/193/2007 a Judecătoriei Botoşani, ulterior mai existând din partea S.C. Y S.R.L. Botoşani o altă vânzare a aceluiaşi spaţiu comercial prin contractul de vânzare nr. XXX/xx.xx.xxxx (fila 7 ds.) către reclamantul din prezenta cauză cu nr. XXXX/193/2013, A. V. O..

Pe de altă parte pârâta Cooperativa Meşteşugărească de Gradul I Z  2005 Botoşani, obţine în  baza Hotărârii arbitrale nr. XXX/xx.xx.xxxx pronunţată de Curtea De Arbitraj a Asociaţiei Naţionale A Cooperaţiei Meşteşugăreşti – Ucecom, în dosarul nr. XXX/2000 rămasă definitivă, constatarea dreptului de proprietate asupra aceluiaşi spaţiu care a făcut obiectul contractelor de vânzare amintite, fără a se judeca în mod direct cu reclamanta din dosarul conexat, respectiv XXXX/40/2015 şi în condiţiile în care nu reiese în mod clar forţa juridică a titlului de proprietate în baza căruia i se recunoaşte acest drept, în disputa juridică cu organismul cooperativ meşteşugăresc cu reprezentare centrală naţională, UCECOM, hotârâre judecătorească care la rândul său se constituie printre argumentele principale ale admiterii acţiunii în revendicare, în dosarul nr. XXXX/40/2010, în cadrul căruia pârâta din dosarul conex Cooperativa Meşteşugărească de Gradul I Z  2005 Botoşani cheamă în judecată pe pârâţii din dosarul principal S.C. Y S.R.L., C. M. precum şi numitul P. I., pentru revendicarea spaţiului situat în Botoşani, X, nr. X (fostă Y), bl. Z, sc. T, parter, judeţul Botoşani, aceştia din urmă având la acel moment situaţia avânzilor cauză sub forma succesorilor cu titlu particular ai Cooperativei Meşteşugăreşti „X” Botoşani, calitate care se perpetuează şi în prezenta cauză.

Mai reţine instanţa că anterior acestui litigiu având ca obiect revendicare, a mai existat un alt litigiu având ca obiect tot revendicare, formulat de către Cooperativa Meşteşugărească de Gradul I Z  2005 Botoşani împotriva pârâtei C. M. şi a S.C. A. S.R.L. Botoşani al cărui administrator era C. M., pentru revendicarea aceluiaşi spaţiu comercial, acţiune care este admisă obligând pârâtele să lase în deplină proprietate şi liniştită posesie, respectivul imobil, care este identic cu cel din prezenta cauză.

Mai notează instanţa că, potrivit declaraţiilor martorilor D. C. (fila 66 ds. vol. III, ds. nr. XXXX/193/2013) şi M. F. (fila 74 ds. vol. III, ds. nr. XXXX/193/2013), este posibil ca fondurile care susţineau investiţiile făcute la imobilele Z şi T din ansamblul complexului Hală Sud, să fie suportate de către Cooperativa Meşteşugărească „X” Botoşani, fosta Cooperativa Meşteşugărească „ Y „ Botoşani parte din veniturile proprii obţinute dar care trebuiau să fie trecute prin monitorizarea centrală a Ucecom-ului şi ulterior  de către reprezentanţii de la nivel judeţean ai cooperativelor meşteşugăreşti (UJCM), iar parte prin contractarea de credite private de la băncile de profil, însă este inexplicabilă în acest context situaţia în care s-a ajuns ca în evidenţele  fiscale, ale perioadei imediat următoare după schimbarea regimului comunist, ale căror formă de organizare comercială era specifică aceste cooperaţii meşteşugăreşti, să fie înscrise în calitatea de proprietar plătitor de impozite, organizaţia judeţeană de organizare ale cooperativelor meşteşugăreşti de producţie, împrejurare reţinută de către Curtea de Apel Suceava prin Decizia nr. XX/xx.xx.xxxx, în dosarul nr. XXXX/40/2010.

