Acţiune în constatare - nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 31 din o.g. nr. 2/2001, în condiţiile în care acest act normativ reglementează situaţia în care contravenientul, persoana vătămată sau cel căruia îi aparţin bunurile confiscate formulează plânge

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal sub numărul de dosar X/3/2016, reclamanta DGPMB a formulat cerere de constatare a nulităţii procesului-verbal de contravenţie seria PBX nr.x, prin care a fost sancţionat contravenţional pârâtul A.C., pentru încălcarea prevederilor art.36 alin.1 din OUG nr.195/2002, cu avertisment.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat, în esenţă, că la întocmirea procesului-verbal de contravenţie seria PBX nr.x, agentul constatator a greşit data faptei şi a întocmirii procesului-verbal, consemnând data de 02.06.2016 în loc de 02.07.2016. Reclamanta consideră că Brigada Rutieră nu poate revoca procesul-verbal de contravenţie, deoarece a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice, exemplarul nr.2 fiind înmânat contravenientului. 

În drept a invocat art.1 alin.6 din Legea nr.554/2004, actualizată.

În susţinerea cererii au fost depuse înscrisuri.

Pârâtul A.C. nu a depus întâmpinare.

Prin sentinţa civilă nr. 412/26.01.2017 pronunţată în dosarul nr. X/3/2016, Tribunalul Bucureşti a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată de instanţă din oficiu şi a dispus declinarea competenţei de judecare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, unde dosarul a fost înregistrat la data de 27.03.2017, sub nr. X/299/2017.

La termenul de judecată din data de 26.04.2017, instanţa a pus în discuţie excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, invocată din oficiu.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În temeiul art. 248 alin. 1 C. proc. civ., instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii. În consecinţă, instanţa se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiei necompetenţei materiale a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

Instanţa reţine că reclamanta a indicat ca şi temei de drept dispoziţiile art. 1 alin. 6 din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora: „ Autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite instanţei anularea acestuia, în situaţia în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice. În cazul admiterii acţiunii, instanţa se pronunţă, dacă a fost sesizată prin cererea de chemare în judecată, şi asupra validităţii actelor juridice încheiate în baza actului administrativ nelegal, precum şi asupra efectelor juridice produse de acestea. Acţiunea poate fi introdusă în termen de un an de la data emiterii actului.”

De asemenea, potrivit art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004: „Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de lei se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de lei se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.”

Instanţa reţine că, în cauză, nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 31 din O.G. nr. 2/2001, în condiţiile în care acest act normativ reglementează situaţia în care contravenientul, persoana vătămată sau cel căruia îi aparţin bunurile confiscate formulează plângere contravenţională împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei şi nu situaţia în care autoritatea emitentă a actului solicită instanţei constatarea nulităţii acestui proces-verbal, această situaţie încadrându-se în dispoziţiile Legii nr. 554/2004, astfel cum a şi indicat reclamanta în cererea de chemare în judecată.

De altfel, la data de 04.08.2016, reclamanta DGPMB a introdus pe rolul Tribunalului Bucureşti patru dosare având ca obiect constatarea nulităţii unor procese-verbale (f. 4 dosar TB), în celelalte trei dosare Tribunalul Bucureşti apreciind că este competent să soluţioneze cauza.

Pentru aceste motive, instanţa va admite excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi, în temeiul art. 131 raportat la art. 95 C.pr.civ. va declina competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect constatare nulitate act, în favoarea Tribunalului Bucureşti - Secţia a II –a Contencios Administrativ şi Fiscal.

Având în vedere dispoziţiile art. 133 pct. 2 C.proc.civ., instanţa reţine că atât Tribunalul Bucureşti, cât şi Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, s-au declarat necompetente de a judeca această pricină, motiv pentru care va constata ivit conflictul negativ de competenţă şi, pe cale de consecinţă, va dispune ca dosarul să fie înaintat Curţii de Apel Bucureşti în vederea pronunţării unui regulator de competenţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, invocată de instanţă din oficiu.

Declină competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta DGPMB şi pe pârâtul A.C., având ca obiect acţiune în constatare având ca obiect anulare act administrativ, în favoarea Tribunalului Bucureşti. 

Constată ivit conflictul negativ de competenţă şi înaintează dosarul Curţii de Apel Bucureşti pentru soluţionarea conflictului.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 26.04.2017.

Domenii speta

Spete similare