Totodată, instanţa are în vedere că prin raportul de expertiză dispus în cauză şi efectuat de către expert tehnic judiciar T. V. (filele 48-90 ds. vol. II, ds. nr. XXXX/193/2013), s-a identificat şi evaluat imobilul în cauză, reţinându-se totuşi că imobilul care face obiectul cauzei este identic cu imobilul care a făcut obiectul cauzei nr. XXXX/40/2010, care la rândul său este identic parţial cu imobilul analizat de către Hotărârea arbitrală nr. XXX/xx.xx.xxxx pronunţată de Curtea De Arbitraj a Asociaţiei Naţionale A Cooperaţiei Meşteşugăreşti – Ucecom, în dosarul nr. XXX/2000 rămasă definitivă prin neapelare, conform înscrisului de la fila 232 din dosarul ataşat XXXX/40/2010, expertul din prezenta cauză reţinând de asemenea prin concluzii şi construcţia unei extinderi a spaţiului din surse proprii de către reclamantă în baza proiectului tehnic nr. XX/2010 întocmit de S.C. C (fila 54 ds. vol. II).

În drept, instanţa constată că este învestită cu o cerere principală având ca obiect o acţiune în constatare, întemeiată pe dispoziţiile vechiului art. 111 Cod procedură civilă de la 1865, precum şi cu o cerere conexă având acelaşi obiect al unei acţiuni în constatare întemeiată pe dispoziţiile art. 35 din Noul Cod procedură civilă, în materia veritabilelor acţiuni în constatare.

În ce priveşte acţiunea în constatare, aceasta este tipul de acţiune numită şi în recunoaşterea dreptului ori în confirmare, reglementate de art.  111 Cod procedură civilă de la 1865 şi art. 35 Noul Cod procedură civilă, prin care reclamantul solicită instanţei, numai să constate existenţa sau inexistenţa unui drept subiectiv al său, împotriva pârâtului ceea ce îi imprimă acestei acţiuni un caracter subsidiar faţă de acţiunea în realizare de drepturi.

În temeiul art. 248 Cod procedură civilă, instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de fond care fac inutila, in tot sau in parte, administrarea de probe ori, dupa caz, cercetarea in fond a cauzei.

Astfel, în ce priveşte excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată având ca obiect acţiune în constatare, formulată de reclamanta Cooperativa Meşteşugărească „X” Botoşani invocate de pârâta Societatea Cooperativă Meşteşugărească de gradul I Z. Botoşani, în cadrul dosarului conexat nr. XXXX/40/2015, instanţa o va respinge ca nefondată, cu motivarea că, acţiunea promovată de reclamantă în acest dosar nu poate căpăta un caracter subsidiar, în raport de o eventuală acţiune în revendicare în contradictoriu cu pârâta care a invocat excepţia, întrucât aceasta din urmă nu are posesia spaţiului, iar pe de altă parte reclamanta poate uzita direct de această acţiune, în contextul anterior descris, ca o ultimă modalitate de recunoaştere a dreptului de proprietate invocat asupra spaţiului comercial analizat.

De asemenea, asupra excepţiei lipsei calităţii procesual active a reclamantei Societatea Cooperativei Meşteşugăreşti „X” Botoşani invocate de pârâta Societatea Cooperativă Meşteşugărească de gradul I Z. Botoşani, în cadrul dosarului conexat nr. XXXX/40/2015, instanţa va pronunţa o soluţie de respingere, cu motivarea că, în calitatea sa de beneficiar direct al construcţiei realizate în anul 1987, respectiv spaţiul denumit generic Z din complexul Ansamblului Hală Sud, aşa cum se reţine în procesul verbal de recepţie preliminară, dar şi în documentaţia anexată, legată de diferite înscrieri cu privire la mijloacele fixe din propriul patrimoniu referitoare la acest spaţiu, reclamanta justifică premisele calităţii de eventual proprietar în planul dreptului material care să-i confere în planul dreptului procedural, dreptul de a se adresa justiţiei pentru consolidarea acestui drept, în cadrul acestei acţiuni conexe.

Totodată, în privinţa excepţiei lipsei calităţii de reprezentant a reclamantei Societatea Cooperativei Meşteşugăreşti „X” Botoşani invocată de pârâta Societatea Cooperativă Meşteşugărească de gradul I Z. Botoşani, în cadrul dosarului conexat nr. XXXX/40/2015, instanţa o va respinge, cu motivarea că, în conformitate cu înscrisul de la filele 112-114 ds., reprezentantul legal al reclamantei, justifică această calitate de persoană împuternicită să exercite atribuţiile de reprezentare a reclamantei, în raport cu terţele persoane şi instituţii, în baza mandatului care expiră la data de xx.xx.xxxx, mandat primit la data de xx.xx.xxxx pe o perioadă de 4 ani.

În ce privesc, însă,  excepţia puterii de lucru judecat şi excepţia lipsei de interes a cererii de chemare în judecată, invocate de pârâta Societatea Cooperativă Meşteşugărească de gradul I Z. Botoşani în cadrul dosarului conexat nr. XXXX/40/2015, instanţa le va admite ca fiind întemeiate, pentru următoarele argumente de fapt şi de drept.

Instanţa arată în acest sens, că pe de o parte aceste două excepţii se intercondiţionează şi se determină reciproc în pronunţarea soluţiei de admitere, cu consecinţa respingerii ambelor acţiuni conexe, ca fiind lipsite de interes legitim protejat la data introducerii cererilor de chemare în judecată, în raport  de puterea de lucru judecat stabilită de Decizia civilă nr. XX/xx.xx.xxxx, pronunţată de Curtea de Apel Suceava în dosarul civil nr. XXXX/40/2010, rămasă definitivă, iar pe de altă parte ca urmare a soluţionării favorabile pârâtei a acestor două excepţii, se impune lipsa de interes în pronunţarea instanţei, asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale active a intervenientei Societatea Cooperativă Meşteşugărească de gradul I Z. Botoşani, invocată de reclamantul A. V. O. la termenul din data de xx.xx.xxxx şi pentru motivul anterior al disjungerii cererii de intervenţie din dosarul nr. XXXX/193/2013, în care pârâta din cauza conexă avea calitate activă, iar în ce priveşte în ce priveşte excepţia lipsei calităţii al autorului comun, instanţa va avea în vedere şi faptul că această excepţie este o apărare pe fondul cauzei, pe lângă lipsa de interes în raport de soluţia şi argumentarea celor două excepţii admise, pronunţându-se asupra ei prin considerentele de mai jos.

Astfel, pentru început instanţa arată că, puterea de lucru judecat a unei hotarari judecatoresti semnifica faptul ca o cerere nu poate fi judecata in mod definitiv decat o singura data (bis de eadem re ne sit actio), iar hotararea este prezumata a exprima adevarul si nu trebuie sa fie contrazisa de o alta hotarare (res judicata pro veritate habetur). Dupa cum se poate observa efectul de „lucru judecat” al unei hotarari judecatoresti are doua acceptiuni: pe de o parte stricto sensu semnifica  autoritatea de lucru judecat (bis de eadem), care face imposibila judecarea unui nou litigiu intre aceleasi parti, pentru acelasi obiect, cu aceeasi cauza (exclusivitatea); iar pe de altă parte lato sensu semnifica puterea de lucru judecat (res judicata), care presupune ca hotararea beneficiaza de o prezumtie irefragabila ca exprima adevarul si ca nu trebuie contrazisa de o alta hotarare (obligativitatea).

Totuşi, arată instanţa că „autoritatea de lucru judecat” si „puterea de lucru judecat” nu sunt sinonime. Autoritatea de lucru judecat constituie o parte a puterii de lucru judecat. Cu alte cuvinte, existenta unei hotarari judecatoresti poate fi invocata in cadrul unui alt proces, cu autoritate de lucru judecat, atunci cand se invoca exclusivitatea hotararii, sau cu putere de lucru judecat, cand se invoca obligativitatea sa, fara ca in cel de-al doilea proces sa fie aceleasi parti, sa se discute acelasi obiect si aceeasi cauza. Aşadar, pentru a se invoca obligativitatea unei hotarari judecatoresti irevocabile privind solutionarea unei probleme juridice nu este necesara existenta triplei identitati de parti, cauza si obiect, ci este necesara doar probarea identitatii intre problema solutionata irevocabil si problema dedusa judecatii, instanta de judecata fiind tinuta sa pronunte aceeasi solutie, deoarece, in caz contrar s-ar ajunge la situatia incalcarii componentei res judicata a puterii de lucru judecat.

Pana la momentul intrarii in vigoare a noului Cod de procedura civila, aceasta problema isi avea sediul in dispozitiile art.1201 din vechiul Cod civil si in art 166 din vechiul Cod de procedura civila. Potrivit art.1201 Cod civil  este lucru judecat atunci cand a doua cerere de chemare in judecata are acelasi obiect, este intemeiata pe aceeasi cauza si este intre aceleasi parti, facuta de ele si impotriva lor in aceeasi calitate, iar potrivit art.166 Cod procedura civila, exceptia puterii de lucru judecat poate fi invocata de parti sau de instanta din oficiu in orice faza a judecatii, chiar si inaintea instantei de recurs.

Cu toate acestea, niciunul dintre cele doua texte de lege mai sus mentionate nu stabilea in mod clar si expres carei parti din hotararea i se aplica aceasta institutie procesual civila. Astfel, in viziunea vechilor coduri, civil si de procedura civila, autoritatea de lucru judecat se ataseaza, in mod indiscutabil, dispozitivului hotararii si solutiilor exprese continute de acesta.

Totodata, insa, pentru ca autoritatea de lucru judecat este legata de verificarea jurisdictionala realizata de instanta, trebuie recunoscut acest atribut si motivelor necesare, care explica dispozitivul, facandu-l comprehensibil (altminteri, fara a se face apel la argumentele si ratiunile adoptarii solutiei, nu s-ar cunoaste limitele judecatii, pretentiile care au investit instanta si asupra temeiniciei carora aceasta a avut a se pronunta). De aceea trebuie recunoscuta autoritate de lucru judecat motivelor cu valoare decizionala, adica acelor motive care contin solutii asupra unor puncte litigioase ale procesului de asa maniera incat doar felul in care au fost aduse in fata judecatii (pe cale de aparare ori ca aspecte prealabile cercetarii fondului), face ca astfel de solutii sa nu se regaseasca in dispozitiv.

Asadar, trebuie recunoscut ca intra in autoritate de lucru judecat, alaturi de dispozitivul care transeaza litigiul, si motivele care sustin solutia (in absenta carora aceasta nu ar avea vreun inteles, permitand reluarea la nesfarsit a litigiilor), precum si motivele care contin ele insele solutii pe aspectele litigioase invocate de parti si supuse dezbaterii acestora.

Reglementarea autoritatii de lucru judecat a motivelor decizorii ar fi de natura, de asemenea, sa duca la evitarea contrazicerilor dintre considerentele hotararilor judecatoresti, dand expresie functiei pozitive a autoritatii de lucru judecat. Consecinta ar consta in asigurarea unei mai mari coerente a sistemului judiciar cu repercusiuni favorabile  in ce priveste prestigiul justitiei.

Astfel, noul Cod de procedura civila tranşează disputa privind partea din hotarare care se bucura de puterea de lucru judecat, fiind prevazut in mod expres ca autoritatea de lucru judecat se intinde atat asupra dispozitivului hotararii, cat si asupra considerentelor pe care acesta se sprijina.

Un alt aspect pe care îl aduce noul Cod de procedura civila in aceasta materie consta in largirea sferei autoritatii de lucru judecat si asupra solutiilor date exceptiilor si oricaror alte incidente procedurale. Astfel, conform noii regelementari, daca aceeasi problema dedusa judecatii intr-un litigiu anterior, purtat intre aceleasi parti, a fost solutionata definitiv pe cale incidentala sau pe fond, intr-o anumita maniera, acest aspect dobandeste autoritate de lucru judecat, partea careia ii este favorabila solutia pronuntata de catre instant putand invoca exceptia autoritatii de lucru judecat, nefiind necesar sa mai apeleze la puterea de lucru judecat.

Totodata, prezenta reglementare este in concordanta cu jurisprudenta CEDO, potrivit careia obligatia de a executa o hotarare nu se limiteaza la dispozitiv, deoarece art.6.1 din CEDO nu face nicio diferentiere intre cauzele prin care s-a admis actiunea si cele prin care s-a respins actiunea, hotararea trebuind sa fie respectata si aplicata indiferent de rezultatul procesului (cauza pilot Service c.Romaniei). De asemenea, tot in jurisprudenta CEDO s-a statuat faptul ca obligatia de a executa o hotarare nu se limiteaza la dispozitivul acesteia iar autoritaile nu pot repune in discutie problema solutionata prin hotararea definitiva (cauza Zazanis si altii c.Greciei).

Totodata, in noul Cod de procedura civila, primeste continut normativ (art.431 din noul Cod de procedura civila) dubla functiune, pozitiva si negativa, a autoritatii de lucru judecat. Astfel, efectul pozitiv al puterii de lucru judecat il constituie recunoasterea prin lege,  a faptului ca o hotarare judecatoreasca definitiva este pusa in executare, producand efecte in mod efectiv si dandu-i-se astfel eficienta. Autoritatea de lucru judecat  confera persoanelor in favoarea carora au fost pronuntate dispozitiile hotaririi dreptul de a folosi mijloacele legale pentru executarea acelor dispozitii (puterea lucrului judecat). Efectul negativ recunoscut prin lege hotaririi judecatoresti definitive consta in faptul ca este oprita o noua judecata pentru aceleasi pretentii solutionate prin hotararea ce a ramas definitiva (non bis in idem). In aceasta situatie, autoritatea de lucru judecat constituie un obstacol in calea readucerii in fata organelor judiciare a conflictului de drept civil.

Astfel în baza expunerilor de natură teoretică, a puterii de lucru judecat, instanţa va realiza şi transpunerea practică a acestor considerente la speţa de faţă, în felul următor : anterior prezentelor diferende litigioase, în cadrul dosarului nr. XXXX/40/2010 s-a judecat în mod definitiv cererea de chemare în judecată a pârâtei din dosarul nr. XXXX/40/2015, respectiv Societatea Cooperativă Meşteşugărească de gradul I Z. Botoşani, împotriva succesorului cu titlu particular, respectiv a pârâtului din dosarul nr. XXXX/193/2013, S.C. Y S.R.L.,  succesor al Cooperativei Meşteşugăreşti „X” Botoşani, având ca obiect acţiune în revendicare, întemeindu-şi acţiunea pe dreptul de proprietate al acesteia, respectiv Hotărârea arbitrală nr. XXX/xx.xx.xxxx pronunţată de Curtea De Arbitraj a Asociaţiei Naţionale A Cooperaţiei Meşteşugăreşti – Ucecom, în dosarul nr. XXX/2000 rămasă definitivă, căreia Curtea de Apel Suceava îi dă eficienţă alături de alte argumente legate de înscrierea acesteia în evidenţele fiscale ca plătitor de impozite, coroborat cu apariţia unor situaţii nefavorabile pentru reclamantă, precum contractul de închiriere şi declaraţia notarială a documentelor pierdute şi prin Decizia civilă nr. XX/xx.xx.xxxx, rămasă definitivă prin respingerea recursului de către Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, statuează în mod definitiv că  Societatea Cooperativă Meşteşugărească de gradul I Z. Botoşani este proprietara spaţiului situat în X, nr. Y, (nou 103) bloc Z, sc. c, în prezent X nr. X, sc. C, situaţie de fapt şi de drept pe se bazează Curtea de Apel Suceava mai departe pentru a pronunţa soluţia admiterii acţiunii în revendicare şi obligarea pârâtei S.C. Y S.R.L., care în prezenta cauză se constituie în autorul reclamantului A. O. V., iar acesta în având-cauză, sub forma succesorului cu titlu particular, preluând de altfel şi toate efectele juridice ale acestei hotărâri, să lase în deplină proprietate şi liniştită posesie, spaţiul comercial, pe care ambii reclamanţii în cauzele de faţă se doresc a fi recunoscuţi la rândul lor, ambii proprietari.

Or, această situaţie de fapt şi de drept, reţinută în considerentele şi dispozitivul Sentinţei civile nr. XX/xx.xx.xxxx, se constituie pentru ambele acţiuni conexe care se judecă în prezent, într-o problemă juridică, care a tranşat anterior problema paternităţii dreptului de proprietate asupra spaţiului cu pricina, stabilind cine este proprietar de fapt şi de drept, în persoana Societăţii Cooperativei Meşteşugăreşti de gradul I Z. Botoşani, iar din perspectiva puterii de lucru judecat a unei hotarari judecatoresti care semnifica faptul ca o cerere nu poate fi judecata in mod definitiv decat o singura data (bis de eadem re ne sit actio), iar hotararea este prezumata a exprima adevarul si nu trebuie sa fie contrazisa de o alta hotarare (res judicata pro veritate habetur), în prezenta cauză instanţa nu mai poate să stabilească o altă ordine de drept, în sensul că, în urma probatoriului administrat să hotărască, faptul că în drept proprietarul acestui spaţiu este unul sau altul dintre cei doi reclamanţi din cererile conexe, în condiţiile în care cele două cereri conexe se exclud reciproc, în privinţa C.M. X Botoşani, aceasta având într-una calitatea de pârâtă şi în alta calitatea de reclamant, putându-se ajunge la o situaţie absurdă juridic, ca în cererea principală să piardă calitatea de proprietar, în situaţia admiterii acţiunii, iar în cea conexă să dobândească calitatea de proprietar în aceeaşi situaţie.

În altă ordine de idei este adevărat că, potrivit art. 435 Cod procedură civilă, hotararea judecatoreasca este obligatorie si produce efecte numai intre parti si succesorii acestora şi de asemenea că, hotararea este opozabila oricarei terte persoane atat timp cat aceasta din urma nu face, in conditiile legii, dovada contrara.

Or, plecând de la acest text de lege şi având în vederea întreaga expunere a prezentei, este adevărat că Cooperativa Meşteşugărească „X” Botoşani, are calitatea de terţ faţă de Decizia civilă nr. XX/xx.xx.xxxx, iar această hotărâre nu-i este opozabilă, atât timp cât face dovada contrară şi într-adevăr din probatoriul administrat, reiese că această pârâtă din dosarul nr. XXXX/193/2013, respectiv reclamantă din dosarul nr. XXXX/40/2015, prezintă destule argumente ca să poată avea calitatea de proprietar originar de drept al spaţiului avut în vedere mai sus, însă numai pentru momentul anului 1987, anul construţiei şi cei ulteriori, până la momentul în care vinde şi transmite proprietatea succesorului său cu titlu particular, C. M., pentru ca din acel moment interesul său fiind pierdut în a i se constata dreptul de proprietate asupra imobilului, neexistând în dreptul civil vreo reglementare de natură să i se constate unei persoane calitatea de proprietar retroactiv pentru un moment dat în trecut şi mergând mai departe pe firul logic al problemei de drept, cum ar produce efecte o astfel de constatare, în raport de constatarea că actualmente altă persoană deţine calitatea de proprietar.

Aşa cum a arătat instanţa, prin cele două cereri conexe este chemată să constate calitatea de proprietar al unui imobil, în ambele cereri, fapt imposibil atât fizic cât şi juridic, cu atât mai mult cu cât anterior, o altă instanţă a statuat cine este în realitate acest proprietar, neputând revendica la un moment dat mai multe persoane proprietatea aceluiaşi bun.

De asemenea, tiparul unei astfel de acţiuni, având această construcţie juridică, nu foloseşte niciuneia dintre părţi  în viitor, asemanator titlului de proprietate autentic în vederea justificării calităţii dreptului real în plenitudinea atributelor sale, acestea având necesar un titlu generator sau translativ de proprietate şi nu constatator de drepturi.

Revenind la premisele acestor considerente, dacă vreuna dintre cele două reclamante, consideră că, modalitatea de obţinere a titlului pârâtei Societatea Cooperativa Meşteşugărescă de gradul I Z. Botoşani, este unul incert, neconcludent sau obţinut prin mijloace frauduloase, pot critica acest delict în cadrul unei alte acţiuni de profil, bineînţeles dacă pot face dovada tuturor condiţiilor unei fapte delictuale, atât cu privire la condiţiile şi modalitatea de obţinere a hotărârii arbitrale, cât şi cu privire la eventualul demers al acestei din urmă pârâte ca prin anumite mecanisme juridice să ascundă şi să ocolească, în mod sistematic confruntarea juridică cu proprietarul originar ce se doreşte a fi reclamanta Cooperativa Meşteşugărească „X” Botoşani, inclusiv cu privire la toate investiţiile şi eventualele pierderi suferite, ca urmare a acestor proceduri reclamate ca fiind prejudiciatoare.

Nu în ultimul rând şi faţă de reclamantul A. V. O., se produc efectele stabilirii calităţii de proprietar al Societăţii Cooperativei Meşteşugăreşti de gradul I Z. Botoşani, prin hotărârea amintită datorită confruntării juridice pierdute a autorului său, S.C. Y S.R.L. în cadrul dosarului nr. XXXX/40/2010.

În ce priveşte excepţia lipsei de interes al celor două reclamante, în introducerea acţiunilor de constatare a dreptului de proprietate la momentul învestirii instanţei, aceasta din urmă arată, că interesul unei acţiuni, trebuie să îndeplinească mai multe cerinţe, printre care să fie legitim, să fie născut şi actual şi să fie personal şi direct, or, din expunerea de motive privind admiterea excepţiei prevăzute de art. 431 alin. 2 Cod procedură civilă, rezultă că la momentul introducerii celor două cereri conexe, dintre toate condiţiile invocate, unul singur nu este îndeplinit, respectiv cel al legitimăţii pe care statul este chemat să o protejeze, prin instituţiile sale, în raport de Decizia civilă nr. XX/xx.xx.xxxx, pronunţată de Curtea de Apel Suceava în dosarul civil nr. XXXX/40/2010, rămasă definitivă. 

Or, ca urmare a constatării unui viciu al interesului, instanţa se va pronunţa asupra excepţiei prin respingerea ei, această excepţie fiind de fond, absolută şi peremptorie.

Pentru toate aceste considerente, instanţa va respinge cererea având ca obiect acţiune în constatare a dreptului de proprietate, formulată de reclamanta Societatea Cooperativa Meşteşugărească „X” Botoşani în contradictoriu cu pârâta Societatea Cooperativă Meşteşugărească de gradul I Z. Botoşani, în cadrul dosarului conexat nr. XXXX/40/2015, precum şi cererea  având ca obiect acţiune în constatare a dreptului de proprietate, formulată de reclamantul  A. V. O., în contradictoriu cu pârâţii, Societatea Cooperativa Meşteşugărească „X” Botoşani, Biroul Notarului Public C. A. –S. A., C. M. şi S.C. Y S.R.L. Botoşani, în dosarul nr. XXXX/193/2013, ca fiind lipsite de interes legitim protejat la data introducerii cererilor de chemare în judecată, în raport  de puterea de lucru judecat stabilită de Decizia civilă nr. XX/xx.xx.xxxx, pronunţată de Curtea de Apel Suceava în dosarul civil nr. XXXX/40/2010, rămasă definitivă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E:

Respinge excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată având ca obiect acţiune în constatare, formulată de reclamanta Cooperativa Meşteşugărească „X” Botoşani, excepţia lipsei calităţii de reprezentant a reclamantei Societatea Cooperativei Meşteşugăreşti „X” Botoşani şi excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamantei Societatea Cooperativei Meşteşugăreşti „X” Botoşani invocate de pârâta Societatea Cooperativă Meşteşugărească de gradul I Z. Botoşani, în cadrul dosarului conexat nr. XXXX/40/2015, ca nefondate.

Admite excepţia puterii de lucru judecat şi excepţia lipsei de interes a cererii de chemare în judecată, invocate de pârâta Societatea Cooperativă Meşteşugărească de gradul I Z. Botoşani în cadrul dosarului conexat nr. XXXX/40/2015 şi în consecinţă,

Respinge cererea având ca obiect acţiune în constatare a dreptului de proprietate, formulată de reclamanta Societatea Cooperativa Meşteşugărească „X” Botoşani prin reprezentant legal V. V., cu sediul în municipiul Botoşani, str. X nr. X, bl. B1, jud. Botoşani în contradictoriu cu pârâta Societatea Cooperativă Meşteşugărească de gradul I Z. Botoşani, cu sediul în municipiul Botoşani, str. X nr. Y, et. Z, jud. Botoşani, în cadrul dosarului conexat nr. XXXX/40/2015, precum şi cererea având ca obiect acţiune în constatare a dreptului de proprietate, formulată de reclamantul A. V. O., cu domiciliul în Botoşani, jud. Botosani, str. X, nr. Y, sc. Z, et. T, ap. U în contradictoriu cu pârâţii, Societatea Cooperativa Meşteşugărească „X” Botoşani, prin reprezentant legal V. V., cu sediul în municipiul Botoşani, str. X nr. X, bl. Z, jud. Botoşani, Biroul Notarului Public C. A. - S. A., cu sediul în Municipiul Botoşani, str. X nr. Y, jud. Botoşani, C. M. cu domiciliul în Municipiul Botoşani, str. X, nr. Y, bl. Z, sc. T, ap. U, jud. Botoşani şi S.C. Y S.R.L. Botoşani, cu sediul în Mun. Botoşani, str. X, nr. Y, Judeţul Botoşani, în dosarul nr. XXXX/193/2013, ca fiind lipsite de interes legitim protejat la data introducerii cererilor de chemare în judecată, în raport de puterea de lucru judecat stabilită de Decizia civilă nr. XX/xx.xx.xxxx, pronunţată de Curtea de Apel Suceava în dosarul civil nr. XXXX/40/2010, rămasă definitivă.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Botoşani.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, xx.xx.xxxx.

Preşedinte, Grefier,

Domenii speta

Spete similare